Sunteți pe pagina 1din 37

lect. super.

Vlasenco Ana

3.1 Reelele de sprijin altimetrice.


3.2 Instrumente de nivelment geometric, marcarea
punctelor.
3.3 Verificarea i reglarea instrumentelor de nivelment
geometric.
3.4 Metode de determinare a diferenelor de nivel.
Determinarea cotelor punctelor.
3.5 Nivelmentul trigonometric.
3.6 Calculul i compensarea drumuirii de nivelment.
3.7 Profil longitudinal i transversal.
3.8 Plan cotat. Interpolarea curbelor de nivel.
3.9 Ridicarea detaliilor altimetrice.
3.10 Nivelmentul suprafetelor

3.1 Reelele de sprijin altimetrice


Reeaua naional de nivelment este de 4 ordine care difer ntre ele
n ceia ce privete precizia.
Ordinul
reelei de
nivelment

Perimetrul
Eroarea medie
poligoanelor
ptratic
(km)
(mm/km)

Tolerane pentru
diferenele de nivel
determinate dus i
ntors (mm)

500-600

0.8

3L

II

300-500

2.0

5L

III

100-200

5.0

10L

IV

10-50

10.0

20L

n afara acestor 4 ordine de nivelment mai exist: nivelmentul de


ordinul V (tehnic) care se sprijin pe punctele reelei de nivelment
naional i se execut n scopul asigurrii densitii de puncte cotate
necesare lucrrilor topografice. Tolerana admis pentru acest nivelment
este de 30mmL.

3.2 Instrumente de nivelment geometric, marcarea punctelor


Nivela aparatul geodezic, cu ajutorul cruia se determin
diferena de nivel dintre puncte.
Instrumentele de nivelment geometric sunt de mai multe feluri,
construite n multe variante N-3, N-3K, N-10L, N-10K, N-10KL ect.

Pe lunet este fixat nivela toric. Prin intermediul blocului optic


imaginea capetelor bulei cu aer a nivelei torice este transmis n cmpul
vizual al lunetei. Aceasta d posibilitate ca n timpul msurrii concomitent
s fie vzute n cmpul vizual al lunetei mira i poziia capetelor bulei cu
aer. Cnd imaginile capetelor bulei cu aer coincid, atunci bula de aer se
afl n punctul zero.

Mai exist nivele automate(cu compensator) care n prezent snt


ntrebuinate pe larg n producie. Cu ajutorul compensatorului linia de
vizare a nivelei n mod automat ocup o poziie orizontal. Prin urmare, n
timpul nivelmentului dispare necesitatea de a aduce bula de aer a nivelei
torice n punctul zero. Din aceast clas fac parte Koni 007 sau Ni 007(se
numete n prezent).
V

Aparatul poate asigura o precizie de 2,5


mm pe kilometrul de dublu nivelment.
r

Ele sunt folosite la efectuarea observaiilor


asupra tasrilor cldirilor i construciilor i la
lucrrile de montare a utilajului care necesit
o precizie nalt de instalare.

Un echipament de nivelment se compune, n general, dintr-un


nivel cu trepied i dou mire.
Mirele sunt rigle speciale din lemn de 3-4m lungime i 10-14cm
lime, grosimea de 2-3cm devizate, ce servesc la msurarea indirect a
distanelor, precum i la msurarea nlimilor n lucrri de nivelment.
De exemplu, mirele RN-3, RN-10(cifrele care stau dup litere,
arat mrimea erorii medii ptratice, exprimat n mm la 1km de drumuire.
Mirele au pe ambele pri scri n form de E cu diviziunea de 1cm.
Pe o parte semnele E ale scrii snt marcate cu culoare neagr pe
un fundal alb(partea neagr), iar pe a doua cu culoare roie pe un fundal
alb(partea roie). Pe partea neagr a mirei lectura zero(originea scrii)
coincide cu talpa mirei, iar pe partea roie cu planul tlpii coincide o alt
lectur, de exemplu 4687. Aceast schimbare a fost fcut cu scopul
verificrii justeei lecturilor n timpul nivelmentului.
Diferena lecturilor de prile neagr i roie ale unei mire este o
mrime constant. Lectura pe mir se citete dup firul reticular nivelor,
fiind rotunjit pn la milimetri.

Marcarea punctelor de nivelment.


