Cad = CURS 15

Parcelari si detasari pe cale numerica

- partea a II-a -
3. Detasarea unei suprafete printr-o linie franta
Problema se pune in cazul in care se cere detasarea unei suprafete S printr-o linie paralela cu un contur
poligonal, ca in figura de mai jos:




Linia de separare este paralela cu conturul 1,2,3,4. Linia de separare 5,6,7,8 este definita atunci cand se
cunosc coordonatele acestor puncte. Coordonatele se pot calcula daca se cunosc distantele l
1,
l
2
, l
3
si l
4
,
orientarile directiilor 1-5, 2-6, 3-7 si 7-8 si se obtin cu ajutorul unghiurilor o.
Cunoscand:

rezulta ca problema se rezuma la calculul lui h.
Pentru deducerea relatiei de calcul se observa ca in trapezul 2,6,7,3 prin coborarea perpendicularei 6-9 pe
dreapta 2-3 si prin trasarea paralelei 6-10 la dreapta 7-3, se poate scrie:

unde:

si
deci

sau


;
sin
1
1
o
h
l =
2
sin
2
2
o
h
l =
;
2
sin
3
3
o
h
l = 4
4
sino
h
l =
10 , 9 9 , 2 10 , 2 2 2
d d d b B + = =
2
2
9 , 2
o
ctg h d =
2
3
10 , 9
o
ctg h d =
|
.
|

\
|
+ =
2 2
3 2
10 , 2
o o
ctg ctg h d
Suprafata trapezului 2,6,7,3 va fi:
Relatiile analoage pentru trapezele care compun suprafata S vor fi:


Prin insumare rezulta o ecuatie de gradul al doilea cu necunoscuta h:

Pentru simplificare facem notatiile

Cu aceste notatii ecuatia devine:

cu solutiile:
Dupa obtinerea coordonatelor punctelor 5,6,7,8 se recomanda calculul prin coordonate ale suprafetelor
detasate, pentru verificare.


4. Rectificarea hotarelor
Limitele de hotar sinuoase sau poligonale ridica probleme la executarea lucrarilor agricole, astfel incat se
cauta inlocuirea lor cu linii drepte.
Consideram situatia a doua unitati U
1
si U
2,
ca in figura de mai jos, separate de hotarul dat de punctele 104,
105, 106 si 107.


|
.
|

\
|
+ =
2 2
3 2
2 2
o o
ctg ctg h B b
|
.
|

\
|
+ =
(

|
.
|

\
|
+ + =
2 2
2
2 2
2
3 2 2
2
3 2
2 2 2
o o o o
ctg ctg h h B h ctg ctg h B B s
|
.
|

\
|
+ =
2
2 2
2
1
2
1 1
o
o ctg ctg h h B s
|
.
|

\
|
+ =
2 2
2 2
3 2 2
2 2
o o
ctg ctg h h B s

|
.
|

\
|
+ =
4
3 2
3 3
2
2 2 o
o
ctg ctg h h B s
( ) ( ) |
.
|

\
|
+ + + + + = + +
4
3 2
1
2
3 2 1 3 2 1
2
2
2
2 2 2 o
o o
o ctg ctg ctg ctg h B B B h s s s
4
3 2
1
3 2 1
3 2 1
2 2
o
o o
o ctg ctg ctg ctg A
B B B B
s s s S
+ + + =
+ + =
+ + =
0 2 2
2
= + S h B h A
A
S
A
B
A
B
h
2
2
3
=

Se cere inlocuirea acestui hotar, impropriu lucrarilor agricole, prin solutii adecvate.
Inlocuirea se poate face grafic sau prin calcul.

Rezolvarea grafica a rectificarii hotarului
Conditia impusa la oricare rectificare, este ca solutia adoptata sa nu afecteze suprafetele detinatorilor. Daca
se impune ca noul hotar sa porneasca din punctul 104, constructia grafica se desfasoara astfel:
-se uneste punctul 107 cu punctul 105, iar prin 106 se duce paralela 106-M la dreapta 105-107. Linia 105-M
va inlocui hotarul dat de punctele 105,106 si 107, intrucat triunghiurile date de punctele 105,106,107
respectiv 105,M,107 sunt egale;
-se unesc punctele 104 cu M, iar prin punctul 105 se duce paralela 105-A la dreapta 104-M. Linia 104-A
inlocuieste hotarul dat de punctele 104,105 si M, justificarea fiind aceeasi ca si in situatia anterioara. Deci, in
final, hotarul rectificat al celor doua unitati va fi dat de noul hotar 104-A, care inlocuieste, grafic, hotarul vechi,
format de punctele 104,105,106 si 107.

Rezolvarea numerica a rectificarii hotarului
Avand aceleasi conditii ca si la rezolvarea grafica, se calculeaza mai intai suprafata de referinta data de
punctele 104,105,106,107,101, din coordonate, care se noteaza cu S
1
.
Considerand ca linia de rectificare ar fi data de 104-107, se calculeaza suprafata data de punctele
101,104,107, care se noteaza cu S
2
.
In urma compararii suprafetelor S
1
si S
2
pot interveni urmatoarele rezultate, care implica solutiile mentionate:
S
1
= S
2
, hotarul nou este linia 104-107;
S
1
> S
2,
linia de rectificare se va sprijini pe 107-202;
S
1
< S
2
, linia de rectificare va intersecta 107-101.
Aceasta inseamna ca din suprafata S
2
trebuie scazuta o suprafata s = S
2
S
1
pentru a obtine punctul A,
cunoscand ca triunghiul dat de punctele 104,107 si A are suprafata s.
Problema s-a redus deci la detasarea unei suprafete, de marime cunoscuta, dintr-un triunghi, ceea ce
inseamna ca punctul A va avea
coordonatele:
In care:

unde:
d
104,107
este distanta din coordonate;

o = u
107,104
- u
107,101
, orientarile fiind obtinute din coordonate.

Pentru controlul rectificarii hotarului se calculeaza suprafata data de punctele 101,104,A,101.

101 , 107 , 107 107
101 , 107 , 107 107
sin
cos
u
u

=
=
A A
A A
d Y Y
d X X
o sin
2
107 , 104
, 107

=
d
s
d
A
1 2
S S s =
Cad = CURS 16
Cerinte si procedee referitoare la masurarea distantelor
Masurarea distantelor pentru stabilirea dimensiunilor laturilor si suprafetelor este considerata, din cauza
simplitatii operatiei in sine, ca fiind si de cea mai mica importanta tehnica. De aceea, minimalizandu-se
acuratetea necesara in masurarea acestui element de baza, se fac adesea erori in cuantificarea suprafetelor.
Urgentele impuse in executarea unor masuratori cadastrale si eterogenitatea, din punct de vedere
profesional, a personalului implicat, au condus adesea la practicarea, fara discernamant, a unor procedee si
mijloace arhaice in masuratorile de parcelare (pasul omenesc, compasul de lemn, roata) si la enorme greutati
generate de refaceri ulterioare.
Distantele determinate si utilizate in cadastrul general pot fi masurate direct sau indirect.
1. Procedeul masurarii directe
In acest procedeu se pot utiliza urmatoarele instrumente:
a. Instrumente de precizie mica:
-lantul cu zale
-roata
-ruleta de panza
b. Instrumente de precizie medie:
-panglica de otel
-ruleta de otel
-firul de otel
Aceste instrumente sunt considerate de precizie medie intrucat asigura o precizie de 3 cm la 100m distanta.
c. Instrumente de precizie mare:
-firul de invar
Acest instrument este utilizat, de regula, pentru masurarea bazelor geodezice.
Tehnica masurarii directe o reprezinta crearea aliniamentului care se masoara, asigurarea vizibilitatii intre
punctele succesive si masurarea corecta a distantei. Este esential sa se puna accentul pe respectare riguroasa
a metodologiei de masurare corecta a distantelor si conditionarea de admitere la receptie a lucrarilor daca
indeplinesc urmatoarele cerinte:
- instrumentele de masurare a distantelor au fost etalonate, inainte de utilizare, sau, cel putin, comparate cu
un instrument similar verificat de organele de metrologie;
-s-au aplicat corectiile de metru etalon si corectiile de temperatura.
Formulele pentru calculul acestor corectii, C
e
(corectia de metru etalon) respectiv C
t
(corectia de temperatura)
sunt urmatoarele:

in care notatiile au urmatoarele specificatii:
e -diferenta fata de etalon;
T -temperatura mediului ambiant;
T
0
-temperatura la care s-a facut gradarea instrumentului de masurat (de regula +20
0
C);
d
m
-distanta masurata;
d
i
-lungimea instrumentului de masurat distante (ruleta, panglica, fir).
In anumite situatii se aplica si corectii de tensionare a instrumentului de masurat si anume, atunci cand
conditiile din teren impun o intindere cu o tensiune mai mare decat cea aplicata instrumentului in momentul
gradarii. Formula de calcul este urmatoarea:

in care:
C
i
-corectia de tensionare (intindere);
d
i
- lungimea instrumentului de masurat distante;
K -coeficientul de elasticitate a otelului din care este confectionat instrumentul de masurat distante;
s -sectiunea instrumentului de masurat distante;
P
0
-tensiunea care a fost aplicata in momentul gradariiinstrumentului de masurat distante;
P -tensiunea (in kg.) care se aplica, la masuratoare, la capatul instrumentului de masurat distante si citita pe
dinamometrul utilizat.

In graficul de mai jos sunt reprezentate valori ale abateril or suprafetelor afectate de temperaturi ale mediului
ambiant de 38
0
C, respectiv 30
0
C pentru instrumente de masurat distante in lungime de d
i
= 50m.

( )
i
m
t
i
m
e
d
d
T T C
d
d
e C
+ =
=
0
6 , 0
;
( ) P P d
s K
C
i i

=
0
1000

Urmarind graficul, se poate constata ca la T = 38
0
C, neintroducerea corectiei C
t
duce la erori in calculul
suprafetelor de cca. 1m
2
la 1000m
2
masurati, ceea ce, in cazul valorii mari de intrebuintare a imobilului, are o
importanta deosebita.
Abaterile maxime admise de tolerante, la masurarea directa a distantelor, pentru laturile masurate dus -intors,
in extravilan, sunt date de relatia:

iar in intravilan:

in care:
T -toleranta in m
D -lungimea totala masurata in m.

Pentru terenurile care au pante cuprinse intre 5
G
-10
G
, toleranta se majoreaza cu 35%, intre 10
G
-15
G
,
toleranta se majoreaza cu 70%, iar la pante de peste 15
G
toleranta se majoreaza cu 100% (se dubleaza).
Masurarea directa a distantelor poate fi efectuata pe terenuri putin accidentate. Pentru celelalte tipuri de
terenuri, lungimile se masoara indirect.

2. Procedeul masurarii indirecte a distantelor
O distanta determinata indirect se obtine in functie de o baza, de marime fixa sau variabila, pe care o ai la
punctul vizat sau in aparat. Instrumentele de masurat cu baza in punctul vizat formeaza grupa tahimetrelor
(2.1.) iar cele cu baza in aparat formeaza grupa telemetrelor (2.2.). Tahimetrele, la randul lor, sunt
stadimetrice si autoreductoare.

|
.
|

\
|
+ =
7500
004 , 0
D
D T
D T 003 , 0 =
2.1.1 Masurarea stadimetrica a distantelor
Masuratorile se executa cu tahimetre si mire gradate. Principiul stadimetriei se bazeaza pe asemanarea a
doua triunghiuri formate de ocular, mira si firele reticulare stadimetrice.
Distanta determinata indirect este data de relatia:

in care: D - distanta intre aparat si mira;
d - distanta de la ocular la firele reticulare;
h - distanta dintre firele reticulare stadimetrice;
H - valoare citita pe mira la firele stadimetrice.
Raportul d/h este fix si este dat de constructorul aparatului, avand de regula valoarea 100 (constanta
stadimetrica).
Distanta cu care se lucreaza este distanta redusa la orizont si este data de relatia:
d=KHsin
2
z, in care:
K - constanta stadimetrica;
H - diferenta intre valorile citite pe mira la firul stadimetric de sus si de jos al aparatului;
z - unghiul zenital (vertical) citit.
2.1.2 Masurarea paralactica a distantelor
Masurarea indirecta a distantelor se realizeaza cu teodolite pe mire de lungime (baza) fixa, de regula 2 m,
masurandu-se unghiul la capetele mirei (bazei). In aceasta situatie distanta masurata indirect va fi direct
calculata ca distanta redusa la orizont, data de relati a:

unde este unghiul dat de citirile la capetele mirei pentru lungimea mirei de 2 m.
2.2 Masurarea electomagnetica a distantelor
Distantele pot fi masurate indirect cu instrumente ce folosesc undele din spectrul electromagnetic, ca mijloc
purtator al semnalului de masurare. In prezent s-au realizat modele care permit masurarea distantelor si
directiilor (valori unghiulare) denumite tahimetre electronice.
2.2.1 Principiul masurarii distantelor prin unde
Distanta de masurat are la un capat o unitate electronica dotata cu un emitator de unde, iar la celalalt capat
are un reflector care returneaza unda transmisa de emitator. La receptia in unitatea electronica undele
prezinta o intirziere de 2t, care reprezinta timpul necesar parcurgerii distantei dus -intors cu viteza v intr-un
mediu omogen, astfel ca D=vt. Viteza de grup a undelor electromagnetice v se calculeaza cu relatia v=c/r,
H
h
d
D =
2

ctg d =
unde c=299792,5 km/s si reprezinta viteza in vid, iar r este indicele de refractie a undelor in mediul de
propagare, influentat de presiunea, temperatura si umiditatea aerului, precum si de lungimea de unda.
2.2.2 Clasificarea instrumentelor de masurare a distantelor prin unde
a) dupa milocul purtator al informatiei:
- aparate ce utilizeaza radiatii din spectrul vizibil (telemetre electrooptice) ce asigura o precizie de (1 cm +
210
-6
D);
- aparate ce utilizeaza microunde radio (radiotelemetre) care asigura o precizie de ( 3 cm + 210
-6
D).
b) dupa metoda de masurare
- telemetre cu impulsuri prin care se masoara direct timpul de propagare;
- telemetre fazice care se bazeaza pe masurarea diferentei de faza.
c) dupa tipul modulatiei
- modulatia de frecventa - telemetre;
- modulatia de amplitudine - geodimetre.
d) dupa distanta
- aparate de tip radar cu microunde sau laser pentru masurarea distantelor cosmice (V. L. B. I.);
- aparate pentru distante geodezice;
- aparate pentru masurarea distantelor necesare cadastrului;
- echipamente complexe cu destinatii speciale.
2.2.3 Instrumente de masurare a distantelor prin unde
Dupa functionalitatea si principiile constructive, aceste aparate se pot grupa in trei categorii: instrumente
pentru masurarea numai a distantelor, sisteme modulare si tahimetre electronice.
a) Instrumente pentru masurarea numai a distantelor
Aceste modele au o functionalitate unilaterala si sunt folosite la toate tipurile de lucrari.
-Aparate utilizate in retelele geodezice de ord.I pentru distante de pana la 60 km -geodimetre NASM 2 si AGA
8, care asigura o precizie de (5 cm + 210
-6
D).
-Aparate utilizate in cadastru, avand o raza de actiune de pana la 2 km -EOK, EOT sau distomatul DI 10.
-Aparate utilizate pentru lucrari speciale, care asigura precizia firului de invar -mecometrul ME 3000.
Aceste aparate sunt putin folosite in lucrarile curente pentru ca ele furnizeaza un singur element geometric -
distanta.b) Sisteme modulare Echipamentul complex format din teodolit, un dispozitiv de masurare si un
carnet de teren electronic reunite in cadrul unui sistem modular, compatibile intre ele, reusesc in final sa dea
informatiile necesare cadastrului.-Teodolitele pot fi optice, electronice sau digitale.
-Dispozitivele de masurare a distantelor, denumite distomate sau telemetre se monteaza de obicei pe luneta,
pe furcile alidadei sau in sistem azimutal pe o ambaza speciala. Ele se diferentiaza in special dupa distanta
maxima pe care o pot masura in conditii obisnuite, pentru distante diferite folosindu-se seturile respective de
prisme.
-Carnetul electronic de teren este o componenta de baza a sistemului modular, de fapt un terminal pentru
achizitionarea, prelucrarea si transferul datelor. Datele receptionate sunt supuse unor corectii precum
corectia de prisma, de temperatura, de presiune atmosferica,de curbura si refractie, etc. Uitlizarea carnetului
electronic de teren previne pierderea de date in mod accidental, inregistrarea este sigura, fara greseli si se
asigura o economie de timp de aprox. 30%. Iesirea datelor este asigurata, printr-o interfata adecvata, prin
transmiterea directa la calculator, imprimanta sau plottere.
c) Tahimetre electronice
Aceste echipamente sunt denumite si statii totale, reunind in cadrul unei singure unitati portabile, de
dimensiunile si aspectul unui teodolit optic, componentele necesare masurarii electronice a directiilor (valori
unghiulare) si distantelor din teren, combinate cu programe si medii de memorare a datelor.
Componenta de baza a statiei totale este sistemul microprocesor cu functii multiple, avand in structura sa un
dispozitiv de comanda care declanseaza rularea si executarea instructiunilor separat, un dispozitiv de calcul
care executa operatiunile logice si un registru de lucru (RAM) care permite stocarea datelor si recitirea lor. In
plus, microprocesorul controleaza permanent elementele de deservire a aparatului.
Panoul de control cuprinde tastatura cu comenzile de lucru si control inscrise, operatiile de masurare precum
si afisajul, care este cu cristale lichide. In acelasi timp instrumentul se poate cupla cu un carnet de teren, care
preia toate functiile statiei totale si poate prelucra automat datele masurate dupa programe implementate ce
asigura si functia de circulatie bidirectionala a datelor spre sau dinspre calculator.
Singurul element de decizie al operatorului este punctul asupra caruia se fac masuratorile, vizarea corecta a
lui si codificarea unica a lui.
Cad = CURS 17
Automatizarea lucrarilor cadastrale
Generalitati
Toate hartile si planurile cadastrale sunt redate in forma grafica obisnuita, la diferite scari si realizate cu
diferite precizii, in functie de metodele folosite. Tendinta actuala este folosirea tuturor datelor sub forma
digitala. Prin urmare exprimarea planului cadastral sub forma digitala este motivul automatizarii lucrarilor
cadastrale.
Planul digital este un ansamblu de date numerice in care informatiile geometrice si semantice ale terenului
sunt codificate numeric. Acestea se constituie intr-o baza de date cadastrale relationala, fiind manipulate pe
baza a trei modele complementare:
-modelul "raster", care este o simpla reprezentare numeri ca, precum o imagine binara, obtinuta la scanarea
hartilor si planurilor grafice existente;
-modelul "spaghett", care corespunde hartilor si planurilor rezultate in urma digitizarii (vectorizarii) acestora
in format vectorial;
-modelul "topologic", care corespunde hartilor si planurilor numerice in care, pe langa datele terenului,
reprezentate digital, se adauga relatiile topologice dintre obiectele care alcatuiesc terenul. Acest model
incorporeaza pentru o harta sau un plan, sub forma vectoriala, trei seturi de date:
a) identificatori ai caracteristicilor terenului de reprezentat in harta sau planul vectorial, care corespund
geometriei lui si care se impart in trei tipuri generice: obiecte punct, obiecte linie si obiecte suprafata;
b) atribute tematice ale caracteristicilor, care sunt organizate intr-o schema de clasificare ierarhica;
c) date spatiale, care descriu structura geometrica a hartilor sau planurilor vectoriale si care se prezinta sub
trei aspecte: relatiile topologice dintre obiecte, forma si marimea obiectelor, pozitia lor, data de perechile de
coordonate X,Y.
Obiectele terenului, reprezentate pe hartile sau planurile digitale, definite de cele trei seturi de date, pot fi
grupate dupa criterii logice, care se constituie in straturi de date, ca de exemplu: limitele parcelelor, cladirile,
retelele electrice, etc.
Automatizarea complexa este calitatea principala a unui cadastru modern, aceasta insemnand obtinerea
numai de date digitale in absolut toate fazele lucrarilor de cadastru.

In figura de mai jos se prezinta schema unui sistem automat de cadastru general.
Principalele faze tehnologice se refera la culegerea, prelucrarea si redactarea datelor, in vederea obtinerii unei
banci de date cadastrale pe o unitate administrativ-teritoriala.
Sistemul automat permite organizarea datelor pe fisiere independente si include o modalitate de descriere a
tuturor informatiilor pornind de la planul cadastral digital si terminand cu datele necesare registrelor
cadastrale. Toate aceste fisiere sunt legate relational in scopul de a forma in final o banca de date cadastrale,
corespunzatoare scopului urmarit, pentru realizarea automatizarii pe faze tehnologice, de la culegere si
prelucrare pana la reprezentarea si folosirea acestor date.
In mod practic, datele cadastrale se pot culege si se pot prelucra in sistemul automat in patru moduri, separat
sau combinat si anume: (1) date ale statiilor totale, (2) date GPS, (3) date fotogrammetrice, (4) date digitizate
sau date scanate si vectorizate, ca in figura de mai jos.



Trebuie mentionat ca datele fotogrammetrice aduse in format digital se refera numai la aparatele analogice si
analitice, deoarece in prezent nu dispunem inca de aparate fotogrammetrice digitale.
Oricare ar fi metoda de culegere si prelucrare, datele trebuie sa fie aduse in banca de date cu aceleasi
caracteristici (format si atribute tematice).
Banca de date cadastrale a unei unitati administrativ-teritoriale se compune din doua tipuri de date: date
digitale, care reprezinta forma si dimensiunile parcelei si date descriptive, sau atributele alocate parcelei. In
final, aceste doua tipuri de date trebuie corelate relational pe baza unui atribut comun, care, in cazul
cadastrului general, poate fi proprietarul, numarul cadastral al parcelei, adresa, etc. Realizarea acestei corelari
nu este posibila fara obtinerea tuturor planselor aferente zonei de lucru.
Forma si dimensiunile planselor sunt stabilite pentru intreaga gama de scari (1:500 pana la 1:100000) care se
incadreaza in formatele standard A
0
, A
1
, A
2
.
Automatizarea complexa presupune obtinerea unui plan cadastral digital, cu date specifice sub forma digitala.
Avantajele formei digitale sunt multiple si mentionam cateva dintre ele:
-datele stocate pentru planul digital sunt sigure si pot fi conservate pe suporturi magnetice, urmand a fi
afisate ori de cite ori dorim si la orice scara de desen,
- planurile digitale permit ca pentru orice fel de lucrare sa se poata lua o decizie adecvata (ex.: necesaitatea
actualizarilor),
- fisierele cadastrale pot fi usor folosite fiind capabile sa raspunda la toate interogarile solicitate, intr-un timp
foarte scurt.



1. Date culese si prelucrate cu ajutorul statiilor totale
Statiile totale, intr-o definitie pe intelesul tuturor, sunt practic niste aparate topo-geodezice inzestrate cu
calitatea de a putea prezenta datele de teren in forma digitala. Ele au fost construite de diverse firme de
specialitate, din care cele mai renumite ca fiabilitate si pret sunt din Germania, Elvetia si Japonia.
Echipamentul hardware si software este specific fiecarei firme in ceea ce priveste programele adecvate
masuratorilor si prelucrarilor si editarii produsului final, ce sunt combinate in mod eficient, ca in figura de mai
jos:

Ordonarea programelor este asigurata de programul fixare care stabileste optiunile, de exemplu pentru
punctele marcate, tabelele de calcul, pozitia virgulei si programul cuplare pentru compensare, iluminare,
masurare automata a datelor meteo, etc.
Un exemplu de statie totala adecvata lucrarilor cadastrale este statia totala TC600 a firmei Leica, ce permite o
serie de operatiuni, dupa cum urmeaza:
- calculul unghiului de orientare pe baza directiilor masurate catre puncte de coordonate cunoscute,
- calculul coordonatelor unui punct pe baza datelor masurate si inmagazinarea acestuia,
- calculul distantelor, diferentelor de nivel si orientarii dintre doua puncte,
- calculul elementelor polare (pozitie si inaltime) de la coordonatele unui punct inmagazinate si datele
punctului de statie,
- calculul coordonatelor punctului de statie, de la coordonatele initiale, introduse manual la tastatura,
existente in memoria aparatului.
Memoria interna poate inmagazina pana la 2000 de blocuri de masuratori sau coordonatele a 4000 de puncte.
Datele inmagazinate sunt usor de transferat on-line in orice calculator cu ajutorul unei interfete. Pentru
calculul coordonatelor, statiile totale dispun de un set de functiuni geometrice, practic 11 functii geometrice,
ce sunt activate prin menu. Functiile geometrice ce se gasesc sunt corespunzatoare operatiilor fundamentale
ce se intalnesc in practica. In final se obtin coordonatele X, Y, Z ale tuturor punctelor ce ne intereseaza,
precum si atributele tipologice ale acestora ce sunt folosite in continuare pentru redactarea lucrarilor
cadastrale.
Sistemul informational grafic de teren este un sistem de tip baza de data GIS care poate culege date prin
intermediul unei interfete seriale si cu ajutorul caruia se realizeaza direct harta suprafetei ridicate, folosind
programele implementate in sistem.
CURS 18- IFIM
Automatizarea lucrarilor cadastrale
2. Date culese si prelucrate cu ajutorul statiilor GPS
Tehnica GPS (Global Positioning System) este cel mai recent procedeu de masurare si prelucrare in mod
flexibil si eficient a retelelor geodezice, topografice si a punctelor de detaliu, utilizate pentru realizarea
lucrarilor cadastrale.
Principiul sistemului GPS
Sistemul GPS se bazeaza pe o constelatie de 24 de sateliti care se deplaseaza pe patru orbite cunoscute in
jurul Pamantului, la inaltimi foarte mari. Inaltimile orbitelor pe care graviteaza satelitii evita interferentele cu
undele sistemelor de la sol. Sistemul GPS este o tehnologie de mare precizie prin care se redau pozitiile exacte
ale obiectelor de pe suprafata Pamantului.
Principiile de baza sunt foarte simple chiar daca sistemul propriu-zis foloseste echipamente de cea mai inalta
tehnicitate. Pentru a intelege principiul vom descompune sistemul in cinci componente de baza, conform
figurii de mai jos.

Prima componenta de baza este triangulatia (pozitionarea statiei GPS cu ajutorul satelitilor); a doua
componenta este masurarea distantelor cu ajutorul timpului parcurs de o unda radio; a treia componenta o
reprezinta existenta unor dispozitive de foarte mare precizie pentru masurarea timpului; a patra componenta
o reprezinta cunoasterea pozitiei exacte a satelitului si ultima componenta o reprezinta cunoasterea
straturilor de aer traversate de semnalul GPS pentru corectarea masuratorilor afectate de erorile datorate
traversarilor prin ionosfera si atmosfera.
Principiul de baza al sistemului GPS consta in utilizarea satelitilor ca puncte de referinta pentru determinarea
prin triangulatie a pozitiilor de pe Pamant. Aceste pozitii se determina cu ajutorul distantelor la satelitii de
referinta, date de produsul intre viteza si timp. Viteza luminii fiind cunoscuta, nu ne ramane decat sa masuram
intervalul de timp necesar unui semnal sa ajunga la statia GPS receptor (antena). Presupunand ca atat satelitul
cat si receptorul (antena) de pe Pamant au aceleasi coduri putem afla timpul necesar prin compararea
diferentei de timp dintre cele doua coduri. Cum intre satelit si receptor se realizeaza practic o sincronizare de
coduri cu maxima precizie, rezulta o diferenta de timp de aceeasi precizi e. Pentru obtinerea unei precizii de
determinare optime este necesar sa se receptioneze semnale de la cel putin patru sateliti in acelasi timp.
Insa, pentru determinarile similare triangulatiei, nu sunt suficiente numai distantele, ci trebuie cunoscuta si
pozitia satelitului in spatiu.Satelitii aflati la distante foarte mari, se afla intotdeauna pe aceleasi orbite in jurul
Pamantului. Orbitele (altitudinea, pozitia, viteza) sunt riguros calculate si urmarite permanent de la sol, prin
statii de control. Sateliti inconjura Pamantul de doua ori in 24 de ore, deci ei vor trece de doua ori pe deasupra
fiecarei statii de control Erorile datorate trecerii undelor prin ionosfera si atmosfera, precum si alte erori
specifice se elimina prin utilizarea receptoarelor cu dubla frecventa(receptoare de precizie).
Pentru realizarea unor precizii inalte se utilizeaza GPS diferential. Durata minima de prelucrare a datelor intr-o
sesiune este de 15 minute.Semnificativ este faptul ca un operator cu un astfel de receptor poate executa
lucrarile unei intregi echipe intr-un timp foarte scurt comparativ cu tehnica clasica.Ca metode de masurare
GPS, se folosesc: metoda statica si metoda dinamica.Practic, aceste doua metode se subimpart in: static,
static-rapid, pseudo-static si cinematic.In comparatie cu masuratorile statice GPS, masuratoarea cinematica
presupune stationarea antenei in puncte, putin timp, pentru preluarea datelor de la sateliti, iar prelucrarea
datelor (determinarea vectorului) se efectueaza in timp real. In teren, in cazul acestei metode, se lucreaza cu
doua receptoare, unul fiind fix, celalalt deplasandu-se in acest timp. Dupa prelucrare se poate determina
practic un vector de la receptorul de referinta (punct de coordonate cunoscute) pentru fiecare punct stationat
de receptorul mobil.Tehnica de lucru static-rapid se deosebeste de toate celelalte tipuri de masuratori GPS,
prin faptul ca utilizeaza receptori speciali static-rapizi. Aceasta metoda este asemanatoare cu masuratorile
statice cu exceptia timpilor de lucru care sunt mult mai scurti.Masuratorile pseudostatice sau
pseudocinematice reprezinta o combinatie dintre static si cinematic. Metoda este mai flexibila decat metoda
cinematica pentru ca nu trebuie sa se mentina contactul cu satelitii in timpul deplasarii intre statii, insa nu
este rapida.
Determinari geodezice GPS
De la bun inceput trebuie mentionat faptul ca si in cazul retelelor clasice ca si in cazul retelelor geodezice GPS,
ramane valabil principiul trecerii de la ordin superior la ordin inferior. In aplicatiile geodezice trei suprafete
diferite sau figuri ale Pamantului sunt implicate. Suprafata fizica sau naturala a Pamantului este aproximata de
o suprafata de referinta geometrica sau matematica numita elipsoid si o suprafata echipotentiala numi ta
geoid. Fata de masuratorile clasice care se determina in raport de elipsoidul Krasowski, masuratorile GPS se
determina in raport cu elipsoidul WGS 84, care este un elipsoid de referinta geocentric echipotential definit de
parametrii: semiaxa mare (a), constanta gravitationala a Pamantului (GM), coeficientul gravitational zonal
normalizat de gradul al doilea (C
20
) si viteza unghiulara (e) a Pamantului. Deci reteaua GPS (retea
internationala) s-a realizat intr-un singur sistem unitar (WGS 84), formata din statii permanente a caror
coordonate au fost determinate cu foarte mare precizie. Reteaua GPS de ordin superior a tarii noastre este
formata din 7 (sapte) puncte raspandite pe suprafata tarii si determinate din reteaua internationala.
Punctele create si determinate pe teritoriul tarii noastre a caror pozitie si denumire date in figura de mai jos,
formeaza reteaua de ordinul I (puncte care coincid cu puncte de ordinul I din vechea retea de triangulatie)
pentru determinarile ulterioare.
Aceste 7 puncte au fost masurate cu aparatura GPS de tipul Trimble 4000 SSI, timp de 4 zile, si din 4 in 4 ore s-
au colectat date meteo pentru corectarea erorii datorate fenomenului de refractie. In vederea unei
comparatii ulterioare toate aceste puncte au fost cotate prin nivelment geometric de precizie. Prelucrarea
datelor s-a facut pe elipsoidul WGS 84 care pentru Europa este aproximat de sistemul ITRF 92 epoca 1994.
Initial s-au calculat coordonatele provizorii cu softul oferit de Trimble, pentru ca ulterior, cu ajutorul unui soft
specializat, folosindu-se si masuratorile simultane de la unele statii permanente din Europa, sa se calculeze
coordonatele definitive.


Determinari topografice GPS

Determinarile topografie GPS pentru lucrarile cadastrale se pot face atat in cazul in care avem deja o retea
GPS nationala, cat si in cazul cand nu dispunem de o astfel de retea. Ne vom referi la cel de-al doilea caz, dat
fiind ca reteaua geodezica GPS nationala este inca in faza de executie.
Necesitatile intocmirii planurilor cadastrale impun realizarea la teren a unor puncte de indesire si, in mod
deosebit, impun realizarea unor retele de reperaj fotogrammetric. In ambele cazuri folosirea sistemului GPS
este foarte avantajoasa. Aceste avantaje constau in:
- nu este necesara vizibilitatea intre punctele retelei de sprijin si reperii fotogrammetrici;
- nu este necesara semnalizarea geodezica;
- precizie aproape constanta la toti reperii fotogrammetrici;
- eficienta tehnico-economica este deosebita.
Pentru executarea lucrarilor este necesar un numar de 4-6 puncte de coordonate cunoscute care sa imbrace
zona de lucru si care pot fi situate la distante de 3-10 km intre ele. Aceste puncte au drept scop asigurarea
corespundentei intre sistemul WGS 84 si sistemul Stereo 70, pentru efectuarea transcalculului punctelor
determinate, din WGS 84 in Stereo 70. Masuratorile de la teren se executa static si daca dispunem de minim 3
(trei) receptoare (statii) GPS ce asigura cele mai bune conditii de precizie pentru pozitionarea relativa dupa
cum urmeaza:
- minimum patru sateliti identici, receptionati simultan in cele trei sau mai multe puncte (cate receptoare
avem);- valoarea PDOP, ca masura de precizie pentru geometria satelitilor sa fie sub 5;
- timp de observatie minim 1 ora pentru punctele de indesi re;
- timp de observatie minim 15 minute pentru reperii fotogrammetrici.
Operatiile care se executa intr-o statie
Inaintea inceperii sesiunilor de lucru se asigura functionalitatea punctelor geo-topografice prin:
- recunoasterea punctelor;
- asigurarea accesului si vizibilitatii in punct (defrisarea tufelor sau lastarisului din jurul bornei);
- demontarea piramidei daca este cazul.
Dupa terminarea operatiilor de recunoastere, materializare, asigurare punct se intocmeste programul
sesiunilor de lucru cu GPS-ul si se incep masuratorile propriu-zise care constau in:
- Instalarea aparaturii GPS:
- transportul aparaturii la statie (borna, pichet, etc.);
- montarea trepiedului in statie;
- montarea antenei pe trepied;
- asezarea trepiedului - antena pe punct;
- montarea receptorului (cuplarea la baterii);
- cuplarea antenei la receptor;
- introducerea datelor initiale in receptor;
- initializarea receptorului.
- Pornirea sesiunii de lucru GPS
- Intocmirea fiselor de masuratori, a descrierilor topografice si efectuarea de fotografii
- Oprirea sesiunii de lucru la ora stabilita in program
- Demontarea aparaturii GPS si deplasarea ei la mijlocul de transport.
Cu ajutorul softului specific receptorului se executa prelucrarea datelor si, in final, obtinerea coordonatelor in
sistem WGS 84 in prima faza pentru punctele comune si in a doua faza pentru reperii fotogrammetrici. In final
se executa o transformare tridimensionala (transcalcul) din sistemul WGS 84 in sistemul Stereo 70.
3. Date culese si prelucrate pe cale fotogrammetrica
Datele necesare lucrarilor de cadastru pot fi obtinute si pe cale fotogrammetrica utilizand tehnologiile
specifice. Evolutiv fotogrammetria a inceput cu metoda de culegere analogica, care practic s -a incheiat, a
urmat metoda analitica, aceasta inca mai da rezultate, si a intrat in practica metoda digitala. Cu toate acestea,
date fiind posibilitatile actuale, vom incepe cu metoda analogica, careia ii vom aduce unele imbunatatiri.
Scopul urmarit este ca datele obtinute sa fie numerice sau digitale. In acest sens pot fi folosite si aparatele
carora li se adauga un dispozitiv de culegere si prelucrare a datelor. Acest dispozitiv poate fi un coordimetru
sau, separat, o interfata pe cele trei coordonate, ambele insotite de un dispozitiv de transformare a miscarilor
analogice in date digitale.In mod practic, stereometrografele, de exemplu, pot fi dotate cu traductoare si
selsynuri constituite intr-o interfata intre stereometrograf si calculator. Interfata va fi prevazuta cu un soft
care sa poate culege si prelucra datele masurate.In cazul utilizarii metodei analitice, dat fiind faptul ca totul se
realizeaza prin calcul, procesul de culegere a datelor incepe imediat. Aparatul utilizat in acest scop este
stecometrul, care masoara in sistem fotogrammetric coordonatele tuturor punctelor, care se aduc prin calcul,
pe baza punctelor comune, in sistem geodezic. Metoda in sine este greoaie si de lunga durata, eficienta ei
fiind destul de mica.Rezultatele din prima si cea de-a doua metoda au avantajul ca sunt pe suport magnetic si
pot fi prelucrate ulterior dupa cum se doreste. Dar aceste avantaje nu sunt suficiente, deoarece datele
auxiliare, fisierele cadastrale trebuie intocmite si realizate separat, de asemenea pe suport magnetic.
Desigur, si intr-un caz si in altul, datele se vor culege sub un soft de AutoCAD sau ARC/INFO, dar in aceasta
situatie vor mai fi elemente de completat.Nu putem vorbi mai detaliat de metoda digitala, care practic a
revolutionat fotogrammetria, pentru ca nu dispunem de aceste aparate. Aparatele digitale rezolva complet
problema culegerii si prelucrarii datelor digitale pentru cadastru.
4. Date culese si prelucrate prin digitizare sau scanare-vectorizare
Cea mai mare cantitate de planuri cadastrale care pot fi folosite in acest scop sunt planurile grafice existente,
realizate de-a lungul anilor. Folosirea lor in procesul de automatizare a lucrarilor cadastrale este conditionata
de aducerea acestor planuri in forma numerica, respectiv digitala. Operatiunea de aducere a acestor planuri in
forma numerica se poate face pe doua cai: prin digitizare sau prin scanare si vectorizare.
Aparatele utilizate in primul mod se numesc digitizoare. Exista numeroase tipuri de digitizoare, dar ele au in
principiu aceeasi componenta, o masa de digitizare si un calculator pentru culegerea, inregistrarea si
prelucrarea datelor. La acestea se adauga un senzor si o interfata, care sa permita operatiunea de digitizare
punct cu punct sau in mod continuu. Precizia de digitizare este in mod obisnuit 0,01 mm la scara planului.
Coordonatele obtinute in procesul de digitizare trebuie aduse printr-o transformare liniara in sistem geodezic,
aceasta pentru a permite o racordare cu datele culese pe alte cai. Sigur ca operatiunea propriu-zisa de
digitizare trebuie sa se desfasoare sub asistenta unui soft corespunzator, cum ar fi AutoCAD sau ARC/INFO.
Oricare ar fi softul folosit, el trebuie sa satisfaca o serie de cerinte: culegerea de date numerice, stocarea
acestora, gestionarea lor, prelucrarea si arhivarea acestor date.
In cazul celui de-al doilea mod de culegere si prelucrare planurile originale sunt scanate si, printr-un sistem
integrat, de exemplu, INTERGRAPH, imaginea scanata este vectorizata prin parcurgerea obiectelor punct, linie
si suprafata cu cursorul mouse, ulterior alcatuindu-se baza de date prin alocarea de atribute fiecarei suprafete
vectorizate; in final se pot obtine alaturi de imaginea vectorizata si fisierele cadastrale.
CURS 19 - IFIM
Etape de lucru pentru realizarea Cadastrului General
GeneralitatiRealizarea cadastrului general la nivelul teritoriului administrativ de referinta care este comuna
(orasul sau municipiul) impune parcurgerea unor etape de lucrari ale caror volume si complexitate se stabilesc
in functie de urmatoarele situatii:
- vechimea si calitatea planurilor topografice existente in zona, precum si starea pe teren a marcajelor
punctelor din reteaua geodezica;
- vechimea si calitatea documentatiilor privitoare la sistemele mai vechi de evidenta a imobilelor (parcela de
teren cu sau fara constructii - evidenta funciara, evidenta imobiliar-edilitara, etc.);
- marimea suprafetei totale si situarea comunei (ses, deal, munte, etc.) precum si numarul si suprafata
localitatilor apartinatoare, etc.
Succesiunea etapelor de lucru
-etape de lucrari : -operatiuni specifice:

1.Intocmirea proiectului tehnic pentru - Lucrari de teren si birou
intreaga lucrare, pe baza analizelor la
teren, analizarii lucrarilor existente si a
marimii si complexitatii teritoriului
2.Delimitarea si marcarea cu borne a - Lucrari de teren
hotarelor teritoriului admininistrativ, a
perimetrelor intravilanelor si a altor
destinatii care ocupa suprafete mari
3.Determinarea, dupa caz, a punctelor - Lucrari de teren si calcule
geodezice de indesire, pentru reteaua de
sprijin necesara ridicarilor topografice sau
reperajului fotogrammetric
a.integrale prin masuratori clasice 4.Executarea masuratorilor de teren des- cu sau fara folosirea
aparaturii
tinate intocmirii de noi planuri cadastrale automate (electrooptice)
sau de actualizare a celor obtinute prin b.de reperaj si descifrare fotogram-
selectarea si extragerea continutului din metrica pentru planuri noi
alte categorii de planuri c.de completare si actualizare a
planurilor existente
5.Calcule la etapele 3. si 4. (dupa caz) - Calcule pentru determinarea re-
telelor de sprijin si indesire (in cazul planurilor sc.1:500, 1:2000)
a.realizarea originalelor de teren pe
6.Executarea originalelor de teren pe baza masuratorilor de la 4a. si 4c.
baza noilor masuratori sau, prin deri- sau
varea din planul topografic de baza b.realizarea originalelor de teren prin
metode fotogrammetrice sau deri-
vare pentru zone din extravilan
a.pe baza copiilor tiparite ale planu-
7.Identificarea la teren a proprietarilor si rilor cadastrale derivate
categoriilor de folosinta ale terenurilor b.pe baza copiilor dupa originalul de
teren si, dupa caz, a fotogrammelor
c.pe baza actelor de proprietate
8.Numerotarea cadastrala si echiparea
planurilor cu simbolurile categoriilor
de folosinta actualizate
a.din coordonate obtinute din masu-
ratori clasice si/sau
9.Calculul suprafetelor b.din coordonate obtinute din masu-
ratori fotogrammetrice analitice sau
c.din masuratori grafice pe plan prin
digitizare, planimetrare, etc.
10.Incarcarea fisierelor de date si orga- a.in sistem of line
nizarea bazei de date a cadastrului
general pentru teritoriul administrativ b.in sistem on line
a.registrul cadastral al proprietarilor
11.Redactarea registrelor cadastrale cu b.registrul cadastral al parcelelor
ajutorul mijloacelor de prelucrare auto- c.indexul alfabetic al proprietarilor
mata a datelor si a dispozitivelor de d.registrul corpurilor de proprietate
listare a datelor de iesire e.fisa centralizatoare pe proprietari
si categorii de folosinta
12.Carto-editarea (la scara de baza) a
planurilor cadastrale si multiplicarea
in numarul de exemplare necesar
pentru utilizatori
13.Carto-editarea planului cadastral de
ansamblu al teritoriului administrativ
si multiplicarea in numarul necesar
In functie de situatiile particulare, este posibil ca unele dintre etape sau parti ale etapelor de lucrari sa se
execute simultan, de ex.: etapele 3 cu 4, 4 cu 7, 4a. cu 5, 4a. cu 9a., etc.
Dintre etapele mentionate, rezulta ca cele de la pozitiile 3-6 se refera in special la lucrarile geodezice si topo-
fotogrammetrice menite a asigura baza topografica necesara executarii lucrarilor cadastrale din fazele
urmatoare. In continuare se vor analiza etapele care cuprind integral sau partial lucrarile cu specific cadastral
si in special cele de la punctele 1,2 si 7-11.
In cazul folosirii planurilor derivate din planul de baza (pentru zonele extravilane) sau a planurilor cadastrale
mai vechi care se pot actualiza, volumele de lucrari de la etapele 3-6 se vor diminua in functie de vechimea si
gradul de actualizare a lucrarilor vechi.
Proiectul tehnic al lucrarilor de introducere a Cadastrului General
Proiectul tehnic constitue documentatia necesara in primul rand institutiei care organizeaza, conduce,
indruma, controleaza si dispune de fondurile necesare realizarii Cadastrului General, ca organ de specialitate
tutelar. Avand in vedere ca lucrari ca: determinarea de noi puncte geodezice, aerofotografierea, intocmirea de
noi planuri cadastrale pe cale fotogrammetrica, carto-editarea, etc. si care impune organizarea lor pe doua
sau mai multe teritorii administrative adiacente, proiectul tehnic este intocmit de executant, de regula
castigator al licitatiei.Continutul cadru al proiectelor tehnice si proiectelor de executie precum si conditiile de
avizare si receptionare a lucrarilor se stabilesc prin regulamentele (norme tehnice) elaborate de ANCPI (fost
ONCGC). In principiu, proiectele tehnice contin un memoriu tehnic, in care se prezinta situatia tuturor
lucrarilor mai vechi existente in zona si posibilitatile de utilizare, conform normelor tehnice ,o
antemasuratoare a volumelor de lucrari, ce se incadreaza in valoarea licitatiei, precum si programul de
desfasurare al lucrarilor contractate.
Delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative si marcarea hotarelor
Delimitarea cadastrala - denumita si hotarnicie - cuprinde ansamblul de lucrari cadastrale prin care se
stabilesc, in cadru oficial, liniile de hotare ale teritoriilor administrative nominalizate de legea privind
impartirea administrativa a Romaniei.
Delimitarea cadastrala si marcarea pe teren a hotarelor se executa in mod obligatoriu la inceputul lucrarilor de
introducere a cadastrului general si uneori si inaintea lucrarilor de actualizare si vizeaza intinderea unitatilor
administrativ-teritoriale. Trasarea si marcarea pe teren a hotarelor nationale ale Romaniei intra in
competenta altor institutii si se utilizeaza ca atare in cadastrul general - la judetele aflate la granita cu tarile
vecine.Dupa importana lor din punct de vedere cadastral, hotarele se clasifica astfel:
- hotare ale unitatilor administrativ-teritoriale, comunale, ale intravilanelor (rurale, orasenesti, municipale) si
judetene;- hotare ale terenurilor cu diferite destinatii (unitati agricole, paduri, ape, transporturi etc.);
- hotare ale terenurilor persoanelor particulare (proprietarilor persoane fizice).
Asa cum s-a aratat, obiectul delimitarii cadastrale il constituie stabilirea hotarelor unitatilor administrativ-
teritoriale, iar delimitarile terenurilor pe destinatii sau ale proprietarilor persoane fizice se fac la etapa a 7-a
de pe schema (identificarea la teren a proprietarilor imobilelor).
Precizari la unele notiuni
- Intravilanul este partea din teritoriul administrativ comunal sau orasenesc in care sunt grupate - mai mult
sau mai putin dens - locuintele si anexele gospodaresti ale locuitorilor, constructiile social -culturale, agro-
zootehnice, intreprinderile industriale, depozite, amenajarile sportive, retelele edi litare si comerciale de
deservire, garile, autogarile, etc. Intr-un teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fi unul sau mai
multe intravilane satesti (localitati).
- Extravilanul este restul teritoriului delimitat de hotarele unitatii administrativ-teritoriale comunale sau
oraseneasca. Extravilanul se subdivide in trupuri, tarlale si parcele , iar intravilanul se subdivide in cartiere
(zone), cvartale si parcele (imobile).
- Trupul este suprafata de teren dintr-un teritoriu administrativ care are o singura destinatie si un singur
posesor (proprietar) si este inconjurat din toate partile de alti posesori. Trupul este definit in principal de
statutul sau juridic si nu de categoria de folosinta a terenului sau alte caracterizari cadastrale (exemplu:
suprafetele de padure compacte in zonele de ses sau de fanete in zonele de deal si de munte, suprafete
agricole importante de vii si livezi izolate, in interiorul altor categorii de folosinta, etc.).
- Tarlaua este suparfata de teren delimitata de om sau natura (de drumuri, canaluri, imprejmuiri artificiale
permanente, cursuri de apa, limite de paduri, creste sau fire de vai, etc.) formand contururi inchise si putand
avea mai multi proprietari si mai multe categorii de folosinta a terenului.
Tarlaua este o notiune cadastrala specifica, in sensul ca are o mare importanta in localizarea in spatiu si pe
planul cadastral a imobilelor si in operatiunile de calcul.
- Cvartalul are aceeasi semnificatie ca si tarlaua, numai ca localizarea se refera la intravilane, delimitarea
facandu-se in special de strazi sau ulite.
- Imobilul, notiune proprie mai ales intravilanelor reprezinta gruparea mai multor parcele alipite, cu sau fara
constructii, apartinand aceluiasi proprietar (de exemplu, suprafetele ocupate cu constructi ile de locuit si
anexe, curtea, gradina de legume, via, livada).
- Partida cadastrala reprezinta totalul imobilelor apartinand unui proprietar de pe acelasi teritoriu
administrativ comunal sau orasenesc. Partida cadastrala se inscrie in aceeasi carte funci ara.
Lucrarile etapei de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative sunt:
- lucrarile pregatitoare;
- lucrarile de stabilire a liniilor de hotar si de materializare in teren a punctelor de hotar;
- lucrarile de intocmire a documentelor de delimitare cadastrala.
Lucrarile pregatitoare
Lucrarile pregatitoare (preliminare) constau din: culegerea datelor si informatiilor cu privire la documentatii
mai vechi si cu privire la situarea si marimea teritoriului, legatura cu organele administratiei locale s i
conducerile institutiilor care gestioneaza terenurile cu diferite destinatii, formarea comisiilor si colectivelor de
lucru cu participarea reprezentantilor locali, precum si organizarea problemelor administrativ-gospodaresti
legate de asigurarea spatiului de lucru, de cazare, depozitare a materialelor, etc.
Potrivit prevederilor legii, primarii au obligatia de a asigura delegatilor cadastrali birouri, spatii de cazare,
sprijin in angajarea sezoniera a personalului auxiliar pentru efectuarea masuratorilor de teren si de a instiinta
prin afisare sau alte mijloace de publicitate, pe proprietarii de terenuri, sa se prezinte in persoana sau prin
mandatari, pentru a da lamuriri privitoare la identificarea si limita proprietatilor. De asemenea, tot prin lege se
prevede:"Delimitarea si marcarea hotarelor administrative ale comunelor, oraselor si municipiilor se vor face
potrivit legii (actualmente Legea 2/1968) de catre comisia stabilita in acest scop prin ordinul prefectului.
Aceeasi comisie va delimita si marca perimetrele terenurilor ce apartin persoanelor fizice si juridice
detinatoare de suprafete de teren, precum si limita intravilanelor stabilite, in conditiile legii, in prezenta
proprietarilor. Din comisie vor face parte primarul, secretarul consiliului local, delegatul Oficiului de Cadastru
si Publicitate Imobiliara judetean si, dupa caz, delegatul directiei generale de amenajare a teritoriului si
urbanism ".Comisia - prin grija delegatului O.C.P.I. judetean - stabileste programul de lucru si incunostiinteaza
primariile comunelor vecine convocandu-le sa participe cu delegati la actiunea de delimitare a hotarelor.
In cazul cand teritoriul administrativ care se delimiteaza este limitrof cu unul sau mai multe teritorii
administrative din alte judete, atunci incunostiintarile se fac atat primariilor vecine cat si O.C.P.I. din judetele
respective pentru a trimite delegati la lucrarile de delimitare.
Pe baza programului de lucru stabilit si comunicat, comisia comunala se intilneste cu delegatii comunelor
vecine in punctul de hotar initial (de plecare) ales pentru fiecare comuna vecina. De regula, identificarea
hotarului incepe dintr-un punct de intersectie a trei sau mai multe hotare.
Este de la sine inteles ca printre operatiile pregatitoare intra si procurarea unui rand de copii dupa planurile
topografice sau cadastrale din cele mai recente editii existente, referitoare la zona respectiva.
Lucrarile de stabilire a liniilor de hotar si de marcare pe teren a punctelor de hotar
Stabilirea liniilor de hotar consta in parcurgerea pe teren, de catre membrii comisiei impreuna cu delegatii
comunei vecine, a intregului hotar care desparte cele doua teritorii, stabilind atat traseul exact, cat si punctele
caracteristice care se amplaseaza apoi pe planul topografic sau cadastral, direct la teren. In acest scop, comisia
are misiunea de a selecta acele puncte de hotar care nu pot da nastere la confuzii de interpretare si care sa
defineasca cat mai sigur si precis sinuozitatile si schimbarile de aliniamente. In cazul cand hotarul a fost
delimitat cu ocazia introducerii cadastrului in comuna vecina se face confruntarea cu documentatia adusa de
delegatul O.C.P.I. si se clarifica pe cat este posibil pe loc eventualele diferente.
Dupa stabilirea cu acordul membrilor comisiei, a locului punctului de hotar, acesta se marcheaza imediat, la
inceput cu pichet din lemn si sant inconjurator, iar ulterior, inaintea trecerii la etapele urmatoare de
determinare a coordonatelor (etapele 3 si 4 din schema), cu borna din beton armat sau piatra masiva si
materializare in subsol. Dupa marcarea pe teren a punctului de hotar, acesta se amplaseaza pe copia planului
sau a hartii topografice, se traseaza linia catre punctul anterior, se scrie distanta de la punctul anterior,
precum si categoriile de folosinta din apropierea punctului de hotar.
Toate punctele stabilite pe linia de hotar, atat cele noi cat si cele vechi ramase valabile, se numeroteaza cu
cifre arabe, numarul 1 atribuindu-se punctului de trei hotare de la care a inceput delimitarea teritori ului in
cauza.De regula, distantele dintre punctele de hotar marcate pe teren trebuie sa fie in medie de 1 km chiar
daca traseele in linie dreapta depasesc aceasta distanta. Cand hotarul este format din axul unui drum, cale
ferata, curs de apa, etc. pe care nu se pot instala borne de hotar, atunci acestea se amplaseaza pe una din
laturile acestor obiective consemnandu-se pe planul topografic distantele pana la ax.
Cand hotarul tarverseaza o sosea, cale ferata, canal de mare deschidere (peste 20 m), curs de apa sau lac cu
latime mai mare de 20 m se marcheaza pe teren si pe plan ambele laturi ale acestor detalii liniare. De
asemenea cand hotarul traverseaza in linie dreapta o padure, se marcheaza punctele de intrare si iesire din
padure.In ansamblul lucrarilor de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative poate aparea, dupa caz si
necesitatea lucrarilor de rectificare a hotarelor, de dezmembrari sau de comasari ale caror executie a fost
descrisa la cursul respectiv.
Documente de delimitare cadastrala
Lucrarile de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative si de marcare a hotarelor se finalizeaza prin
intocmirea "dosarului de delimitare" care trebuie sa contina urmatoarele parti:
- nota de prezentare si informare asupra lucrarilor;
- procesele verbale de delimitare;
- schita generala a hotarelor;
- calcule si explicatii privitoare la rectificarea hotarelor sau desmembrari, daca au fost efectuate cu ocazia
delimitarii;
- copii ale scrisorilor de convocare a reprezentantilor din comunele vecine.
Nota de prezentare a lucrarilor se intocmeste de catre delegatul cadastral si curpinde datele asupra
desfasurarii intregii lucrari de delimitare incepand cu lucrarile pregatitoare si terminand cu cele de marcare pe
teren a tuturor punctelor de hotar inclusiv explicatiile de motivare, dupa caz, a rectificarii unor portiuni a
liniilor vechi de hotar, de desmenbrari de suprafete situate la hotarele teritoriului administrativ sau de litigii
ramase nerezolvate la nivelul comisiei comunale.
Procesele verbale de delimitare se intocmesc separat pentru fiecare comuna vecina, in trei exemplare,
continand descrierea traseelor liniilor si a punctelor de hotar, semnaturile membrilor comisiei si a delegatilor
din comuna vecina, pe care se aplica stampila primariilor cel or doua comune, precum si data la care a fost
incheiat documentul.Schita generala a hotarelor se intocmeste la scara 1:25.000 sau 1:50.000, in functie de
marimea teritoriului, sinuozitatea hotarului si complexitatea elementelor de identificare. Se foloses te ca baza
copia planului topografic sau cadastral cu insemnarile facute la teren.
Schita generala trebuie sa aibe urmatorul continut minimal:- pozitia punctelor, numarul lor de ordine,
distantele dintre puncte si semnul conventional al bornei cu care a fost marcat (materializat) si liniile de hotar;
- denumirea comunelor vecine (scrisa intre punctele de intersectie a hotarelor);
- categoriile de folosinta si precizarea destinatiilor terenurilor pe ambele parti ale hotarului;
- localitatile componente ale comunei (orasului, municipiului);
- caile de comunicatii si cursurile de apa principale;
- hotarele padurilor, baltilor, iazurilor.
In cazul cand hotarul cu una dintre comunele vecine a fost delimitat anterior, punctele de hotar vor primi cate
doua numere scrise sub forma de fractie, astfel: la numarator numerele de ordine ale punctelor de hotar din
schita comunei ce se delimiteaza, iar la numitor numerele de ordine (ale acelorasi puncte) de pe schita
comunei vecine. Rezulta ca in acest caz, punctele de trei hotare vor putea avea la numitor doua numere, cate
unul pentru fiecare comuna vecina.
Dosarul de delimitare se intocmeste in doua exemplare dintre care un exemplar pentru O.C.P.I. si unul pentru
primaria comunei in care au inceput lucrarile de introducere a cadastrului general. Un exemplar din procesul
verbal de delimitare se transmite primariei din comuna vecina care a luat parte cu delegat la lucrarea de
delimitare.
In figura ce urmeaza se prezinta un exemplu de schita generala de delimitare a unui teri toriu administrativ
comunal.Prin instructiunile tehnice privind executarea lucrarilor de cadastru general se fac precizari detaliate
cu privire la conditiile tehnice de executare a lucrarilor de delimitare a hotarelor teritoriilor administrative,
forma si continutul formularelor tipizate, etc.Masuratorile topografice si determinarea coordonatelor tuturor
punctelor de hotar se efectueaza ca lucrari separate sau inglobate la etapele urmatoare de lucrari (etapa 3 sau
4 din schema).