La ntocmirea drumurilor de nivelment n punctele de instalare a
mirelor se bat rui sau bare din metal, pe care n timpul nivelmentului se
instaleaz mirele. Pentru efectuarea nivelmentului punctelor care nu snt
marcate pe teren, mirele n aceste puncte se instaleaz pe broate de
nivelment(n form de con i n form de disc).

a de forma unui disc; b de form sferic

Punctele, altitudinile crora se determin n timpul nivelmentului, se


fixeaz pe teren cu semnale permanente sau temporare de nivelment
repere. Reperele permanente pot fi n form de reper la sol i mrci de
perete.

3.3 Verificarea i reglarea instrumentelor de nivelment


geometric
1)Verificarea nivelei sferice(paralelismul dintre axa nivelei sferice
i axa de rotaie a nivelei.
Acionnd asupra uruburilor de calare, bula de aer a nivelei
sferice se aduce n punctul zero, iar dup aceasta, partea mobil se
rotete la 180. Condiia se consider ndeplinit, dac bula de aer
rmne n punctul zero.
Reglarea se face n modul urmtor: cu ajutorul uruburilor de
corecie bula bula de aer se deplaseaz spre centru cu jumtate din
mrimea abaterii; mai departe ea se aduce n punctul zero cu ajutorul
uruburilor de calare, aflate n direcia n care ea este orientat. Pentru
control verificarea se repet.

2)Verificarea nivelei torice (paralelismul dintre axa de vizare i


directricea nivelei) condiie principal.
mira

niveleu

portee

mira

portee

altitudinea planului de vizare

b2
a

a2

b1 b

B
h AB

a1

HA

sensul masuratorilor

HB

Suprafata de nivel "0"

Se calculeaz diferena de
nivel:
h a b a1 x b1 x a1 b1
deci :

h just a1 b1

De aici rezult c la nivelmentul geometric de


mijloc nu influeneaz eroarea de orizontalizare a axei
de vizare x ( trebuie ca x<4mm).

Pentru rectificarea nivelului se execut nivelment geometric de capt.


Se aeaz instrumentul n apropierea mirei din B(la 3-4m de
mira din B). Se execut citirele a2 i b2 pe mirele din A i B.
Dac diferena de nivel: h a 2 b2 h just
nseamn c axa de vizare a lunetei este paralel la directricea nivelei.
Daca h h just i considernd c b2 este fr eroare datorit distanei
mici fa de aparat se va calcula indicaia just a lui:

a 2 just b2 h just
Atunci cu ajutorul urubului de basculare se va aduce astfel ca firul
nivelor s arate citirea just a2just, iar deplasarea coincidenei datorit
acionrii urubului de basculare se elimin cu urubul vertical de verificare
al nivelei.
Pentru control se va repeta operaia.

3)Verificarea paralelismului ntre planurile verticale duse prin


directricea nivelei i prin axa de vizare.
Verificarea se face prin nclinarea lateral a instrumentului de
nivelment, se va aeza aparatul astfel nct unul din uruburile de
calare s fie ndreptat spre mir. Dup orizontalizare se va ceti
indicaia mirei cu nivela adus ntre repere. urubul de calare stng se
va deplasa cu dou nvrtituri i se caut s se obin aceeai citire pe
mir prin nvrtirea urubului drept de calare.
Se va elimina devierea bulei de aer cu uruburile orizontale de
rectificare ale nivelei torice.
Micile devieri pot fi neglijate. Dup o rectificare de acest fel,
trebuie din nou verificat ndeplinirea condiiei de paralelism dintre axa
de vizare i directricea nivelei (condiia 2).

4)Firul nivelor s fie perpendicular pe axa de rotaie a


nivelului.
Se vizeaz cu nivelul calat un punct de pe un perete. Se
deplaseaz uor luneta n plan orizontal. Dac firul nivelar se
proiecteaz pe toat lungimea sa pe punctul respectiv condiia este
satisfcut.
n caz contrar se rotete diafragma firelor reticulare slbind
uruburile respective ale acestei diafragme pn se realizeaz
aceast condiie.
Pentru verificarea mirelor trebuie controlat dac divizarea este
corect fcut, clar i dac nivelele sferice snt rectificate.

3.4 Metode de determinare a diferenelor de nivel.


Determinarea cotelor punctelor
Snt cunoscute dou metode de nivelment geometric:
de mijloc
de capt.
Nivelmentul geometric de mijloc

mira

niveleu
portee

mira

portee

altitudinea planului de vizare

HA

Hv
A

B
h AB

C
sensul masuratorilor
Suprafata de nivel "0"

HB

Hc

h ab
iar cota punctului B va fi: H H h
B
A

Diferena de nivel va fi egal cu:

Dac mirele de nivelment sunt cu dou fee partea neagr i


partea roie atunci se efecueaz citiri pe ambele pri an, ar i bn, br.
Se determin diferena zerourilor DO:
a r a n DO
br bn DO
Trebuie satisfcut condiia: DO 5mm
Se calculeaz diferenele de nivel: h1 a r br

h2 a n bn
Dac: h1 h2 5mm
, atunci se calculeaz diferena de nivel
medie:

hmed

h1 h2

Pentru calculul cotei punctelor intermediare: ex.


punctul C se calculeaz cota planului de vizare:

H V1 H A a

H V2 H B b

H HV
Dac: H V 5mm , atunci H V V
1

Atunci cota punctului intermediar va fi: H C H V c


Nivelmentul geometric de capt
m ira
p o r te e = n iv e le u
a ltitu d in e a p la n u lu i d e v iz a r e

b
i

h A B
H

s e n s u l m a s u ra to r ilo r
S u p ra fa ta d e n iv e l " 0 "

n acest caz nivela se instaleaz n punctul A, iar mira n B. Se


msoar nlimea nivelei i, iar dup aceasta cu ajutorul nivelei se citete
de pe mir lectura b. Diferena de nivel se determin dup formula:

h i b

HB HA h

Acest nivelment geometric de capt se folosete mai rar


deoarece eroarea de orizontalizare a axei de vizare poate fi exclus
cnd msurtorile se vor efectua i aeznd instrumentul n punctul B i
se face verificarea:

i1 i2 b1 b2

4mm
2
2

Atunci diferena de nivel va fi calculat ca medie:

h1 h2
h
2

3.5 Nivelmentul trigonometric


Nivelmentul trigonometric se aplic la determinarea cotelor
punctelor n terenuri accidentate.
1.Nivelmentul trigonometric cu vize ascendente.
s

D tg

B
h

i
H

AB

H
A

s e n s u l m a s u r a t o r ilo r
S u p ra fa t a d e n iv e l " 0 "

Pentru determinarea diferentei de nivel si a cotei unui punct, se


instaleaza un teodolit in punctul A. Instrumentul are inaltimea i si
vizeaza un semnal instalat in punctul B cu inaltimea s.
HA + i + Dtg = HB + s
HB = HA + Dtg + i - s
Expresia diferentei de nivel:

hAB + s = i + Dtg hAB = Dtg + i - s

2. Nivelmentul trigonometric cu vize descendente.

D tg

i
A

AB

H
H

s e n s u l m a s u r a t o r ilo r
S u p r a fa ta d e n iv e l " 0 "

Daca punctul B este situat sub linia orizontului ce trece prin


punctul A, problema se rezolva, astfel:
HA + i = HB + s + Dtg HB = HA - Dtg + i - s

Diferenta de nivel se determina din egalitatea:


hAB = HB - HA h = -Dtg + i - s
AB
Relatiile de calcul de mai sus pentru diferenta de nivel si a cotei
punctului, sunt valabile numai in cazul in care distanta orizontala D< 500m. Daca
aceasta valoare este mai mare, atunci intervine o corectie datorata sfericitatii ai
refractiei atmosferice, ce are expresia :
D2
C 1 k

2R
k- este coeficientul de refractie

3.6 Calculul i compensarea drumuirii de


nivelment
a4

a1

b1

a2

h 1

1
A

a3

h 4

h 2

h 3

AB

Aceast drumuire de nivelment se sprijin pe dou puncte de baz


A i B, fiind ca repere iniial i final. Scopul este da a detrmina altitudinile
punctelor 1, 2, 3 ... .
n continuare vom parcurge urmtorii pai:
1.Verificarea i reglarea instrumentului de nivelment i a mirelor de
nivelment.
2.Se instaleaz pe rnd instrumentul i se execut citirele ai, bi prin
nivelment geometric de mijloc.

3.Determinarea diferenelor de nivel provizorii hi.


Pentru mira cu dou scale:
h1n a1n b1n
h1r a1r b1r

Deci, se calculeaz dou valori ale lui h (cu cetiri de pe partea roie
i neagr), rezultatul va fi luat:
h h1r , dac h h 5mm
h1med 1n
1n
1r
2
hn hr h AB
Controlul: a b 2 himed
4.Controlul nchiderii diferenelor de nivel.