CURS 20 IFIM Etape de lucru pentru realizarea Cadastrului General
Reteaua geodezica pentru lucrarile de Cadastru General
Asa cum s-a aratat, reteaua geodezica de ordin superior a tarii noastre (referinta) satisface pe deplin ca
precizie si densitate nevoile specifice ale lucrarilor de cadastru general, ca retea de sprijin, chiar si in cazul
oraselor, cu conditia ca la indesirea acestor retele cu noi puncte de ordinul V sa se aplice cu strictete normele
tehnice pentru introducerea cadastrului general elaborate de ANCPI (fost ONCGC), iar in cazurile limita,
determinate de deformatiile specifice proiectiei stereografice - 1970, sa se adopte sisteme de proiectie
derivate din sistemul stereografic - 1970, adica sisteme de proiectie stereografica locala ( cu pl an secant
paralel la planul secant al proiectiei stereo-1970, conform metodologiei prezentate la cursul respectiv).
Reteaua geodezica de indesire si ridicare
Reteaua geodezica de indesire si ridicare se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea de puncte necesare
pentru executarea lucrarilor de introducere si intretinere a cadastrului general.
In configuratia retelei geodezice de indesire si de ridicare vor fi incluse cel putin 4 puncte din reteaua
geodezica de sprijin, astfel incat acestea sa incadreze reteaua. Reteaua se poate executa prin urmatoarele
metode cunoscute: triangulatie, trilateratie, triangulatie-trilateratie, retele de drumuiri poligonometrice,
intersectii, retrointersectii, sau tehnologii GPS. In cazul in care determinarile se fac cu echipamente GPS, la
proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele:
- reteaua trebuie sa se sprijine pe minimum 6 puncte din reteaua geodezica de sprijin (3 puncte din reteaua de
triangulatie si 3 puncte din reteaua de nivelment);
- punctele din reteaua de sprijin vor trebui sa fie uniform repartizate, atat in interiorul retelei de indesire si
ridicare cat si la marginea ei;
- toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorul a minimum 3 vectori;
- se vor determina punctele de legatura dublu-stationate in sesiuni diferite. Numarul minim de sesiuni s intr-o
retea cu p puncte si cu utilizarea a r receptoare se calculeaza cu relatia: s=(p-n)/(r-n) pentru n > 1 , unde n
este numarul punctelor de legatura intre sesiuni.
Daca un punct este stationat de m ori, atunci numarul de sesiuni se calculeaza cu relatia: s= m.p/r.
Retelele geodezice de indesire se compenseaza ca retele libere, prin incadrarea in configuratia lor a cel putin 4
puncte din reteaua geodezica de sprijin. Abaterea medie standard de determinare a punctelor retelei nu
trebuie sa depaseasca 5 cm in pozitie planimetrica.

in care:
- n este numarul de puncte din retea,
- Q
xx
,Q
yy
elementele de pe diagonala principala a matricii cofactorilor (coeficientilor de pondere) a
necunoscutelor, corespunzatoare coordonatelor X si respectiv Y ale punctului i,
- s
0
este abaterea standard a unitatii de pondere.
Dupa compensarea ca retea libera, se vor determina coordonatele
punctelor din reteaua de indesire si ridicare in sistemul stereo 70, printr-o transformare Helmert, cu ajutorul
punctelor din reteaua geodezica se sprijin.
Abaterea standard de determinare a unui punct compensat, intr-o retea constransa, nu trebuie sa depaseasca
10cm in intravilan si 25cm in extravilan si se calculeaza cu relatiile:
Punctele din reteaua de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1 punct/ 5 kmp, in extravilan si 1
punct/ kmp in intravilan. Densitatea puntelor retelei de ridicare se stabileste in functie de scopul lucrarilor si
( )
n
Q Q
s s
n
i
yy xx
r
i i
2
1
0

=
+
=
yy y
xx x
Q s s
Q s s
0
0
=
=
scara de redactare a planurilor cadastrale astfel incat sa se asigure determinarea punctelor ce delimiteaza
teritoriile administrative respective cat si a celor ce definesc imobilele si bunurile imobile.
Materializarea pe teren a punctelor se face, functie de configuratia terenului, acoperirea lui si densitatea lui,
cu borne, repere si marci standardizate, avizate sau omologate de ANCPI (fost ONCGC), asigurand o densitate
de cel putin 1 punct/ kmp in zona de ses, 1punct/ 2kmp in zone colinare si 1 punct/ 5kmp in zone de munte.
In intravilan (in zonele asfaltate sau betonate) materializarea se poate face si cu picheti metalici cu diametrul
de 25 mm, batuti la nivelul solului, asigurand o densitate a punctelor de minimum 4 puncte/kmp. Din fiecare
punct materializat se vor asigura vizibilitati catre cel putin doua puncte din reteaua geodezica de indesire si
ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin.
Executarea masuratorilor de teren destinate intocmirii de noi planuri topo-cadastrale sau de actualizare a
planurilor topo-cadastrale
Generalitati - precizari la unele notiuni
- Planul topografic se defineste ca fiind o reprezentare grafica la o anumita scara a unei portiuni mici de teren
cuprinzand de regula si relieful, avand un continut orientat spre un singur domeniu de utilizare.
- Planul topografic de baza al tarii este realizat intr-un sistem unitar, acopera intreg teritoriul tarii si este
reprezentat cartografic cu acelasi continut si aceeasi precizie.
- Planul topo-cadastral repezinta acel plan topografic ce contine numai reprezentari (date) planimetrice
specifice cadastrului.
- Planul topo-cadastral, derivat al planului topografic de baza al tarii, este acel plan ce contine reprezentari,
selectate, necesare intocmirii planului cadastral.
- Planul cadastral are la baza planul topo-cadastral echipat cu datele si codurile cadastrale cum sunt: numerele
cadastrale ale parcelelor, simbolurile categoriilor de folosinta si calitatii terenurilor, denumirile unitatilor
cadastrale, etc.
Masuratorile de teren destinate intocmirii de noi
planuri topo-cadastrale
Categoriile de masuratori depind de gradul de complexitate, scara planului si metodele de intocmire a
planului, astfel:
Caracteristica
zonei
Scara
planului
Metoda de
realizare
a planului
Categorii de masuratori
de teren
Extravilan, zone
ses si montane
1: 5000 Fotogrammetrica Reperaj fotogrammetric si
descifrarea topografica a
fotogramelor

Extravilan, zone
limitrofe
localitatilor
1: 2000 Fotogrammetrica Reperaj fotogrammetric si
descifrarea topografica a
fotogramelor

Extravilan, zone
colinare si
montane
1: 2000
(1: 1000)
Fotogrammetrica Reperaj fotogrammetric,
descifrare topografica a
fotogramelor si completari cu
masuratori topografice
Intravilane sate 1: 2000
(1: 1000)
Fotogrammetrica Reperaj fotogrammetric,
descifrare topografica a
fotogramelor si completari cu
masuratori topografice
Intravilane sedii de
comune
1: 1000 Fotogrammetrica +
topografica
Reperaj fotogrammetric,
descifrare topografica a
fotogramelor si completari cu
masuratori topografice
Orase 1: 1000 Fotogrammetrica +
topografica
Reperaj fotogrammetric,
descifrare topografica a
fotogramelor si completari cu
masuratori topografice
Municipii si
capitale de judete
1: 1000
(1: 500)
Fotogrammetrica +
topografica
Reperaj fotogrammetric,
descifrare topografica a
fotogramelor si completari cu
masuratori topografice
Numai topografica Numai masuratori topografice

Conditiile tehnice de calitate si continutul topografic al planurilor cadastrale este reglementat prin normele
elaborate de ANCPI (fost ONCGC).
Masuratorile de teren destinate actualizarii planurilor topo-cadastrale
Actualizarea planurilor topo-cadastrale se organizeaza ca o etapa independenta de celelalte etape de lucrari
sau simultan cu etapa de identificare la teren a proprietarilor imobilelor. El ementul hotarator in alegerea
modului de organizare il constitue volumul de modificari produse de la data ultimei actualizari.
Astfel,este unanim acceptat ca,daca modificarile afecteaza peste10-15%
din continutul planului, este rational ca actualizarea sa fie organizata ca o etapa independenta de etapa
identificarii proprietarilor, cu urmatoarele mentiuni:
- daca modificarile depasesc 40% (50%) din continutul planului topo-cadastral, se va executa un plan topo-
cadastral nou;
- in cazul cand volumul de modificari este cuprins intre 10% (15%) si
40% (50%), actualizarea se executa prin metode fotogrammetrice mai ales pentru scarile 1:5000 si 1: 2000 si
in zonele cu relief pronuntat, urmand ca masuratorile de teren sa se limiteze la determinarea reperilor
fotogrammetrici, descifrarea topografica a fotogramelor, masuratorile de completare;
- in cazul planurilor topo cadastrale executate prin metode topografice clasice, actualizarea se executa tot prin
masuratori topografice pentru a se pastra omogenitatea calitatii acestor planuri.
Dupa aplicarea Legii 18/1991, planurile topo-cadastrale de pe o suprafata de cca. 8 mil. ha trebuiesc
actualizate integral intru-cat densitatile de contururi parcelare a crescut foarte mult, modificand complet
aspectul teritoriului.
Tot cu prilejul aplicarii Legii 18/1991 s-a putut face constatarea ca, scara 1: 2000 este mica pentru cerintele
Cadastrului General, la cea mai mare parte a localitatilor satesti.
Recomandari privind procedee de lucru la actualizarea planurilor topo-cadastrale:
Zona lucru Suprafata
de lucrat
Procent
modificare
Scara
planului
Relief
teren
Procedee de lucru
Extravilan



>9000 ha
terit. izolat

--------------
<9000 ha
grup terit.
administr.
> 15%
----------------
15 - 50 %
----------------
> 15 %
----------------
15 - 50 %
1: 5000
sau
1: 2000
-----------
1: 5000
sau
1: 2000

Ses

---------

Deal
Topografice
------------------------
Fotogrammetrice
------------------------
Topogr(fotogram)
------------------------
Fotogrammetrice
Intravilane
satesti



-
> 10 %
----------------
10 - 40 %
----------------
> 10%
----------------
10 - 40 %
1: 2000
-----------
1: 1000
-----------
1: 2000
-----------
1: 1000

Ses

---------

Deal
Topografice
------------------------
Fotogram(topogr)
------------------------
Topografice
------------------------
Fotogram(topogr)
Orase


-

> 10 %
----------------
10 - 40 %
----------------


1: 1000

-----------
1 : 500
Ses si
deal

---------
Ses si
Topografice
------------------------
Topogr+Fotogra
------------------------
Topografice
deal
Identificarea pe teren a propietarilor si a categoriilor de folosinta
Desfasurarea operatiunilor de identificare a propietarilor imobilelor
Operatiunile de la aceasta etapa se executa numai prin parcurgerea si examinarea la teren a fiecarei parcele
din cadrul fiecarui imobil, avand la indemana planul topo-cadastral.
Din motive economice, atunci cand modificarile sunt mici, odata cu identificarea proprietarilor se executa si
eventualele masuratori de actualizare.
Operatiunile de identificare a proprietarilor se efectueaza intotdeauna in prezenta reprezentantului primariei
locale, care trebuie sa cunoasca bine situatia proprietate - proprietar. Operatiunile constau din:
-dupa stabilirea proprietarului imobilului, se scrie pe copia de lucru a planului topo- cadastral in mijlocul
fiecarei parcele, un numar de ordine si initiala numelui proprietarului;
- in caietul repertoar se scrie la litera respectiva numarul de ordine si numerotarea data parcelei, urmate de:
numele, prenumele tatalui proprietarului si prenumele, situatia juridica, codul grupei de proprietari, numarul
foii de plan; pentru strainasi se inscrie adresa de domiciliu;
- situatia juridica se inscrie pe baza titlului de proprietate sau a altor acte doveditoare, precum si din relatarile
vecinilor, avandu- se in vedere ca, potrivit legii, dreptul real de proprietate se certifica prin inscrierea la cartea
funciara;- la proprietatile apartinand femeilor casatorite sau vaduve se inscrie intotdeauna si numele de
familie avut anterior casatoriei;- la imobilele ai caror proprietari sunt decedati, iar mostenitorii nu au
reglementat drepturile de mostenire, se inscrie, in afara numelui de familie al detinatorilor aflati pe
proprietate, cuvantul "mostenitor", urmat de numele si prenumele decedatului;
- in cazul parcelelor proprietate indiviza a mai multor proprietari, acestia se inscriu in caietul repertoar cu
numele, prenumele tatalui, prenumele, mentionandu- se la fiecare procentele la care au dreptul in
proprietatea respectiva;-in cazul terenurilor care apartin persoanelor juridice operatiunile de identificare se
fac numai in prezenta reprezentantilor acestora precum si a celor vecine.In cazul identificarilor din intravilane
operatiunile au unele particularitati si anume:-numerele de ordine care se inscriu pe planul topo-cadastral se
dau de la 1 la n, in cadrul fie cvartalului, fie parcelelor, fie imobilelor, astfel incat sistemul de numerotare
stabilit sa fie aplicat la intreg intravilanul;-in cazul in care se dau numere de ordine imobilelor i n cadrul
cvartalelor, atunci parcelele se numeroteaza de la 1 la n in cadrul fiecarui imobil cu numere fractionare: la
numarator se inscrie numarul imobilului iar la numitor al numarul parcelei;
-la strada se inscrie in afara conturului, numarul postal al imobilului;
-pentru cladirile care fac obiectul proprietatilor pe etaje sau pe apartamente, in caietul repertoar se inscrie
fiecare proprietar in ordine alfabetica precizandu-se si numarul fisei cladirii;
-pentru fiecare cladire cu mai multe apartamente se intocmeste cate o fisa in care inscrierea proprietarilor se
face in ordinea etajelor si a apartamentelor;-pe planul topo-cadastral se inscrie, langa indicele de cartare,
numarul de ordine dat fisei cladirii.Precizarile privind identificarea proprietaril or imobilelor si continutul
formularisticii sunt cuprinse in normele tehnice elaborate de ANCPI ( fost ONCGC).
Stabilirea categoriilor de folosinta ale terenurilor
Asa cum s-a aratat la cursul respectiv, terenurile sunt impartite in zece categorii de folosinta, indiferent de
destinatia lor.Simbolul categoriei de folosinta se scrie pe teren, la fata locului, pe copia planului topo-
cadastral, in interiorul fiecarei parcele (inaintea numarului parcelei) precum si la rubrica rezervata din caietul
repertoar.Nu sunt admise preluarile de date dupa evidentele cadastrale vechi.
Clasificarea constructiilor se face dupa felul materialelor de constructie si structura de rezistenta, numarul
etajelor, destinatie, folosindu-se in acest scop notatiile denumite indici de cartare.
Indicele de cartare se inscrie in centrul de figura al constructiei. In tabelul de mai jos sunt mentionati indici de
cartare folositi in prezent pentru cartarea cadastrala a constructiilor:
Categoria constructiei Indici de
cartare
Categoria constructiei Indici de
cartare
a. Constructii de locuinte,
social-culturale si industriale
b. Constructii anexa
gospodaresti

Cu cadre si placi de beton sau
schelet metalic
A Magazii din zid m
Caramida sau din piatra cu
plansee din lemn
B Garaje din zid gj
Din lemn C Grajduri din zid gr
Din piatra, pamant sau chirpici D Sura din zid su
Polata din zidarie po
Sere sr
Suprafetele minime de teren care se pot evidentia pe planurile cadastrale sunt: 100m
2
pentru scara 1:5000;
40m
2
pentru scara 1:2000; 20m
2
pentru scara 1:1000 si 10m
2
pentru scara 1:500, cu conditia ca latimea lor sa
fie de minim 2,5mm la scara planului (pentru a exista posibilitatea scrierii in interior).
Parcelele sub marimile mentionate nu se numeroteaza iar suprafetele lor se considera inglobate in cele ale
parcelelor alaturate cu folosinte apropiate apartinand aceluiasi proprietar. Fac exceptie de la aceasta regula
constructiile cu caracter permanent (in special cele cu indici de cartare A, B, C, D si SP) la scarile 1:1000 si
1:500, care primesc numere chiar daca ocupa suprafete sub valorile minime aratate mai inainte.
CURS 21 - IFIM
Etape de lucru pentru realizarea Cadastrului General
Numerotarea cadastrala si elaborarea originalelor de intocmire a planurilor cadastrale
Generalitati
Numerotarea cadastrala este lucrarea prin care se stabileste pozitia in teritoriu a fiecarei parcele, legatura
dintre planul cadastral si registrele cadastrale, ce faciliteaza sistematizarea tuturor parcelelor pe anumite
grupe care definesc straturile (layerele) de prelucrare a datelor (pe tarlale, pe suprafata extravilanului, pe
suprafata fiecarui intravilan component, pe suprafata totala a intravilanelor si in final pe suprafata totala a
teritoriului administrativ comunal, orasenesc sau municipal). Numarul cadastral impreuna cu simbolul
categoriei de folosinta si situatia juridica creeaza posibilitatea unor evidente necesare fiecarui strat (layer) al
bancii de date, supuse prelucrarilor complexe.
Numerotarea cadastrala este o lucrare de birou care consta in a acorda si a scrie pe planul cadastral a cate
unui numar de ordine pentru fiecare tarla (cvartal - intravilan) si fiecare imobil. Aceste numere de ordine
(numere cadastrale), se inscriu cu caracter nedefinitiv, alaturi de simbolurile categoriilor de folosinta ale
terenurilor. Nu trebuie confundata numerotarea cadastrala la aceasta etapa cu numerotarea de la
identificarea proprietarilor (atunci cand aceasta operatiune a avut loc) intrucat acestea se fac pentru scopuri si
in conditii diferite si nu este posibil ca una sa o inlocuiasca pe cealalta.
Numerotarea cadastrala a extravilanului unui teritoriu administrativ
Numerotarea cadastrala se face mai intai pentru tarlale, incepand cu tarlaua nr.1 din partea de NV a
teritoriului administrativ si continuandu-se din aproape in aproape in ordinea normala (sens crescator) a
numerelor. Contururile tarlalelor trebuie sa fie bine definite pe teren si pe planul cadastral de limite artificiale
sau naturale (cai de comunicatii, ape curgatoare, canale, forme naturale ale reliefului, limite de paduri sau
exploatatii agricole, etc.) astfel incat sa poata fi usor de identificat si delimitat.
Inscrierea pe plan a numarului cadastral al tarlalei se face in zona centrala cu cifre bloc filiforme cu inalt imea
de 5mm, iar al imobilului, in centrul de figura al acesteia, cu cifre bloc filiforme cu inaltimea de 2mm.
Dintre regulile generale care se aplica la numerotarea cadastrala a imobilelor, se mentioneaza urmatoarele:
- numerotarea cadastrala incepe cu imobilul nr.1 din tarlaua nr.1, iar ultimul numar de imobil trebuie sa se
gaseasca in ultima tarla, incluzandu-se in aceasta numerotare si detaliile liniare care separa tarlalele
(drumurile, canalele, etc.);
- apele curgatoare primesc un singur numar cadastral pe toata lungimea lor, iar celelalte detalii liniare se
numeroteaza pe fiecare tronson rezultat din intretaierea cu alte detalii liniare, respectandu-se urmatoarea
ordine:- caile ferate intretaiate de ape;
- drumurile nationale intretaiate de ape si cai ferate;
- drumurile judetene intretaiate de ape, cai ferate si drumuri nationale;
- drumurile comunale intretaiate de ape, cai ferate si drumuri nationale;
- drumurile de exploatare intretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale si drumuri comunale;
- digurile de aparare si canalele mari au prioritate dupa apele curgatore atunci cand nu sunt paralele cu caile
de comunicatie.Numerotarea cadastrala a intravilanului unui teritoriu administrativ
In intravilan, numerotarea cadastrala incepe cu cea a cvartalelor si anume cu cvartalul nr.1, situat in partea de
NV a localitatii si continua cu numerotarea imobilelor de la 1 la n in cadrul fiecarui cvartal. Numerotarea
cadastrala a parcelelor se face de la 1 la n in cadrul fiecarui imobil.
Conform exemplului dat in figura de mai jos, nr. 65 al imobilului se scrie numai o singura data pe plan (cifre cu
inaltimea de 3mm), iar numerele cadastrale ale parcelelor se scriu in mijlocul fiecarei parcele (cifre cu
inaltimea de 2mm) impreuna cu simbolurile categoriil or de folosinta, sub forma fractionara.
Strazile si celelalte detalii liniare care delimiteaza cvartalele se numeroteaza separat si formeaza cvartalul
zero, iar ordinea de numerotare a acestora trebuie sa respecte regula de la subcapitolul anterior. Pentru
bulevardele si strazile principale se atribuie un singur numar pe toata lungimea lor, iar la intersectia cu alte
strazi, suprafata de intersectie se atribuie celei mai importante.
Sistemul de numerotare cadastrala a parcelelor in cadrul imobilului, ca s i in cazul intravilanelor, se aplica
uneori si in cazul numerotarii cadastrale din extravilan, atunci cand proprietatile sunt fragmentate in multe
parcele avand categorii de folosinta diferite. In acest caz, intreg sistemul de numerotare din extravilan trebuie
sa-l urmeze pe cel specific intravilanelor, nefiind posibil a se folosi ambele sisteme pentru extravilan.