Valoarea eronat - hiAB


Corecia ce se aplic valorilor eronate - Ch ;
Valoarea just hAB.

Atunci corecia va fi: C h h AB hiAB


Pentru drumuirea sprijinit
C h h AB
:hiAB

Ch 0
Pentru drumuirea nchis pe punctul de plecare: hiAB
Corecia Ch trebuie s se ncadreze n tolerana erorilor de
nchidere a diferenelor de nivel provizorii C h Th

5.Compensarea diferenelor de nivel provizorii (determinarea h


definitive).
Repartizarea coreciei Ch la diferenele de nivel provizorii se face n dou
moduri:
C
cnd nivelurile sunt egale:k h h (n - numrul de niveluri), de aici rezult
n

hi hi k h

cnd nivelurile snt de lungimi diferite:


kh

Ch
di

((di =d1+d2+..+dn) lungimea ntregului traseu al drumuirii).


hi : hi k h d i
Diferena de nivel compensat
6. Calculul cotelor definitive ale punctelor de drumuire.
H 1 H A h1
H 2 H 1 h2

H n H n 1 hn H B

Controlul: Calculului cotelor const n egalitatea HB calculat cu HB dat.

3.7 Profil longitudinal i transversal


Nivelmentul longitudinal si transversal prin profle are ca scop
realizarea profilului longitudinal si transversal al unei fasii de teren pe care
urmeaza a se proiecta si realiza o cale de comunicatie.
Profilul este o sectiune verticala imaginara prin suprafata topografica a
pamantului realizat cu ajutorul datelor obtinute din masuratorile efectuate in acea
zona.
Ridicarile ce se fac, trebuie sa fie corespunzatoare din punct de vedere al
preciziei, deoarece vor servi la realizarea proiectului si la aplicarea sa in teren.
Profilele transversale sunt dispuse perpendicular pe axul longitudinal, din 50 in 50
sau 100 in 100 m, in general dupa configuratia terenului (schimbari de panta) si dupa
natura lucrarii proiectate.
Operatiile din teren se desfasoara la fel ca la drumuirea cu radieri,
considerand punctele intermediare si cele de pe profilul transversal ca puncte
radiate. In acest sens mai intii se intocmeste un carnet de pichetare.

Carnet de pichetare

Redactarea profilului longitudinal se realizeaza in


urmatoarele etape:

se alege scara distantelor orizontale (1:500, 1:1000, 1:2000), scara inaltimilor se alege
de obicei de 10-100 ori mai mare pentru a scoate mai bine in evidenta relieful;

se traseaza pe o hartie de dimensiuni convenabile (recomandata utilizarea hartiei


milimetrice), axele profilului: axa OX - orizontala pe care se vor marca lungimile si axa
OZ - a cotelor;

se realizeaza liniatura profilului cu rubricile mentionate (in functie de destinatia profilului


acestea pot fi modificate);

se transforma la scara distantele dintre picheti si punctele intermediare;

se marcheaza pe axa OX pozitia acestora la abscisa corespunzatoare, in linia 1 se trece


denumirea pichetilor, in linia a doua distantele apoi cota fiecarui punct ce apare in profil
in linia 3;

panta terenului se calculeaza intre punctele care se schimba vizibil declivitatea, fiind
egala cu raportul dintre diferenta de nivel dintre aceste puncte si distanta intre aceste
puncte;

se ridica fata de orizontul conventional cotele tuturor punctelor ce apar in profil, la scara
aleasa;

unind punctele obtinute anterior, se obtine profilul longitudinal (exagerat in acest caz de
10 de ori - prin raportul dintre cele doua scari alese a inaltimilor si lungimilor).

Profil longitudinal

Redactarea profilului longitudinal se face n funcie de cotele


punctelor de profil i distanele dintre puncte. Dup profilul terenului se
traseaz linia roie. Ea nu trebuie s depeasc o anumit pant
maxim corespunztoare tipului de construcii. Cotele proiectului se
calculeaz dup trasarea liniei roii. Ex: H BR H AR hR
(HAR cota roie a punctului iniial; hR dif. de nivel proiectat)

Nivelmentul

profilelor

transversale

se

execut

odat

cu

nivelmentul longitudinal, atunci cnd s-a ajuns n dreptul punctului prin


care trece profilul transversal. Profilele transversale se redacteaz la
scri mai mari dect cele utilizate la profilele longitudinale.
Scara la care se raporteaz profilul transversal este una i
aceiai pentru lungimi ca i pentru nlimi, ex. 1:200 sau 1:500.
Profilul transversal al terenului natural se deseneaz n tu negru
i se mai numete linie neagr, iar cotele punctelor de pe ea cote negre.