Calculul suprafetelor
Suprafata reprezinta insusirea de baza a entitatii cadastrale primare, care este parcela si care, alaturi de
celelalte insusiri (categoria de folosinta, calitatea, situatia juridica, localizarea in teritoriu), ii confera
posibilitatea intrarii in procesul de prelucrare a datelor pe diferite nivele (imobil, cvartal, localitate, destinatie,
teritoriu administrativ, etc.). In cadastru se foloseste pentru parcela numai suprafata redusa la un plan de
referinta, corectandu-se, deci, masuratorile efectuate pe suprafata denivelata a terenului, asa cum s -a aratat
intr-un curs anterior.
Procedeele de culegere prin masuratori a datelor primare pentru calculul suprafetelor au fost aratate intr-unul
din cursurile precedente, la fel si procedeele de calcul. Valorile cele mai probabile ale suprafetelor nu se
stabilesc direct din datele de masuratori initiale, ci in urma calculelor de constrangere in reteaua de sprijin
geodezica. Aceasta incadrare se efectueaza prin corectarea in operatia de compensare a suprafetelor brute, in
urmatoarele trepte:
- compensarea suprafetelor tarlalelor (cvartalelor) in cadrul suprafetei masivului sau suprafetei intravilanului
deduse din coordonatele geodezice sau suprafetele foilor de plan;
- compensarea suprafetelor imobilelor in cadrul suprafetei tarlalei (cvartalului);
- compensarea suprafetelor parcelelor in cadrul suprafetelor imobilelor.
In instructiunile tehnice este prezentat procesul tehnologic de efectuare a calculelor de compensare a
suprafetelor si formularistica de inscriere a datelor. In conditiile actuale de dotare a unitatilor de cadastru cu
mijloace moderne de prelucrare a datelor, calculele suprafetelor se efectueaza in sistem inlantuit (on-line).
Unul dintre sistemele de automatizare a prelucrarii datelor de masuratori grafice (efectuate pe planurile
cadastrale) se compune din: calculator PC, digitizor etalonat (eroare grafica 0.1 mm) si imprimanta grafica. La
acest sistem, prin soft, se controleaza operatiunea de digitizare a contururilor si punctelor cadastrale,
calculele partiale pentru inchiderea pe suprafetele (punctele) de referinta de compensare la nivelul
suprafetelor elementare (punctelor) si operatiunile de stocare, in final, a datelor pe medii magnetice in
vederea prelucrarii ulterioare pentru redactarea automata a registrelor cadastrale.
Astfel de sisteme de prelucrare automata in regim on-line sunt folosite si in cazul introducerii, ca date initiale,
masuratorile efectuate la aparatele fotogrammetrice, iar cand in configuratie sunt incluse si plottere, se
creeaza posibilitatea ca in final, alaturi de fisele suprafetelor, sa se obtina si planul cadastral la scara dorita.
Documentul care se inticmeste in finalul operatiunii de calcul al suprafetelor, indiferent de metodologiile
folosite (clasica sau cu mijloace de prelucrare automata), trebuie sa fie unitar din punct de vedere al
continutului, intrucat el sta la baza registrelor cadastrale (vezi tabelul de mai jos).

Continutul fisei suprafetelor pe numere cadastrale
N
u
m
a
r
u
l

c
a
d
a
s
t
r
a
l

a
l

p
a
r
c
e
l
e
i

N
u
m
a
r
u
l

c
a
d
a
s
t
r
a
l

a
l

t
a
r
l
a
l
e
i

(
c
v
a
r
t
a
l
u
l
u
i
)

N
u
m
a
r
u
l

f
o
i
i

d
e

p
l
a
n

Proprietar
(Detinator)
S
i
t
u
a
t
i
a

j
u
r
i
d
i
c
a

Suprafete partiale pe categorii de folosinta (ha)
S
u
p
r
a
f
a
t
a

t
o
t
a
l
a

S
u
b
c
a
t
e
g
o
r
i
a

d
e

f
o
l
o
s
i
n
t
a

C
l
a
s
a

d
e

c
a
l
i
t
a
t
e

N
u
m
a
r
u
l

p
a
r
t
i
d
e
i

c
a
d
a
s
t
r
a
l
e

M
e
n
t
i
u
n
i

p
r
i
v
i
n
d

a
c
t
u
a
l
i
z
a
r
e
a

A
r
a
b
i
l

P
a
s
u
n
e

F
a
n
e
a
t
a

V
i
e

L
i
v
a
d
a

P
a
d
u
r
e

A
p
e

C
a
i

d
e

c
o
m
u
n
i
c
a
t
i
i

C
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i

C
u
r
t
i

N
e
p
r
o
d
u
c
t
i
v

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21


Prin Legea cadastrului si publicitatii imobiliare se stabilesc documentele principale ale cadastrului general.
Documentele care se intocmesc la nivel de comuna, oras sau municipiu sunt:
a. registrul cadastral al parcelelor;
b. indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;
c. registrul cadastral al proprietarilor;
d. registrul imobilelor;
e. fisele centralizatoare ale partidelor cadastrale pe proprietari si categorii de folosinta.
Baza de date poate fi redactata si arhivata si sub forma de inregistrari pe suporturi magnetice cu efect juridic
echivalent.
Alaturi de documentele oficiale mentionate, mai trebuie adaugat planul cadastral care reprezinta documentul
care face legatura intre teren si registre.
Prin aceste prevederi se reglementeaza atat categoriile de documente principale, cat si faptul ca bazele de
date realizate cu mijloace de prelucrare automata vor avea efect juridic echivalent cu cele realizate pe cale
clasica, ceea ce are o importanta deosebita in inlesnirea automatizarii intregului proces de organizare a
bancilor de date, atat pentru cadastrul general cat si pentru catrile funciare.
Asa cum s-a aratat, banca de date a cadastrului general judetean, se aduna intr-un singur loc (oficiul judetean
de cadastru si publicitate imobiliara) unde este stocat intregul volum de informatii de ordin cantitativ, calitativ
si juridic al imobilelor unitatilor administrativ-teritoriale, judetene, componente. Bancile de date, printr-un
sistem soft adecvat, pot fi accesate selectiv, solicitandu-se: date pentru proprietarii de imobile, balante ale
fondului funciar, etc.
Sistemul de prelucrare automata a datelor care a fost folosit pentru fondul funciar, desi a fost proiectat si
realizat inainte de 1990, poate oferi sugestii pentru un sistem modernizat de organizare a bancilor de date ale
cadastrului general in conditiile folosirii noilor facilitati in stocarea informatiilor pe medii magnetice
performante si in utilizarea noilor limbaje de programare. Sistemul era format din urmatoarele trei
subsisteme:
- subsistemul "cadastru" care prelucra datele la nivelul teritoriului administrativ, orasenesc sau municipal,
avand ca unitate elementara de lucru parcela si care realiza listarile pentru registrele cadastrale;
- subsistemul "funciar" care prelucra datele la nivel de judet, avand ca unitate de lucru categoria de destinatie
a terenurilor, centralizandu-se fondul funciar al judetului dupa destinatie;
- subsistemul "MAIA" care prelucra datele sistemului "funciar", la nivel de judet, intocmind rapoarte de
sinteza, precum si balante ale fondului funciar, pe tara, destinate institutiilor centrale de statistica si prognoza.
Documentele cu datele de intrare in procesul de prelucrare pentru subsistemul "cadastru" erau urmatoarele:
- fisa teritoriului administrativ;- fisa suprafetelor pe foi de plan;
- indexul posesorilor;- fisa suprafetelor pe numere cadastrale.
Documentele cu datele de iesire ale acestui subsistem, erau:
- registrul cadstral al parcelelor;- registrul cadastral al proprietarilor;
- indexul alfabetic al posesorilor;- fisa centralizatoare pe grupe de posesori, categorii si subcategorii de
folosinta;- fisa proprietarilor strainasi (cu domiciliul pe alte teritorii administrative).
Facand o comparatie cu denumirile documentelor prevazute de Legea cadastrului si publicitatii imobiliare, se
poate constata ca ele sunt asemanatoare, iar al cincelea document prevazut pentru cadastrul general
(registrul imobilelor) s-a impus din necesitate pentru intravilan si in alte zone cu densitate mare de parcele,
continutul de detaliu suferind modificari fata de cel folosit la registrele cadastrului funciar.
Cartoeditarea planurilor cadastrale
Asa cum s-a aratat anterior, planurile cadastrale se executa dupa echiparea planurilor topo-cadastrale cu
toate datele specifice cadastrului dintre care cele mai importante sunt:
- hotarele teritoriului administrativ continand punctele de hotar cu numerotarile actualizate, hotarele
intravilanelor componente, a exploatatiilor agricole si a asociatiilor care au in administrare suprafete mari de
terenuri (silvice, de transporturi, gospodarirea apelor, miniere, etc.), precum si a imobilelor apartinand
persoanelor fizice cu parcelele subinscrise pe categorii de folosinta;
- simbolurile de identificare a categoriilor si subcategoriilor de folosinta a
terenurilor;- numerotarea cadastrala a tarlalelor (cvartalelor), a parcelelor si, dupa caz, a imobilelor;
- inscrierea datelor de identificare a proprietarilor;- schemele de dispunere a foilor de plan;
- inscrierea datelor de executare a lucrarilor de cadastru (introducere sau aducere la zi), etc.
Indiferent de metoda folosita la intocmirea planului topo-cadastral (fotogrammetrica sau topografica)
originalele de intocmire ale planului cadastral trebuie imprimate pe suport nedeformabil. Cartografierea in
forma definitiva se face dupa intocmirea registrelor cadastrale, pentru a exista posibilitatea corectarii
eventualelor omisiuni la operatiunile anterioare.
Planul cadastral de ansamblu Pentru a avea la dispozitie o imagine de ansamblu a teritoriului administrativ si a
se evita operatiunea anevoioasa de asamblare a tuturor foilor planurilor cadastrale componente atunci cand
este necesar a se analiza probleme de ordin general, s-a recurs la masura introducerii printre documentele
cadastrului si a planului cadastral de ansamblu. Planul cadastral de ansamblu cuprinde intreg teritoriul
administrativ in cel mult patru foi si se intocmeste la scarile 1:10.000, 1:25.000 sau 1:50.000, prin micsorarea
corespunzatoare a foilor planului cadastral.In lucrarile de carto-editare a planului cadastral se efectueaza o
selectare si generalizare a elementelor de continut ale planurilor cadastrale, astfel incat continutul planului
cadastral de ansamblu sa fie usor de citit si urmarit.Dintre elementele principale de continut ale planului
cadastral de ansamblu se subliniaza urmatoarele: hotarele administrative si pozitia bornelor de hotar, limitele
intravilanelor cu denumirile lor, apele curgatoare si lacurile, padurile, delimitarea si numerotarea cadastrala a
tuturor tarlalelor, delimitarea exploatatiilor agricole si islazurilor, in intravilane delimitarile cvartalelor cu
numerele cadastrale, terenurile apartinand domeniului public (parcuri, terenuri de sport, cimitire), sediile
primariei, scolilor, oficiilor, politiei si ale altor institutii publice. Nu se trec pe planurile cadastrale de ansamblu
parcelele si imobilele persoanelor fizice, dar in contururile tarlalelor si cvartalelor se inscriu cifrele de inceput
si sfarsit ale parcelelor (imobilelor) cuprinse.Deosebit de continutul aratat, planul cadastral de ansamblu
trebuie sa mai contina urmatoarele:- denumirea teritoriului administrativ si a judetului (pe prima plansa, in
partea de sus cu litere avand inaltimea de 15 mm, iar pe celelalte planse in partea de jos, cu litere avand
inaltimea de 3 mm);- scara de intocmire (scrisa pe toate plansele in partea de jos cu litere de 3 mm inaltime);
- schema de dispunere a foilor de planului cadastral de ansamblu dar si a foilor planurilor cadastrale
componente, hasurandu-se caroul de pe schema care se refera la foaia in cauza a planului cadastral de
ansamblu;- directia nordului geografic (in cazul cand reteaua cartografica nu este orientata spre nordul
geografic);-denumirea institutiei care a intocmit planul cadastral de ansamblu.

Conditiile pentru transmiterea la beneficiari a documentatiilor cadastrului general
Pentru asigurarea calitatii la parametrii stabiliti de instructiunile tehnice oficiale, pe parcursul executarii
lucrarilor se organizeaza verificarea interna in cadrul unitatii de cadastru, iar dupa parcurgerea tuturor
etapelor se efectueaza avizarea de catre comisia interna de avizare.
Inainte de efectuarea receptiei la finalul lucrarilor, se face afisarea la sediul primariei a foilor registrului
proprietarilor, urmand ca intr-un anumit termen (30-60 zile) pe baza eventualelor contestatii sa se corecteze
unele date pe baza de motivatii bine justificate.
Daca se constana diferente intre suprafetele inscrise i n actele de proprietate si situatia rezultata din
masuratorile cadastrale, consiliile comunale, orasenesti sau municipale sunt abilitate, potrivit legii, sa
instiinteze proprietarii interesati, in vederea actualizarii actelor de proprietate.
Receptia lucrarilor de cadastru general se face la sediul primariei - dupa rezolvarea contestatiilor in termenul
legal - de catre comisia de receptie formata din reprezentanti ai oficiului judetean de cadastru si publicitate
imobiliara, ai primariei, administratiei financiare, a organului central de cadastru si publicitate imobiliara si,
dupa caz, a regiilor sau societatilor care detin mari suprafete de terenuri pe raza administrativa (agricultura,
silvicultura, etc.), intocmindu-se pentru aceasta "procesul verbal de receptie a lucrarilor de cadastru general" -
partea tehnica.Dupa efectuarea receptiei lucrarilor de cadastru general, unitatea de cadastru pune la
dispozitia primariei registrele cadastrale enumerate in Legea cadastrului si publicitatii imobiliare, precum si
copii dupa foile planurilor cadastrale la scara mare si dupa planul cadastral de ansamblu iar la birourile de
carte funciara transmite, potrivit legii, fisele centralizatoare cu partidele cadastrale pe proprietari si categorii
de folosinta.In legatura cu obligativitatea folosirii datelor reale ale cadastrului general pe teritoriul Romaniei,
este necesar a arata ca, potrivit Legii cadastrului si publicitatii imobiliare, "folosirea in documentele oficiale a
altor date cu privire la proprietari, terenuri sau constructii, decat cele inscrise in documentele cadastrului
general, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda". Aceasta prevedere atrage cu sine
obligativitatea inlocuirii datelor cu care se mai lucreaza in prezent la registrele agricole, regi strele de taxe si
impozite, evidentele serviciilor de autorizari in constructii, etc. cu date din cadastrul general aduse la zi.
CURS 22 IFIM Intretinerea lucrarilor de Cadastru General
Necesitatea si caile de realizare a intretinerii Cadastrului Gener al
Intretinerea lucrarilor de cadastru general reprezinta ansamblul de operatiuni, prin care, documentele
cadastrale sunt puse de acord cu modificarile survenite pe teren de la data intoducerii cadastrului sau de la
ultima actualizare a acestuia. Lucrarile de intretinere ocupa un loc important in activitatea unitatilor de
cadastru, geodezie si cartografie judetene intrucat prin aceste lucrari se asigura una dintre cerintele de baza
ale documentelor cadastrului general si anume, aceea de reflectare permanenta a realitatii din teren.
Din punct de vedere al modului de organizare, intretinerea lucrarilor de cadastru general se face pe doua cai si
anume, prin tinerea la zi sistematic - cotidian si prin aducerea la zi periodica, conform al.3, Art.13 din Legea
7/1996 (Legea cadastrului si publicitatii imobiliare) periodicitatea este de cel mult 6 ani, cand se va parcurge
in mod obligatoriu intregul teritoriu administrativ si se va confrunta continutul planurilor si al registrelor
cadastrale cu situatia reala din teren si se vor inregistra toate elementele modificatoare.
Pana la introducerea Cadastrului General pe un teritoriu administrativ sau in perioada dintre introducerea si
intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza
documentatiilor de amplasament si delimitare a imobilelor, elaborate, in acest scop, de persoane fizice si
juridice autorizate si receptionate de OCPI.



Tinerea la zi sistematic (cotidian) a documentatiilor Cadastrului General
Tinerea la zi sistematica se efectueaza pe baza actelor juridice care reglementeaza circulatia terenurilor
(schimburi, desmembrari prin vanzari-cumparari, partajari, etc.) sau a aprobarilor de schimbare a categoriilor
de folosinta.Potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si legii privind Cadastrul General, Oficiile de
cadastru si publicitate imobiliara judetene au atributii de organe avizatoare sau aprobatoare in problemele
schimburilor de terenuri, ocuparea temporara sau definitiva a terenurilor agricole, circulatia terenurilor intre
persoanele fizice, schimbarea categoriilor de folosinta si a hotarelor, etc., dar mai cu seama de furnizare a
datelor necesare inscrierii in cartea funciara.
Recuperarea, integrarea sau utilizarea datelor si documentel or rezultate in urma aplicarii Legii fondului funciar
se va realiza de executantul lucrarii numai daca acestea corespund din punct de vedere al calitatii si respecta
prevederile din normele tehnice elaborate de ANCPI.
In paralel cu exercitarea acestor atributii, sunt create conditii pentru organizarea unui sistem de evidenta a
modificarilor care se produc la imobilele izolate sau in zone cuprinzand grupuri de parcele si imobile pe baza
de acte aprobatorii, in perioadele dintre operatiile de aducere la zi. In acest scop este posibil a se organiza
cate un registru in care sa se inscrie modificarile pentru fiecare intravilan si pentru extravilan insotite de mapa
cu documenetele si schitele care au stat la baza aprobarilor ce vor impune ulterior operarea de modi ficari in
registrele si planurile cadastrale.O importanta aparte trebuie acordata pentru modificarile generate de
inscrierile la cartile funciare. De fapt, in cadrul relatiilor speciale dintre cadastru si cartea funciara este posibila
o comunicare fluenta a inscrisurilor care necesita operarea de modificari in documentatia cadastrului general.
Este recomandabil ca operarea in documente a modificarilor sa se faca numai la etapele de aducere la zi care
au loc la 3-4 ani, cand de regula se realizeaza noi editii ale registrelor cadastrale. Operarea la aceste intervale
este recomandata si pentru evitarea deteriorarii documentelor cadastrale - in special a planurilor cadastrale -
daca s-ar manipula si corecta zilnic. Desigur ca si in bazele de date - care de regula sunt prevazute si cu functii
de actualizare - se pot opera imediat modificarile de tinere la zi sistematica in fisiere, dar redactarea noilor
editii ale registrelor cadastrale destinate primatriilor trebuie facuta dupa etapa de aducere la zi (dupa
vizualizarea situatiei din teren si actualizarea planurilor cadstrale).
Aducerea la zi periodica (la 3-4 ani) a documentatiilor cadastrului general
Pentru realizarea Cadastrului General, OCPI pune la dispozitia executantului lucrarilor documentele cadastrale
existente in zona de lucru, fie sub forma analogica (pe suport hartie), fie sub forma digitala.
Operatiile de aducere la zi se executa in trei faze distincte si anume:
a. Faza de pregatire si analizare a datelor din registrele si mapele de tinere la zi sistematica, notarea pe copiile
planurilor cadstrale a parcelelor in care trebuie facute verificarile, analizarea documenetelor de investitii
pentru lucrari aplicate pe teren.b. Faza lucrarilor de teren, care cuprinde:
- recunoasterea terenului, mai intai in zonele cu procente mari de modificari si stabilirea - dupa caz- a
categoriilor de lucrari necesare, inculsiv fotogrammetrice pentru care ar urma sa se execute aerofotografieri si
respectiv lucrarile de reperaj si descifrare a fotogramelor;
- intocmirea proiectului tehnic (in cazul lucrarilor complexe), a programelor de lucru si obtinerea aprobarii
acestora;- executarea lucrarilor de masuratori topografice, mai intai in zonele cu modificari mari;
- executarea lucrarilor de protectie a marcajelor punctelor de hotar si geodezice.
c. Faza lucrarilor de birou, acre cuprinde:- calculele topografice - dupa caz;
- operarea tuturor modificarilor planimetrice si a categoriilor de folosinta pe originalele planurilor cadastrale,
cu respectarea regulilor de reprezentare a elementelor disparute si a celor aparute pe teren;
- completarea sau actualizarea numerotarii cadastrale;
- intocmirea referatului de sinteza.Inainte de operarea modificarilor pentru actualizarea planurilor planurilor
cadastrale existente, acestea se transforma, de catre executantul lucrarilor, in forma digitala. Modificarile
constatate in urma lucrarilor de actualizare vor fi facute direct pe planul digital obtinut. Planurile cadastrale
noi se realizeaza in forma digitala.In referatul de sinteza care se inainteaza primariei se mentioneaza toate
cazurile de modificari care au avut loc fara baze legale si listele cu punctele de hotar si geodezice ale caror
marcaje au fost deteriorate, lucrarile de refacere sau protectie, precum si eventualele masuri pentru
sanctionarea persoanelor vinovate pentru abateri de la prevederile legale.
Prin instructiunile tehnice de lucru elaborate de organul central de cadastru se precizeaza in detaliu modul de
operare pe planurile si in registrele cadastrale, a modificarilor in cazul disparitiei sau a adaugirilor elementelor
de continut planimetrice, a schimbarii numerelor cadastrale, categoriilor de folosinta ale terenurilor, etc.
CURS 23 IFIM Sisteme de cadastru pe domenii de activitate economica
Generalitati
Pentru rezolvarea numeroaselor probleme cu caracter tehnic, economic si de conducere din domeniile care isi
desfasoara activitatea pe suprafete mari de teren si la care situatiile lucrarilor de investitii si productie
raspandite in teritoriu trebuie cunoscute ca functionalitate, dinamica si randamente la intervale de timp bine
stabilite, este absolut necesara o evidenta de tip cadastral.In acest scop, Legea cadastrului si a publicitatii
imobiliare, prevede urmatoarele:"Ministerele, alte institutii centrale de stat, regiile autonome si alte persoane
juridice organizeaza cadastrul pe domeniile de activitate economica: agricol, forestier, apelor, industrial,
extractiv, imobiliar-edilitar, transporturilor rutiere, feroviare, navale, aeriene, turismului, zonelor protej ate
naturale si construite, celor cu risc ridicat de calamitati naturale ori supuse poluarii si degradarii si altele."
Dupa cum rezulta din textul prezentat, se considera ca fiind oportuna organizarea cadastrelor de specialitate
pe grupe de destinatie ale terenurilor, asa cum au fost definite de Legea fondului funciar,iar pentru
racordarea la Cadastrul General, Legea nr.7/1996, Legea cadastrului si publicitatii imobiliare prevede
urmatoarele:"Cadastrele pe domenii de activitate economica sunt subsisteme de evidenta si inventariere
sistematica a imobilelor sub aspect tehnic si economic, cu respectarea normelor tehnice elaborate de ANCPI (
fost ONCGC) si a datelor de baza din Cadastrul General, privind suprafata, categoria de folosinta si
proprietarul.Titularii cadastrelor ... executa, in functie de domeniul specific de activitate, lucrari geodezice,
topografice, fotogrammetrice, cartografice si altele pentru satisfacerea nevoilor proprii. Titularii cadastrelor
pe domenii de activitate economica, cu exceptia MApN, MI, si SRI, vor pune, cu titlu gratuit, la dispozitia
ANCPI (fost ONCGC) datele cerute pentru alcatuirea si actualizarea cadastrului."
Potrivit celor citate din lege, se are in vedere ca la alcatuirea Cadastrului General sa se foloseasca si unele din
cadastrele pe domenii de activitate economica in ideea inlesnirii lucrarilor de introducere, dar mai ales de
tinere la zi a Cadastrului General. Nu se poate insa alcatui Cadastrul General numai pe baza datelor din
cadastrele pe domenii de activitate economica.




Cadastrul agricol
Pentru a putea sa devina eficiente, societatile comerciale de stat si private din agricultura, precum si
asociatiile proprietarilor agricoli sunt obligate sa intreprinda in permanenta masuri de modernizare si
specializare a productiei, dar si de folosire rationala a suprafetelor de teren destinate culturilor agricole, a
spatiilor de productie si depozitare, constructiilor hidroameliorative si de protectie a solului, etc.. Aceste
cerinte impun cunoasterea amanuntita din punct de vedere cantitativ si calitativ a pamantului care formeaza
capitalul fix de cea mai mare valoare, precum si a lucrarilor de investitii, de productie, de protectie, etc. ceea
ce se realizeaza prin cadastrul agricol.
Executarea cadastrului agricol, alaturi de Cadastrul General, se justifica numai atunci cand complexitatea
dispunerii in teritoriu si valorile obiectivelor de investitii si productie raspandite in perimetrele unitatilor
agricole impun o detaliere a continutului de date din documentatiile Cadastrului General (a planurilor si
registrelor C.G.), ca de exemplu in societatile de productie si cercetare viticole, in cele pomicole, in
perimetrele cu lucrari hidroameliorative pentru orezarii si culturi de legume, sere, etc..
Spre deosebire de Cadastrul General, care se organizeaza pe teritorii administrative, cadastrul agricol se
organizeaza numai pe unitati agricole. Din punct de vedere oficial, documentele cadastrului agricol produc
date valabile numai pentru beneficiarul si executantul acestora, iar nu pentru autoritatile administrativ-
teritoriale locale si centrale care folosesc numai datele Cadastrului General.
Pentru intocmirea proiectelor de organizare a teritoriului pe unitati agricole existenta prealabila a cadastrului
agricol se impune de la sine, dupa cum, actualizarea cadastrului cadastrului agricol se impune ca necesitate
dupa terminarea aplicarii pe teren a proiectelor de organizarea teritoriului.
Pentru exemplificarea deosebirilor dintre continutul datelor reprezentate pe planurile cadastrale ale
cadastrului agricol si ale C.G., in figura de mai jos este aratata aceeasi portiune de teren dintr-o unitate
agricola cu profil viticol (sc. 1:5000, respectiv 1:2000).

Scarile de intocmire ale planurilor topografice destinate cadastrului agricol sunt de regula mai mari decat ale
celor utilizate (pentru aceeasi zona) la Cadastrul General.
Se foloseste de regula scara 1:2000, iar in cazuri speciale, scara 1:1000. Continutul planurilor topografice
pentru cadastrul agricol se completeaza de regula cu relieful terenului prin curbe de nivel.
Obligativitatea racordarii cu C.G. se refera in principal la corespondenta perimetrului unitatii agricole, a
contururilor tarlalelor si a parcelelor, a drumurilor clasate si de exploatare agricola, precum si a categoriilor de
folosinta ale terenurilor. In cadrul acestor elemente, cadastrul agricol are libertatea de a detalia patrimoniul
funciar pe subcategorii de folosinta si in cadrul acestora pe categorii de culturi, soiuri, lucrari de in
vestitii si de productie specifice, lucrari de cartare agrochimica, etc..
Cadastrul imobiliar-edilitar
Scopul cadastrului imobiliar-edilitar consta in constituirea bazelor de date urbane necesare si pentru
gestiunea localitatilor. Culegerea unor date si informatii privind actualizarea tehnica, economica si juridica
preluate din C.G. si completarea lor in ceea ce priveste:
- delimitarea conform legii a teritoriului administrativ ce urmeaza a fi cadastrat si marcarea limitei
intravilanului localitatilor;
- actualizarea sau intocmirea planului topografic sau cadastral care va constitui suportul de baza al lucrarilor
de cadastru;- identificarea proprietarilor de terenuri si ai corpurilor de cladiri;
- completarea datelor continute in "Fisa bunului imobil" cu:- caracteristicile functionale ale cladirilor;
- existenta dotarilor edilitare la nivel de parcela si la nivel de corp de cladire;
- inscrieri de date declarative.Culegerea unor date si informatii de detaliu privind caracteristicile constructive
ale cladirilor si, la cerere, elemente suplimentare privind caracteristicile geotehnice ale terenului, in scopul
evaluarii pe criterii tehnice a terenurilor si cladirilor, precum si furnizarea unor informatii necesare stabilirii
pretului minim de concesionare al terenurilor in conformitate cu prevederile legale.
De regula, continutul principal topografic al planurilor cadastrale ale cadastrului imobiliar se obtine prin
derivare din planurile C.G., sau din planurile generale (de baza) ale oraselor care sunt de obicei la scara 1:500
sau 1:1000 si numai in lipsa acestora se executa planuri topografice noi.
Inventarierea tehnica imoboliara a cladirilor consta din analizarea cantitativa si calitativa a fiecarei constructii
si precizarea caracteristicilor de baza in fisa tehnica a constructiei si pe planul cadastral. In acest scop sunt
stabilite simbolurile si indicii de cartare (dupa destinatie, dupa felul materialelor de constructie si structurilor
de rezistenta, numarul de etaje, instalatiile din dotare, etc.).
Invetarierea zestrei edilitare a localitatii consta in masurarea pe teren si reprezentarea pe planurile cadastrale
si in registrele cadastrale a pozitiei si caracteristicilor tehnice a tuturor retelelor subterane si supraterane de
alimentare cu apa (potabila si industriala), canalizare, de termofi care, gaze naturale, electrice, telefonice, etc.
In cadrul inventarierii intra si caile de rulare a mijloacelor de transport electrice, constructiile la suprafata de
indentificare a instalatiilor subterane (caminele de vizitare), transformatoarele electrice, statiile de pompare si
de punere sub presiune si alte constructii si instalatii care fac parte din dotarea edilitara de interes public.
Exigentele asupra preciziei masuratorilor pentru culegerea datelor primare ale cadastrului imobiliar-edilitar
sunt in legatura directa cu densitatea si complexitatea continutului acestor date din teren. Si in cazul
cadastrului imobiliar-edilitar este necesara si obligatorie incadrarea datelor de masuratori in cele de referinta
ale cadastrului general.Se intelege ca datele si informatiile privind suprafata, categoria de folosinta si
proprietarul unei parcele sunt cele existente in cadastrul general de unde trebuie preluate si mentinute ca
atare.Daca cu ocazia lucrarilor care se efectueaza pentru cadastrul imobiliar, se constata ca datele preluate
din cadastrul general referitoare la suprafata, categorie de folosinta sau proprietar nu sunt actuale sau sunt
eronate, ele necorespunzand realitatii din teren, acestea trebuie aduse la cunostinta oficiului judetean de
cadastru, geodezie si cartografie care va hotara conform instructiunilor proprii, datele si informatiile definitive
care se inregistreaza in cadastrul imobiliar sau vor corecta in mod corespunzator aceste date in Cadastrul
General.In aceasta situatie, datele si informatiile obtinute in urma lucrarilor de teren se vor inscrie in cadastrul
imobiliar, insa cu caracter nedifinitiv, asa cum prevede art. 61 din Legea nr. 7/1996, considerandu-se pentru
aceasta zona cadastrul general nedefinitivat.Datele privind cadastrul imobiliar trebuie sa reflecte situatia
fondului construit existent in limitele intravilanului localitatii.


Cadastrul forestier
In prezent, pentru suprafata totala de cca. 7 mil. ha cat reprezinta fondul forestier al tarii, este organizat un
sistem de evidenta a terenurilor pe baza de masuratori grafice efectuate pe planurile topografice la scarile
1:5000 si 1:10000. Specificul acestui sistem de evidenta consta in faptul ca el se realizeaza sau se aduce la zi
concomitent cu rezolvarea proiectelor de amenajari silvice (a amenajamentelor). De aceea, rezultatele unor
faze specifice masuratorilor cadastrale se regasesc in piesele proiectelor de amenajari silvice, cum sunt cele
cuprinse in partile referitoare la:- formarea si numerotarea parcelei;
- delimitarea parcelei;- delimitarea fondului forestier;- evidenta pe trupuri de padure;
- evidenta miscarilor suprafetelor din fondul forestier;- situatia suprafetelor pe grupe functionale si categorii
de folosinte, inclusiv enclave, etc..Intru-cat amenajamentele silvice se revizuesc si se actualizeaza la 10 ani, se
asigura implicit si o actualizare periodica a partii referitoare la evidenta terenurilor chiar daca pentru aceasta
din urma intervalul este prea mare.Din cauza ca proiectele amenajamentelor se intocmesc pe ocoale silvice
netinandu-se seama de delimitarile administrativ-teritoriale, racordarea sau circumscrierea datelor din
sistemul de evidenta silvica la C.G. se fac conform normelor elaborate de titularul cadastrului de specialitate si
avizate de ANCPI (fost ONCGC).Deci, sistemul de evidenta a terenurilor din fondul forestier se adapteaza
cerintelor C.G. astfel incat alaturi de proiectele de amenajamente silvice sa se realizeze si cadastrul silvic dupa
o metodologie avizata de ANCPI (fost ONCGC).
Cadastrul apelor
Cadastrul apelor este organizat ca un sistem de inventariere si de ordonare sistematica a caracteristicilor
morfometrice si hidrologice ale cursurilor de apa, precum si a obiectivelor de pe cursurile de apa in legatura
cu acestea.Cadastrul apelor nu realizeaza o evidenta cadastrala a suprafetelor terenurilor aflate permanent
sub ape pe teritorii administrative, problemele legate de cadastrul pe domeniul de activitate economica si de
C.G. fiind initiate de Legea apelor, nr.107/1996.
Astfel, al.(5) al Art.35 din legea amintita prevede ca "Fondul national de date de gospodarire a apelor, precum
si evidenta apelor ce apartin domeniului public sunt incluse in Cadastrul apelor, cu exceptia apelor
geotermale. Modul de organizare a Cadastrului apelor se stabileste de Ministerul Apelor, Padurilor Protectiei
Mediului, iar tinerea la zi a acestuia se asigura de Regia Autonoma "Apele Romane".", iar al.(1) al Art.36
prevede ca "Unitatile si instalatiile autonome care furnizeaza informatii hidrologice, hidrogeologice si
meteorologice specifice gospodaririi apelor, precum si informatii privind caracteristicile cantitative si calitative
ale resurselor de apa formeaza reteaua nationala de observatii pentru gospodarirea apelor." Art.39 din Legea
nr.107/99 prevede ca "Delimitarea albiilor minore se realizeaza de Regia Autonoma "Apele Romane"
impreuna cu autoritatea de cadastru si cu detinatorii terenurilor riverane." Aceasta prevedere este un
element al C.G. si face legatura, alaturi de celelalte prevederi ale Legii 7/96, cu cadastrul apelor.
In tara noastra, cadastrul apelor a fost organizat, in anul 1958, ca o inventariere necesara pentru intocmirea
planurilor de amenajare complexa a bazinelor hidrografice si programului national de amenajare al apelor din
Romania. In prima etapa, cadastrul apelor a realizat o inventariere primara si ordonarea sistematica a
caracteristicilor morfometrice si hidrografice ale cursurilor de apa. Pentru aceasta s -a facut mai intai o
codificare, in cadrul a 15 bazine hidrografice de ordinul I a tuturor afluentilor (pana la cei de ordinul sase
inclusiv) care indeplinesc conditiile ca lungimea minima sa fie de 5 km., iar suprafata minima a bazinului de
receptie de 10 km.patrati.Prima codificare (terminata in anul 1964) a cuprins un numar de 4295 cursuri de
apa, reprezentand o retea hidrografica de 66029 km., iar pe baza acestei codificari si a datelor
morfohidrografice a fost intocmit (in perioada 1962-1964) primul atlas al cadastrului apelor din Romania.
Un alt obiectiv al cadastrului apelor il reprezinta "axele cadastrale ale apelor". Acestea au fost realizate pe
principalele cursuri de ape si au fost materializate pe teren printr-un numar total de cca. 20000 de borne de
beton, unele dintre ele fiind inglobate in reteaua nivelmentului de precizie al tarii.
Cel de al treilea obiectiv realizat este acela de inventariere scriptica si grafica pe harti la scari medii (1:50000 -
1:100000) a obiectivelor de pe cursurile de apa sau in legatura cu acestea.
Datele de sinteza referitoare la evidenta tuturor cursurilor de ape codificate si a obiectivelor aflate pe acestea
(fara a se urmari in sens cadastral suprafetele ocupate) sunt cuprinse in atlasul cadastrului apelor din
Romania.Editia a II-a a atlasului cadastrului apelor a fost elaborat in perioada 1986-1990 de catre o echipa de
specialisti multidisciplinara din mai multe institutii de cercetare centrale si locale. Aceasta editie a atlasului se
compune din doua volume si anume:- Volumul 1, contine partea scriptica cu datele morfo-hidrologice pe
bazine hidrologice, caracterizari, grafice, analize si sinteze pe unitati hidrografice mari si un index alfabetic al
cursurilor de ape cu trimiteri la cod si foaia de harta.
- Volumul 2 contine 130 de planse ale hartilor hidrografice la scara 1:100000 continand datele morfologice,
topografice si hidrografice privitoare la cca. 5000 cursuri de apa si cca. 10000 de bazine hidrografice intr-o
retea in lungime de cca. 67000 km.Sistemul de evidenta al apelor, astfel realizat, poate fi integrat cu usurinta
in C.G. conform normelor elaboborate de ANCPI (fost ONCGC).
Curs 24 - CADASTRU IFIM Partea economica a Cadastrului General
Scopul si necesitatea Partii economice a C.G.
Asa cum s-a aratat, prin activitatea de C.G. se urmaresc doua scopuri principale si anume:
a) furnizarea catre institutiile juridice si proprietarii de imobile, a datelor cu privire la partea cantitativa a
drepturilor reale de proprietate, si
b) furnizarea catre administratiile financiare a datelor cu privire la partea calitativa a imobilelor, in vederea
stabilirii juste a obligatiilor fiscale.Furnizarea de date statistice si de sinteza institutiilor administratiei publice
centrale si locale, cat si institutiilor de cercetare-dezvoltare este subsidiara celor doua scopuri principale
mentionate.Partea economica a C.G. cuprinde un ansamblu de metodologii de stabilire a valorii economice a
imobilelor. Aceste metodologii se numesc de bonitare cadastrala, astfel se poate vorbi de bonitarea cadastrala
a terenurilor agricole sau silvice, bonitarea cadastrala a cladirilor, bonitarea cadastrala a drumurilor, etc.
Expresia "bonitare" deriva de la expresia din limba latina "bonitas", care inseamna preturi sau evaluare, iar
prin bonitarea terenurilor sau a constructiilor se intelege aprecierea calitativa a aces tora, din punct de vedere
economic.Prin metodologiile de bonitare cadastrala , de ex., a terenurilor agricole se poate stabili in mod
stiintific, pe perioade mari de timp, valoarea productiilor si a veniturilor nete cadastrale, evitandu-se
consecintele unor aproximari dupa date incerte.
Bonitarea cadastrala a terenurilor
Intre metodele cunoscute de bonitare cadastrala a terenurilor agricole se numara si cea care foloseste drept
criteriu, impartirea terenurilor, dupa gradul de fertilitate, in cinci clase de calitate.
Legea impozitului pe venitul agricol utilizeaza drept criteriu de stabilire a valorii impozitelor pe principiul
impartirii teritoriului tarii in cinci zone agrogeografice.
Fertilitatea este cea mai importanta proprietate a solului si este definita de totali- tatea insusirilor fizice,
chimice si biologice, care asigura plantelor cantitatile de substante nutritive in timpul perioadei de vegetatie.
toate terenurile cultivate au o fertilitate naturala si una artificiala.
Fertilitatea naturala se formeaza in procesul de geneza a solului sub actiunea biocumulativa din diferitele zone
biochimice. Astfel, diferitele formatii vegetale au dus la acumulari diferite de substante nutritive si de aceea
solurile au fertilitati naturale(poten-tiale) mai mari sau mai mici.
Fertilitatea artificiala sau culturala se realizeaza ca rezultat al interventiei omului in evolutia naturala a solului
prin masuri agroameliorative.Intrucat la baza fertilitatii artificiale sta totusi fertilitatea naturala (potentiala), in
practica ele nu se pot separa intrucat ele definesc impreuna fertilitatea economica a solului, care constituie
factorul principal al bonitarii cadastrale a terenurilor agricole.
La incadrarea terenurilor agricole in cele cinci clase de calitate prin metoda mentionata, s-au avut in vedere
urmatoarele insusiri de baza: grosimea profilului de sol, grosimea orizontului de humus, textura si continutul
de schelet, valoarea reactiei pH, gradele de podzolire, saraturare, eroziune, alunecare si inundare, formele de
relief, natura si insusirile rocilor-mama, adancimea apelor freatice si compozitia chimica a acestora, precum si
interventia omului cu lucrari de imbunatatiri funciare. Toate aceste insusiri sunt considerate ca un tot unitar,
fiecare dintre ele influentandu-le pe celelalte, iar totalitatea lor influentand fiecare insusire in parte.
Potrivit criteriului de impartire a solurilor in cinci clase dupa gradul de fertilitate, acestea sunt:
Clasa I: solurile cu fertilitate foarte buna.
Clasa a II-a: solurile cu fertilitate buna.
Clasa a III-a: solurile cu fertilitate mijlocie.
Clasa a IV-a: solurile cu fertilitate slaba.
Clasa a V-a: solurile cu fertilitate foarte slaba.
Clasele de fertilitate se pot recunoaste dupa urmatoarele insusiri principale:
- Terenurile din clasa I de fertilitate sunt acelea care se preteaza la orice categorie de folosinta agricola, nu
necesita lucrari de imbunatatiri funciare, sunt soluri profunde care au un orizont de humus bine dezvoltat
(peste 50 cm grosime), cu o textura luto-nisipoasa sau lutoasa, fara continut de schelet, reactia neutra slab
acida si slab alcalina, nu se manifesta nici un proces de degradare ca podzolire, saraturare, eroziune sau
mlastinizare, iar inundatiile se petrec in medie o data la 8-10 ani, terenul este in intregime mecanizabil (pante
sub 5) si situat in campie, lunci, terase, vai largi coluvionare dar fara exces de apa.
- Terenurile din clasa a II-a de fertilitate sunt pretabile la toate plantele cultivate, au orizontul de humus mai
putin dezvoltat, textura variaza de la nisip-lutos pana la lut-argilos, reactia este slab acida, neutra sau alcalina,
prezinta uneori procese incipiente de podzolire, salinizare, eroziune sau mlastinizare, terenul este putin
inclinat (pante intre 5 - 10), sursa de apa este satisfacatoare (din precipitatii sau din freatic).
- Terenurile din clasa a III-a de fertilitate sunt acelea in care incep sa apara procese evidente de degradare,
pretabilitatea pentru arabil este diminuata, orizontul de humus este slab dezvoltat, textura variaza de la nisip
nisip-lutos pana la argilo-lutos, iar reactia pH variaza de la acida la alcalina, inundarea de poate produce o data
la 4-6 ani, relieful este colinar, iar drenajul solului este nesatisfacator.
- Terenurile din clasa a IV-a de fertilitate sunt acelea la care procesele de degradare se manifesta puternic,
folosirea ca arabil este foarte redusa, se preteaza la plantatii de vii, pomi si pajisti, in marea lor majoritate
necesita lucrari de imbunatatiri funciare, in special de combatere a eroziunii.
- Terenurile din clasa a V-a de fertilitate contin rocile ajunse la suprafata, au in general conditii nefavorabile
pentru dezvoltarea plantelor (nu se folosesc ca arabil decat in conditii fortuite) cele mai potrivite folosinte
sunt pasunile, fanetele, uneori livezile, necesita lucrari de combatere a eroziunii sau lucrari hidroameliorative
cand se afla pe turbarii, mlastini sau in zone cu inundatii de lunga durata, etc.
Bonitatea terenurilor agricole in ansamblul ei se bazeaza nu numai pe fertilitatea solului - care fara indoiala
reprezinta factorul cel mai important - ci are in vedere si factorii de clima, relief si hidrologie.
O cerinta esentiala care conditioneaza realizarea lucrarilor de bonitare a terenurilor agricole este aceea a
existentei si deci a utilizarii cartarilor pedolodice. Fara studiile de cartare pedologica executate de specialisti in
pedologie nu se pot realiza lucrarile de bonitare cadastrala, dupa cum fara analize de evaluare a calitatii
constructiilor, executate de specialisti in domeniul constructiilor nu se pot realiza lucrari de bonitare a
cladirilor.
Pentru lucrarile de bonitare cadastrala a terenurilor este necesar ca pe planul cadastral adus la zi sa se
transpuna si limitele unitatilor de sol preluate din planul de cartare pedologica exis tent la dosarul lucrarii de
cartare pedologica (stationara).