Profil transversal

Cotele de terasament (adncimea debleului sau nlimea rambleului)


din dreptul fiecrui punct se determin ca o diferen dintre cota neagr
(teren) i cota roie a aceluiai punct:

a H AT H AR (adncimea debleului);
b H BT H BR (nlimea rambleului).
linia de proiect

Punctul de pasaj sau de


trecere O (pct. n care cota de
terasament este zero), se afl la
intersecia liniei negre cu linia roie.
Poziia lui se determin cu ajutorul
distan. orizont.: x db /( a b)
i altitudinea: H O H AR (d x)tg H AR (d x) p
sau

H O H BR xtg H BR x p

Cotele de terasament corespunztoare rambleelor


se scriu pe plana profilului n lung de asupra liniei roii,
iar cotele corespunztoare debleului sub aceast linie.

3.8 Plan cotat. Interpolarea curbelor de nivel


Metoda planului cotat const n raportarea planimetric a punctelor
nivelitice i n a scrie lng fiecare punct cota.
Acest sistem precis, simplu i rapid prezint urmtoarele dezavantaje:
formele reliefului nu apar n asamblu;
scrierea cotelor ncarc planul cu multe cifre.
De aceia, acest procedeu este greoi i necesit mult timp.
2
75,78

1
77,69

3
76,14

5
76,39

4
77,12

Planul cotat este de fapt piese de baz pentru trasarea curbelor


de nivel i are utilizare n calculul terasamentelor .a.
Interpolarea i desenarea pe plan a curbelor de nivel presupune
mai nti determinarea punctelor de cot rotund care se face pe cale
numeric sau grafic i apoi se trece la unirea punctelor de aceiai cot.

Interpolarea grafic a curbelor de nivel se face pe planul cotat


i poate fi fcut prin procedeul izografului (se bazeaz pe proprietatea
c o dreapt oarecare AB, intersectat de o serie de linii paralele, egal
distanate, va fi mprit n segmente proporionale).
A

1 1 0 .0 0

1 0 9.83

1 1 0 .5 0
1 1 1 .0 0
1 1 1 .5 0
1 1 2 .0 0
1 1 2 .5 0
1 1 3 .0 0

B
1 13 .1 5

Izograful transparent este alctuit dintr-o hrtie de calc obinuit


pe care se traseaz o serie de linii paralele, la distan de 3-5mm n
numr de 10-20.
La un teren cu accidentatie pronuntata distanta intre linii va fi mai
mica, in timp ce la un teren cu relief plan liniile vor fi la distanta mai mare
una de alta. Liniile paralele se vor inscriptiona cu cotele corespunzatoare
echidistantei curbelor de nivel ce se vor desena.

3.9 Ridicarea detaliilor altimetrice


Procedeele care permit determinarea pozitiei pe inaltime a
detaliilor din teren sunt : radierea de nivelment, profile si combinatii de
drumuire cu profile.
1.Radieri de nivelment. 1 0 0 2

1003

101

102

1001

ai

c2

c3

102

1003
1002

1001
101

H
H

1001

1002

101

Prin aplicarea acestei metode este posibila determinarea cotelor


mai multor puncte din aceeasi statie de nivelment. Se considera date
cunoscute cota punctelor 101 si 102.
Dupa asezarea pe punctele cunoscute a mirelor si efectuarea
citirilor ai si bi din statia de nivelment, se executa si citirile c i catre punctele
1001, 1002, 1003, etc. Deoarece cota punctului 101, H 101 este cunoscuta,
se poate calcula altitudinea planului de vizare H v si apoi cotele punctelor
necunoscute.