Etapele lucrarilor de bonitare
Potrivit metodei de bonitare mentionate, fiecare din cele cinci clase de calitate primeste cate 20 de puncte
(note de bonitare), dupa cum rezulta din tabelul de mai jos.
Clasa de calitate
(de fertilitate)
Note de bonitare Caracteristicile claselor de
calitate
I 81 - 100 foarte buna
II 61 - 80 buna
III 41 - 60 mijlocie
IV 21 - 40 slaba
V 1 - 20 foarte slaba


Acordarea punctelor (notelor) pentru factorii luati in consideratie (sol, clima, relief si hidrologie) se face pe
baza caracteristicilor extrase din studiile agropedologice, climatologice si hidrologice aflate in dosarul lucrarii
de cartare a solului.
a. Pentru soluri se foloseste sistemul de punctaj conceput de Institutul de cercetari Pedologice si Agrochimice
al Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, valabil pentru solurile existente in Romania (141 denumiri de soluri)
de exemplu: 7 puncte pentru profunzimea solului; 0 - 7 puncte pentru textura solului; 0 - 7 puncte pentru
grosimea stratului de humus; 0 - 5 puncte roca de solidificare; 0 - 7 continut in humus; 7 puncte saturatia in
baze; 5 puncte continut in saruri nocive; 0 - 5 puncte starea de culturalizare. Rezulta in total 50 de puncte
care se repartizeaza pe cele cinci categorii de folosinte agricole.
b. Pentru conditiile de clima se folosesc hartile climatologice si datele locale din care se extrag: temperatura
medie anuala si volumele precipitatiilor anuale in cadrul unui interval de 20 de puncte, considerandu-se ca
aceste conditii pot influenta scaderea favorabilitatii celorlalti factori naturali (de sol, de relief si conditii
hidrologice), chiar daca ar fi favorabile.
c. Pentru conditiile de relief se foloseste o schema cu un punctaj in intervalul 15, stabilit in functie de panta
medie din fiecare parcela, dupa cum se observa in tabelul de mai jos.

Caracterizarea reliefului Punctaje
Arabil Pasuni Fanete Vii Livezi
Teren plan drenat 15 15 15 5 10
3 - 5 10 15 15 10 15
5 - 10 0 10 10 15 15
10 - 15 -10 5 5 15 10
15 - 25 -15 0 -10 -5 0
> 25 -20 -10 -15 -10 -10


d. Pentru conditiile hidrologice se foloseste o schema in care se acorda pana la 15 puncte, stabilite in functie
de aportul apei din subsol (in functie de nivelul panzei freatice) ca in tabelul urmator.


Nivelul panzei freatice (m) Punctaje
Arabil Pasuni Fanete Vii Livezi
peste 10 0 0 -5 5 5
6 - 10 5 0 0 10 10
4 - 6 10 5 5 15 15
4 - 2,5 10 10 10 10 5
2,5 - 1,5 10 15 15 -10 -10
1,5 - 1 5 10 15 -15 -15
1 - 0,7 -5 0 10 -15 -15
0,7 - 0,3 -10 -5 10 -15 -15
sub 0,3 -15 -15 0 -15 -15

Pentru ca nota definitiva de incadrare in clasa de bonitare a parcelei sa corespunda cat mai bine cu situatia din
teren in sensul ca aceasta sa reflecte si distanta, precum si starea drumurilor pana la locul de comercializare /
depozitare al produselor (la piata sau depozit), se aplica o corectie a sumei totale a punctajelor ca in
urmatorul tabel.
Starea drumurilor /
Distanta in km
Punctaje
Asfalt Piatra Pamant Desfundat
Nisipos Noroios
0 - 2,5 0 0 -1 -2 -3
2,6 - 5 0 -1 -2 -3 -4
5,1 - 7 -1 -1 -2 -4 -5
7,1 - 10 -1 -2 -3 -5 -6
10,1 - 15 -2 -3 -4 -6 -7
15,1 - 20 -3 -4 -5 -7 -9
> 20 -4 -5 -6 -8 -10

Calculul notei medii de bonitare
Nota medie de bonitare pe o parcela sau un grup de parcele (tarla) se obtine prin insumarea notelor de
bonitare atribuite celor patru factori (sol, clima, relief, hidrologie), dupa care se scad punctele de corectie
datorita lungimii si starii drumurilor.
Trebuie subliniat faptul ca, de regula, conturul topografic al parcelei nu coincide cu cel al unitatii de sol. De
aceea, o parcela topografica poate sa cuprinda doua sau mai multe subparcele (fictive), fiecare facand parte
din unitati de sol diferite pentru care trebuie sa li se calculeze numarul de puncte care dau nota de bonitare,
iar nota medie de bonitare a parcelei se calculeaza din suma notelor subparcelelor impartita la numarul
acestor subparcele (atunci cand suprafetele subparcelelor sunt egale). Dar cum, de regula, suprafetele
subparcelelor apartinand de unitati diferite de sol nu sunt egale, media se calculeaza dupa aplicarea
ponderilor in cadrul fiecarei parcele sau imobil.
Inscrierea datelor primare de masuratori ale subparcelelor (pe planul cadastral care contine si limitele
unitatilor de sol) se face in formulare de lucru, in care se calculeaza si mediile ponderate ale notelor de
bonitare pentru fiecare parcela sau imobil care are numar cadastral. In final notele de bonitare medii atribuite
parcelelor si/sau imobilelor se inscriu in registrele cadastrale la rubricile special rezervate.
Modul de inscriere prescurtat si sintetic a datelor de bonitare, a totalurilor si a datelor finale se explica in
instructiunile tehnice de lucru.
Venitul net cadastral Modul de calculare a venitului net cadastral
Venitul net cadastral (VN) s-ar putea defini ca fiind diferenta dintre valoarea productiei globale (VPG) si
valoarea totala a cheltuielilor de productie (materiale si cu munca vie) (VCP) raportate la unitatea de
suprafata.VN = VPG - VCP
Notiunea de venit net in agricultura este folosita cel mai mult pentru stabilirea gradului de eficienta inclusiv a
profitului dupa realizarea productiei. Pentru evaluarea anticipata pe o perioada indelungata a productiei si
deci a venitului se calculeaza venitul net cadastral bazat pe bonitarea cadastrala a terenurilor dupa criterii
stiintifice care au in vedere factorii de baza: solul, clima, relieful terenului si regimul hidrologic.
Pentru calcularea venitului net cadastral pe o parcela sau imobil se calculeaza mai intai venitul pe un punct
mediu ce defineste nota medie de bonitare (VNc) prin impartirea valorii productiei globale realizata pe
suprafata (VPGc) la numarul total de puncte (NPc) al imobilului.
VNc = VPGc / NPc
Tot astfel, venitul net cadastral pentru un punct mediu aferent numai unei anumite categorii de folosinta
(VNf) va fi calculat cu relatia:VNf = VPGf / NPf
Venitul net cadastral mediu la 1 ha, raportat la intreaga suprafata a imobilului va rezulta din produsul dintre
venitul mediu pe un punct si numarul de puncte aferente unui hectar, iar venitul net cadastral mediu la 1 ha
raportat numai la parcele cu o anumita categorie de folosinta va rezulta din produsul dintre venitul pe un
punct raportat la suprafata parcelei respective si numarul de puncte aferente acelei categorii de folosinta.
Venitul net cadastral si normele de venit agricol impozabile ca baza pentru calculul impozitului pe venitul
agricol.Calcularea impozitului pe venitul agricol luandu-se ca baza venitul net cadastral constituie modalitatea
cea mai apropiata de adevar (cea mai echitabila). De aceea, aceasta modalitate se aplica in toata tarile din
vestul Europei, precum si in alte tari.Dar, aplicarea metodologiei de stabilire a venitului net cadastral necesita
existenta prealabila a cadastrului general, precum si a cartarilor pedologice. In tara noastra lucrarile de
cadastru general sunt la inceput, iar cele de cartare pedologica sunt realizate numai partial si au o vechime
foarte mare. De aceea, prin Legea privind impozitul pe venitul agricol (Legea nr. 34/1994) se stabileste ca
impozitul sa se calculeze nu pe baza venitului net cadastral ci pe baza unor norme de venit stabilite apriori pe
cinci zone agrogeografice de fertilitate pentru categoria de folosinta arabil si cinci zone de favorabilitate
pentru categoriile de folosinta: vii, livezi, pasuni si fanete (anexa la Legea nr. 34/1994). Metodologia pentru
calcularea de catre organele fiscale a impozitului agricol cu ajutorul normelor de venit agricol mentionate este
stabilita prin instructiunile emise de Ministerul Finantelor.
Desigur ca intre rezultatele obtinute prin aplicarea metodologiei de calculare a venitului agricol (respectiv a
impozitului pe venitul agricol) pe baza bonitarii cadastrale si cea bazata pe normele mentionate pot exista
diferente substantiale, dar, asa cum s-a aratat mai inainte, situatia fortuita determinata de lipsa cadastrului
general si a cartarilor pedologice a condus la aplicarea ultimei metodologii.
Trebuie insa subliniat ca sunt numeroase situatii cand calitatea masuratorilor cadastrale ca si cea a cartarilor
pedologice existente corespunde exigentelor calcularii venitului net cadastral pe baza bonitarii cadastrale,
chiar daca lucrarile cadastrului general si pedologice nu acopera inca intreaga suprafata a teritoiului
administrativ comunal (este cazul terenurilor apartinand statiunilor de cercetari agricole, societatilor agricole
cu capital de stat sau mixte, unele asociatii agricole) la care s -ar putea efectua bonitarea cadastrala si calcula
ca atare pe baze obiective venitul net cadastral conform metodologiilor aratate.
Curs 25 + Curs 26 - CADASTRU IFIM Notiuni de drept funciar Principii generale
Fondul funciar al Romaniei este constituit din terenurile de orice fel, indiferent de destinatie, de titlul pe baza
caruia sunt detinute, respectiv, de domeniul public ori privat din care fac parte.
In functie de destinatie, terenurile se impart in: terenuri cu destinatie agricola, terenuri cu destinatie
forestiera, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri din intravilan si terenuri cu destinatii speciale.
Terenurile mentionate mai sus sunt detinute de diferite persoane fizice si juridice.
Prin detinatorii de terenuri se inteleg titularii dreptului de proprietate, al altor drepturi reale asupra acestora
sau cei care potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori detinatori precari.
Proprietatea privata asupra terenurilor, sau alte drepturi reale poate avea ca titulari persoane fizice si juridice,
iar terenurile care apartin domeniului public sunt proprietatea statului.
Domeniul public este de interes national si local.Terenurile care fac parte din domeniul public national sunt in
proprietatea exclusiva a statului, iar terenurile care fac parte din domeniul public local, apartin in proprietatea
comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor.Terenurile din domeniul public national sunt administrate de
catre organele statului prevazute de lege, iar cele din domeniul public de interes local sunt administrate de
consiliile locale comunale, orasenesti, municipale, dupa caz, sau de catre prefecturile judetene.
Prin denumirea de terenuri din domeniul public se intelege ca acestea sunt destinate unei utilitati publice.
Astfel, apartin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate constructii de interes public, piete, cai de
comunicatii, retele stradale si parcuri publice, porturi si aeroporturi, terenurile cu destinatie forestiera, albiile
riurilor si fluviilor, lacurilor de interes public, fundurile apelor maritime interioare ai al marii teritoriale,
tarmurile Marii Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezevatii naturale si parcuri nationale, monumentele,
ansamblurile si siturile arheologice si istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apararii sau
pentru alte folosinte, care potrivit legii, sunt de domeniu public care, prin natura lor, sunt de uz sau de interes
public.Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil iar dreptul de proprietate
asupra acestora este imprescriptibil.Terenurile din domeniul privat al statului si respectiv al comunelor,
oraselor, municipiilor si judetelor sunt altele decat cele din domeniul public, si mentionate mai sus, care au
intrat in proprietatea statului prin modurile prevazute de lege, fiind supuse normelor juridice de drept comun,
daca prin lege nu se dispune altfel.Dreptul de proprietate asupra terenurilor, precum si celelalte drepturi reale
se inregistreaza in documentele cadastrului general si de publicitate imobiliara prevazute de lege.
Dreptul de proprietate
Potrivit Codului civil: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru in mod
exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege".
Pentru a putea constitui exercitiul unor drepturi, actele persoanei trebuie sa fie recunoscute, sau sa nu fie
interzise de lege, intrucat un act contrar legii nu se poate constitui, din punct de vedere juridic, exercitiul unui
drept.Dreptul subiectiv este o prerogativa a activitatii individuale, in virtutea caruia subiectul unui raport
juridic poate actiona in limitele permise de lege.Drepturile civile ale persoanelor fizice si juridice, in raport cu
sfera persoanelor obligate si in functie de continutul obligatiilor corespunzatoare, sunt:
- drepturi absolute;- drepturi relative.
Drepturile absolute sunt acele drepturi carora le corespunde obligatia generala negativa a tuturor persoanelor
de a se abtine de la incalcarea lor.
Din categoria drepturilor absolute fac parte: drepturile personale nepatrimoniale, cum sunt dreptul la nume,
dreptul la integritatea persoanei, la onoare, etc.; drepturi ce deriva din raporturile de familie; drepturile de
autor si inventator; dreptul de proprietate precum si celelalte drepturi reale.
Drepturile relative sunt acele drepturi carora le corespunde obligati a uneia sau a unor persoane determinate,
de a da, de a savarsi sau de a se abtine de la anumite acte sau fapte juridice.
Aceste drepturi opereaza numai in privinta subiectului obligat sau a subiectelor obligate.
Acestea sunt toate drepturile ce se nasc din contracte.
O alta clasificare a drepturilor se poate face dupa continutul lor economic, astfel:
- drepturi patrimoniale;- drepturi nepatrimoniale.
Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi care au un continut economic, oferind posibilitatea unei evaluari
banesti.Drepturile nepatrimoniale sunt acele drepturi care nu au un continut economic, cum sunt cele legate
de persoana omului.Drepturile patrimoniale se impart in:
- drepturi reale;- drepturi de creanta.
Drepturile reale sunt acele drepturi patrimoniale pe care titularii lor le exercita direct asupra lucrurilor, fara
concursul altor persoane.Drepturile reale se impart la randul lor in:
- drepturi reale principale;- drepturi reale accesorii.
Din categoria drepturilor reale principale fac parte: dreptul de proprietare, dreptul de superficie, dreptul de
uzufruct, uz si abitatie, dreptul de servitute.
Din categoria drepturilor reale accesorii fac parte: ipoteca, privilegiile si amanetul.
Sunt denumite drepturi reale accesorii deoarece servesc drept garantie reala unor drepturi de creanta.
Drepturile de creanta sunt acele drepturi patrimoniale in baza carora subiectul activ numit creditor poate
pretinde subiectului pasiv, numit debitor ca acesta sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.
Drepturile civile ale persoanelor fizice si juridice sunt recunoscute, ocrotite si garantate atat de Constitutie cat
si de Codul civil, in scopul satisfacerii intereselor acestora in acord cu interesul general al statului.
Despre bunuri
Pentru ca un lucru sa devina bun, in sens juridic, trebuie sa prezinte utilitate si sa fie apt de apropiere.
In sens economic, prin cuvantul bun se desemneaza orice lucru util.
In sens juridic, prin cuvintul bun, sunt indicate lucruri care pot face in acelasi timp obiectul unei apropieri
individuale ori colective si care pot fi exprimate intr-o valoare baneasca.
Bunurile se clasifica dupa trei criterii:- dupa destinatia economica;- dupa insusiri fizice;- dupa modul cum se
infaptuieste circulatia lor economica.Dupa destinatia economica bunurile pot fi:- mijloace de productie
- obiecte de consum individual.Mijloacele de productie servesc in procesul de productie un timp mai
indelungat si acestea sunt: pamantul, cladirile destinate productiei, masinile, utilajele cu care se actioneaza
asupra obiectului muncii.Tot in aceasta clasificare se includ si obiecte ale muncii precum materia prima,
combustibilul, etc.Obiectele de consum individual indeplinesc nevoile materiale si culturale ale beneficiarilor:
imbracaminte, alimente, carti, obiecte de uz casnic si gospodaresc, etc.In cadrul clasificarii bunurilor dupa
criteriul insusirilor fizice acestea pot fi:- bunuri consumabile si bunuri neconsumabile;
- bunuri fungibile si bunuri nefungibile;- bunuri certe si bunuri in genere;
- bunuri divizibile si bunuri indivizibile;- bunuri principale si bunuri accesorii;
- bunuri nemiscatoare si bunuri miscatoare;- bunuri corporale si bunuri incorporale.
Sunt consumabile bunurile care se consuma la prima lor intrebuintare (alimente, combustibil, etc.)
Sunt neconsumabile bunurile apte de intrebuintari succesive, fara a se distruge material sau pierde juridic
(cladiri, haine, mobila, etc.)Bunurile fungibile sunt cele care, aflate intr-un raport de echivalenta, se pot
schimba unele cu altele, cu prilejul platii sau executarii unei obligatii (bilete de banca, moneda metalica, etc.).
Fungibilitatea presupune un raport de echivalenta intre bunuri, in puterea caruia acestea pot servi unul in
locul altuia la indeplinirea obligatiilor.Raportul de echivalenta se stabileste prin cantarire, numarare,
masurare.Bunurile nefungibile sunt cele care avand individualitate proprie, determinata de calitatile intrinseci,
nu se pot inlocui unele cu altele pentru a libera pe debitor. Raportul de echivalenta intre asemenea bunuri
lipseste, de exemplu, un tablou facut de un pictor este un bun nefungibil.
Bunurile certe sunt cele care fiind determinate individual, se deosebesc de alte bunuri prin caracterele lor
generice (o anumita casa sau un anumit cal).
Individualizarea bunurilor in genere (de gen) nu se poate face decat prin cantarire, numarare ori masurare.
Importanta deosebirii bunurilor incerte si de genere se manifesta in legatura cu stabilirea momentului cand se
considera transmisa proprietatea si cu problema riscului lucrului.
In privinta bunurilor incerte, dreptul de proprietate se transfera in principiu, prin simplul acord de vointa al
partilor, pe cand bunurile in genere sunt transmise in proprietatea dobanditorului numai in momentul in care
a avut loc individualizarea lor.Cand obiectul raportului juridic este un corp cert, riscul trece asupra
diobanditorului chiar din momentul stabilirii acestui raport juridic.
Daca bunul in genere nu a fost individualizat, riscul ramane asupra vanzatorului.
Bunurile divizibile sunt cele care, din punct de vedere material sau intelectual, se pot imparti, fara ca prin
aceasta sa-si piarda valoarea economica (stofa, alimente).
Bunurile indivizibile odata impartite inlatura posibilitatea de a mai fi folosite (un animal).
Aceasta distinctie prezinta interes la partaj, in cazul caruia bunurile indivizibile urmeaza, de regula, sa fie
atribuite unui singur copartas, precum si in materia executarii, cand obiectul obligatiei, fiind indivizibil,
executarea sa poate fi ceruta unuia singur dintre codebitori.
Bunurile principale au o existenta de sine statatoare, o destinatie economica proprie si un regim juridic
independent (o casa).Bunurile accesorii sunt legate prin destinatia lor economica de alte bunuri, carora sunt
menite sa le serveasca (telecomenda televizorului, arcusul de la vioara).Bunurile nemiscatoare, in grupa
carora intra toate bunurile care au o asezare fixa si stabila, sunt: pamantul, cladirile si in general ce este legat
de sol.Bunurile miscatoare nu au o astfel de asezare fixa si stabi la putandu-se misca dintr-un loc in altul fie
prin forta proprie, fie cu energie straina.In categoria bunurilor nemiscatoare prin obiectul la care se aplica
intra, uzufructul asupra bunurilor imobile, servitutile si actiunile care tind la revendicarea unui imobil.
Intr-o interpretare larga, din aceasta grupa fac parte si:
- toata celellalte drepturi reale, cand au ca obiect un imobil;
- creantele imobiliare (cand imobilul vandut nu este delimitat in momentul vanzarii si deci proprietatea nu a
fost transferata asupra cumparatorului, care ramane creditor imobiliar pana la delimitare);
- actiunile care urmaresc valorificarea drepturilor reale imobiliare, precum si actiunile care tind sa desfiinteze
un act ce are ca obiect un lucru imobil (actiunea in revendicare imobiliara, actiunea confesorie de servitute,
actiunile posesorii, actiunea in nulitate, actiunea in rezolutiune si actiunea in revocarea unei donatii).
Bunurile sunt miscatoare nu numai prin natura lor ci si prin:
- determinarea legii;- prin anticipatie.
Categora bunurilor miscatoare prin determinarea legii este consacrata si contine: drepturile reale mobiliare,
creantele mobiliare si actiunile mobiliare.
In grupa bunurilor mobile prin anticipatie intra bunurile imobile prin natura lor care, pentru a s atisface un
interes determinat al proprietarului, pierd caracterul lor imobiliar. De pilda, desi recolta inainte de a fi culeasa
nu este separata de fond, totusi fiind destinata a fi culeasa, nimic nu se opune ca prin conventie partile sa o
presupuna astfel inainte de separare naturala. In acest caz recolta devine mobil prin anticipatie.
Diviziunea bunurilor in imobile si mobile are originea in dreptul roman unde valoarea economica avea rolul
unui criteriu important.Particularitatile ce deosebesc regimul juridic al bunurilor mobile de bunurile imobile
sunt:- regimul publicitatii instrainarilor si constituirii de drepturi reale este propriu, in principiu, numai
imobilelor;- numai bunurile imobile pot face in principiu obiectul unei garantii ipotecare, bunurile mobile
putand fi obiect de gaj, fiecare din aceste garantii reale fiind supusa unor conditii speciale si producand efecte
deosebite;- procedura executarii silite cunoaste reguli deosebite pentru fiecare categorie de bunuri;
- distinctia bunurilor in imobile si mobile gaseste interes si in ce priveste regulile din materia posesiunii.
Uzucapiunea si actiunile posesorii au ca obiect numai bunurile imobile;
- daca obiectul in litigiu este un bun imobil, competenta instantei de judecata e determinata de si tuatia lui, iar
daca este un bun mobil, competenta apartine instantei de la domiciliul paratului, dar si in raport de valoarea
imobilului;- imobilele aflate in cuprinsul tarii, apartinand persoanelor straine, sunt supuse legii teritoriale; cu
privire la imobile, conflictul legilor in spatiu se rezeolva in favoarea principiului personalitatii;
- codul familiei contine reguli diferite, fondate pe aceasta diviziune cand este vorba de actele de dispozitie.
Bunurile corporale au o existenta materiala, o forma concreta, lizibila si cazand sub simturile noastre (masa,
casa).Bunurile incorporale au o existenta abstracta adica nu au o forma materiala concreta.
In aceasta categorie figureaza toate drepturile de creanta, precum si toate drepturile reale, cu exceptia
dreptului de proprietate, care confundandu-se cu obiectul asupra caruia poarta, este trecut in randurile
bunurilor corporale.Interesul practic al acestei distinctii se pune in legatura cu domeniul de aplicare a actiunii
in revendicare. Numai bunurile corporale pot fi, in principiu, revendicate.Din punct de vedere al circulatiei
economice bunurile pot fi:- bunuri proprietate de stat, din care, o parte reprezinta proprietate publica de
interes national, proprietate publica de interes local, aflate in administrarea consiliilor locale, si bunuri in
proprietate privata.Tot in proprietatea statului sunt cuprinse unele bunuri care prezinta un anumit pericol:
arme, substante explozibile, otravuri si altele care pot fi instrainate in conditii speciale cu aprobarea organelor
de stat competente.- bunuri proprietate privata a persoanelor fizice, a unor asociatii cu personalitate juridica
cu sau fara activitate economica.
Moduri de dobandire a dreptului de proprietate
Prin modurile de dobandire a dreptului de proprietate se inteleg acele mijloace juridice cum sunt faptele si
actele juridice de dobandire atat a dreptului de proprietate cat si a celorlalte drepturi reale.
In normele juridice de drept civil sunt prevazute moduri generale de dobandire a dreptului de proprietate si
moduri specifice de dobandire, care sunt prevazute in alte acte normative.
Dreptul de proprietate se dobandeste si se transmite prin succesiune, prin legate, prin conventie si prin
traditiune, iar proprietatea se mai dobandeste si prin accesiune sau incorporatiune, prin prescriptie, prin lege
si prin ocupatiune.
Criterii de clasificare a modurilor de dobandire a dreptului de proprietate
A. Dupa intinderea dobandirii: universale, cu titlu universal si cu titlu particular;
B. Moduri originare si derivate.
C. Moduri de dobandire intre vii si moduri de dobandire pentru cauza de moarte.
Moduri de dobandire originare
A. Accesiunea. Accesiunea este dreptul in virtutea caruia proprietarul dobandeste tot ceea ce se uneste sau se
incorporeaza, in mod natural sau artificial, la lucrul sau.
1. Accesiunea imobiliara naturala, care poate izvori din:
1a. adaugirile de teren provocate prin actiunea apei sau prin avulsiune (ruperea unor mari portiuni de pamant
smulse brusc prin actiunea apelor si alipite la alt proprietar).
In acest din urma caz, adaugirile de pamant raman proprietarului la care s -au alipit, afara de cazul in care nu
au fost revendicate in termen de un an de proprietarul fondului de la care s -au dezlipit, iar in cazul statului,
erevendicarea este inprescriptivila (proprietatea publica);
1b. fixarea pe fond a unor animale si zburatoare salbatice.
In aceste cazuri este vorba de porumbei, albine, iepuri de casa, adica de animale care nu sunt nici cu totul
salbatice nici cu totul domestice si traiesc in libertate in fondul unde se stabilesc.
2. Accesiunea imobiliara artificiala. Toate constructiile, plantatiile si lucrarile aflate pe un fond sunt ale
proprietarului acelui fond.Cand aceste lucrari sunt efectuate de o persoana, alta decat proprietarul, i se
recunoaste acesteia dreptul de a fi despagubita.
3. Accesiunea mobiliara. Acest mod de dobandire a proprietatii intervine atunci cand lucrurile mobile apartin
la doi proprietari diferiti, iar prin unirea lucrurilor ia nastere un lucru mobil nou, caz i n care lucrul nou apartine
proprietarului lucrului cel mai important dintre cele reunite, cu obligatia de a-l despagubi pe proprietarul
lucrului cel mai putin important.B. Posesia de buna credinta
Lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiei lor, fara sa fie trebuinta de vreo curgere de timp.
Deci, simpla posesie a bunului mobil s-a considerat ca valoreaza titlu de proprietate. In sens juridic, cuvantul
prescriptie inseamna o perioada de timp, un termen, dupa implinirea caruia se poate afirma despre
prescriere.C. Uzucapiunea
Uzucapiunea sau prescriptia achizitiva este un mod originar de dobandire a proprietatii imobiliare prin efectul
unei posesiuni prelungite.1. Conditiile uzucapiunii sunt:
1a. posesiunea sa fie utila, adica neviciata;1b. posesorul sa posede cu vointa de a fi proprietar;
1c. sa posede lucrul in timpul prevazut de lege.Toate bunurile imobiliare pot fi dobandite prin uzucapiune, cu
exceptia acelora scoase din circuitul civil general (bunurile proprietate publica).
2. Termenul cerut pentru realizarea uzucapiunii este:
- 30 de ani, chiar cand posesorul este de rea credinta si nu poseda pe baza unui just titlu;
- 10 - 20 ani, cand posesorul poseda un bun imobil pe baza unui just titlu si este de buna credinta.
Orice act juridic translativ de proprietate precum vanzarea, donatia, etc., cand emana de la altul decat
adevaratul proprietar constituie un just titlu.
Hotararea judecatoreasca serveste ca just titlu cand are un caracter atributiv de drepturi (ordonanta de
adjudecare).Buna-credinta este in aceasta materie un element distinct de just titlu. Ea consta in credinta
posesorului ca cel de la care a dobandit imobilul avea toate insusirirle cerute de lege spre a-i putea transmite
proprietatea.In materia uzucapiunii, buna credinta se cere a exista numai in momentul trasmiterii imobilului si
ea se prezuma totdeauna, sarcina probei relei -credinte incumba adversarului.
Calculul termenului uzucapiunii de 10-20 ani se face in functie de faptul daca adevaratul proprietar locuieste
sau nu in circumscriptia aceluiasi tribunal in acre se afla lucrul nemiscator.
Termenul va fi de 10 ani in prima ipoteza si de 20 de ani in a doua situatie.
Atunci cand proprietarul ar locui o parte din timp in acelasi judet, iar restul de timp in alt judet, un an de
prezenta valoreaza doi ani de absenta.
3. Pentru a completa prescriptia posesorul poate sa unasca posesiunea sa cu cea a autorului sau.
Jonctiunea este posibila in urmatoarele trei situatii:
3a. posesiunea actuala este de aceeasi natura cu cea anterioara;
3b. daca posesorul actual este de rea credinta, iar autorul sau este de buna credinta termenul prescriptiei nu
va putea fi decat de 30 de ani, din care se va putea scadea numarul de ani cat a posedat autorul sau de buna
credinta;
3c. daca posesorul actual este de buna credinta, iar autorul sau de rea credinta;
4. Intreruperea prescriptiei achizitive consta in aparitia unui fapt care inlatura permanenta posesiunii si in
actiunea proprietarului, facand inutil timpul ce s-a scurs.
5. Suspendarea prescriptiei achizitive, opreste cursul prescriptiei pe timpul cat dureaza, fara insa a sterge
pentru trecut.
Efectele suspendarii constau in aceea ca impiedica vremelnic curgerea prescriptiei, facand ineficace
posesiunea realizata pe timpul cat dureaza cauza care a provocat suspendarea.
6. Efectele uzucapiunii. Efectul cel mai important al uzucapiunii este de a transforma pe posesor in proprietar
cu efect retroactiv, chiar din ziua in care a inceput sa posede.
In sistemul de carte funciara uzucapiunea este admisa in urmatoarele situatii:
6a. cand s-a facut intabularea unui drept pe baza unui titlu nevalabil, in care caz titularul inscris in cartea
funciara, daca partea este de buna credinta in momentul intabularii, dobandeste un drept inatacabil dupa o
posesiune de 10 ani;
6b. cand proprietarul inscris in cartea funciara fiind decedat, o persoana poseda cu buna credinta un imobil
timp de 20 de ani, socotiti dupa decesul acelui proprietar.
Uzucapiunea produce efectele in acest sistem numai de la data cand dreptul dobandit prin uzucapiune s-a
inscris in favoarea persoanei in temeiul unei hotarari judecatoresti.