2. Metoda profilelor
Se foloseste la lucrarile in vederea proiectarii de drumuri sau cai
ferate. Dupa felul lor, profilele pot fi longitudinale sau transversale.
In proiectare, primele se folosesc la stabilirea profilului in lung al caii
de comunicatie, in timp ce profilele transversale permit stabilirea amprizei
(latimea totala) al caii.
1000
S

1001

1002
1003

101

102
1

a x u l d r u m u lu i

103

104

1004
1005

Din punct de vedere al executarii lucrarilor topografice, aceasta


metoda este o combinatie de drumuire de nivelment, care urmareste sa
determine cotele punctelor situate in axul caii, simultan cu radierile de
nivelment executate asupra unor puncte ce se situeaza pe un aliniament
perpendicular pe axul caii.
Atit punctele de drumuire cit si cele situate pe profilele
transversale se aleg la schimbare de panta ale terenului. Cotele punctelor
de pe profilele transversale se calculeaza cu ajutorul altitudinii planului de
vizare din statia corespunzatoare.

3.10 Nivelmentul suprafetelor


Se vor prezenta posibilitati de executare a nivelmentului pe suprafete cu o
accidentare nesemnificativa, pe care urmeaza sa se amplaseze constructii
industriale, civile sau agricole ce necesita o sistematizare verticala.
Functie de precizia ceruta, marimea suprafetei sau de relief, nivelmetul
suprafetelor se poate executa pe patrate mici sau mari.

1.Nivelmentul suprafetelor prin patrate mici.


R N (H
c

RN

1c1'

Acest procedeu se foloseste la suprafete relativ mici ( sub 5 ha),


cind terenul nu are o panta mai mare de 5 si fara o acoperire mare.

)
c2

2 c2'

1 0 -3 0 m

Metoda presupune realizarea unei retele de


patrate cu latura pina la 50m colturile patratelor
urmind a se folosi drept puncte carora li se va
determina cota.
In zona de lucru exista un punct RN, de
cota cunoscuta HRN, sau in lipsa lui se va efectua o
drumuire de nivelment de la un reper la unul din
punctele retelei de patrate (de exemplu la punctul 1).
Daca lungimea vizelor (maxim 200m)
permite, se va instala aparatul in statia S1 din care se
vor efectua citirile pe mirele amplasate pe punctele 1,
2, ... etc. Se vor obtine lecturile c1, c2, ..., cn.

Se muta apoi aparatul pe un nou amplasament, S2, din care se


fac citirile c1, c2, ..., cn. Daca diferentele ci - ci sunt constante in limita a
maximum 4 mm, atunci se poate trece la calculul cotelor punctelor.
Pentru aceasta se va calcula pentru fiecare punct media celor doua
citiri ci si ci, valoarea cu care se vor calcula cotele punctelor din reteaua
de patrate.
HV = H1 + cm1
unde cm1 reprezinta media citirilor pe punctul 1.

Cotele punctelor se calculeaza, functie de altitudinea planului


de vizare, cu formula:
Hi = Hv - cmi

Daca suprafata este la limita superioara sau acoperirea


terenului este mare, cotele punctelor se vor determina printr-o drumuire
de nivelment cu puncte radiate.

2. Nivelmentul suprafetelor prin patrate mari


Calculul cotelor punctelor este functie de metoda aleasa pentru efectuarea
lucrarilor de teren: fie se determina citirile pe mirele amplasate in colturile fiecarui
patrat, fie se executa o drumuire de nivelment inchisa pe punctul de plecare.
Patratele vor avea laturile de pina la 200 de metri, iar constructia se va
realiza cu ajutorul uni teodolit sau a unui tahimetru.
R N (H R N )
Ridicarea altimetrica in patrate izolate
se efectueaza instalind instrumentul de
1
3
4
5
c2 2 c 2'
nivelment la intersectia diagonalelor patratului
(cu abatere de 2-3m). Din aceasta statie se
S2
radiaza toate cele patru colturi ale patratului.
S1
S4
S3
Se observa ca nu este necesara
10
9
8
7
6
stationarea in toate patratele ci numai in cele
S 10
S5
care asigura determinarea cotei colturilor.
11

12
S

20
5 0 -2 0 0 m

13

14

15

Controlul citirilor se face pe diagonala


fata de o latura si anume :
S8
S7
S6
c2 + c9' = c2' + c9
19
18
17
16
Toleranta este de 3mm, atunci masuratorile se considera
bune si se pot folosi la calculul cotelor.
Cotele se determina prin drumuire inchisa pe punctul de
plecare pentru punctele situate pe conturul suprafetei si prin drumuire
sprijinita pentru punctele situate in interiorul suprafetei.