D. Moduri derivate de dobandire a proprietatii.Dezmembramintele dreptului de proprietate
Principii generale.Dintre drepturile reale principale, cel mai important este dreptul de proprietate, intrucat
confera titularului sau deplinatatea puterilor incluse in cele trei atribute:
- posesia;- folosinta;- dispozitia.
Dezmembramintele dreptului de proprietate se impart in doua categorii:
- o parte din dezmembraminte sunt recunoscute unei persoane determinate si dispar odata cu aceasta;
- alta parte sunt create in beneficiul proprietarului unui lucru (servituti) acestea existand in interesul fondului
(servitutile reale).Dezmembramintele sunt compatibile numai cu dreptul de proprietate privata si nu cu
dreptul de proprietate publica.Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de superficie,
dreptul de uz, dreptul de abitatie, dreptul de uzufruct si dreptul de servitute.
Dreptul de superficie
Dreptul de superficie consta in dreptul de proprietar pe care il are o persoana, denumita superficiar, asupra
constructiei, plantatiei sau lucrarii ce se afla pe un teren, care apartine unui alt proprietar, precum si in
dreptul de folosinta asupra terenului pe care se gaseste constructia, plantatia sau orice alta lucrare.
Dreptul de superficie este un drept real prin specificul sau, avand particularitatile sale proprii.
Superficiarul exercita asupra constructiei sau a plantatiei atributele dreptului de proprietate.
A. Modul de dobandire a dreptului de superficie.
Dreptul de superficie se poate dobandi:a. prin acte juridice cu titlu oneros sau gratuit;
b. prin uzucapiune in aceleasi conditii cu dreptul de proprietate.
B. Caracterele dreptului de superficie sunt:
a. este un drept real imobiliar, fiindca nu poate purta decat asupra lucrurilor nemiscatoare;
b. poate purta asupra tuturor constructiilor, plantatiilor sau lucrarilor aflate pe teren, fiind in acest caz
complet, dar poate purta si asupra unei parti din aceste, cand este incomplet;
c. acest drept este suprapus dreptului de proprietate asupra terenului, de care este distinct; proprietarul
terenului nu poate cere incetarea situatiei create prin constituirea dreptului de superficie, situatie care
dainuie in conditiile stabilite prin actul de constituire a dreptului de superficie.
Aceasta inseamna ca nu se poate pune niciodata problema impartirii, caci nu este vorba de indiviziune, ci de
proprietati distincte;d. este un drept real perpetuu;e. nu se stinge prin neuz timp de 30 de ani;
f. poate fi grevat cu sarcini in masura compatibilitatii acestora cu continutul propriu al dreptului de superficie
precum: uzufruct, abitatie, servituti, privilegii imobiliare si ipoteci.


Dreptul de uz
Dreptul de uz este un drept de uzufruct mai restrans, care da putinta titularului sau de a se folosi de bunul
altuia si chiar de a culege o parte din fructe in limita trebuintelor uzuarului si a familiei sale.
Uzuarul nu poate vinde sau inchiria dreptul sau de folosinta. De asemenea, el nu poate greva cu sarcini
dreptul sau de uz.
Dreptul de abitatie
Abitatia este un drept real de uz aplicat la casa de locuit.
Acestui drept i se aplica aceleasi reguli ca si dreptului de uz.
Dreptul de abitatie este strict personal care nu poate fi cedat si ipotecat altei persoane.
Daca, insa, casa este prea mare pentru nevoile sale, titularul dreptului de abitatie are dreptul sa inchirieze o
parte din casa.
Dreptul de uzufruct
Uzufructul este un drept real de folosinta pe care o persoana, denumita uzufructuar, i l exercita cel mult pana
la incetarea sa din viata asupra unor bunuri apartinand altei persoane denumita nud proprietar, cu obligatia
de a-i conserva substanta.
1. Caracterele uzufructului:
a. este un drept real, mobiliar sau imobiliar;
b. este un drept de folosinta;
c. este un drept temporar, a carui durata este marginita la viata uzufructuarului;
d. este un drept cesibil;
e. comporta doua atribute: posesia si folosinta.
2. Modurile de constituire ale uzufructului
Uzufructul se poate constitui asupra oricarui bun, mobil sau imobil, ori chiar asupra unei creante.
In situatia in care uzufructul este constituit asupra unor bunuri consumabile, uzufructuatorul are dreptul de a
dispune de ele, cu indatorirea de a le inapoia in aceeasi cantitate, calitate si valoare sau pretul lor la sfarsitul
uzufructului (art. 526 cod civil).
In prezent , uzufructul se poate constitui prin vointa omului si anume:
- prin contract;- prin testament;- prin uzucapiune (prescriptie achizitiva).
a. Dobandirea uzufructului prin contract se poat infaptui prin instrainare si prin retentie.
b. Dobandirea uzufructului prin testament este frecvent intalnita in practica si se poate manifesta in doua
forme:- constituirea directa, prin acte de instrainare;
- constituirea indirecta, pe cale de retentie;
Uzufructul va putea fi constituit prin testament si asupra unei cote parti din mostenire.
c. Dobandirea uzufructului prin uzucapiune nu este prevazuta in temeiul unor dispozitii legale. Ea este posibila
prin analogie, avandu-se in vedere principiul ca prescriptia achizitiva se aplica tuturor drepturilor reale.
3. Drepturile si obligatiile uzufructuarului.
Drepturi:
a. Dreptul de a se folosi de lucru asa cum s-ar folosi prorpietarul insusi.
b. Dreptul de a culege fructele se intinde asupra tuturor fructelor: naturale, industriale, civile.
c. Uzufructuarul poate sa cedeze, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, folosinta lucrului.
d. Uzufructuarul poate sa constituie un drept de ipoteca sau de gaj asupra dreptului sau de uzufruct.
e. Pentru apararea dreptului de uzufruct, titularul sau are la indemana:
- actiunea petitorie;- actiunea personala;- actiunile posesorii;- actiunea in granituire;
- uzufructuarului i se recunoaste si dreptul de a provoca partajul dreptului primit in uzufruct daca acesta se
gaseste in indiviziune, insa fara a pune in discutie dreptul de proprietate, ci numai in masura in care folosinta
lui i s-ar gasi in indiviziune cu alti coindivizari.Obligatii:
a. uzufructuarul are obligatia de a intocmi inventarul lucrurilor mobile si acte din care sa rezulte starea in care
se afla acestea;b. uzufructuarul este obligat sa dea cautiune;
c. uzufructuarul este obligat sa se foloseasca de lucru ca un bun proprietar si sa-i conserve substanta
raspunzand de stricaciunile cauzate lucrului din vina sau neglijenta sa;
d. de a nu schimba destinatia lucrului;
e. sa plateasca sarcinile anuale si contributiile care sunt considerate sarcini ale fructelor;
f. de a plati cheltuielile de judecata rezultate, in principiu, din litigiile purtand asupra dreptului sau de
folosinta;g. de a restitui lucrul nudului proprietar la incetarea uzufructului.
4. Drepturile si obligatiile nudului proprietar.
Drepturi:
Lipsit provizoriu de puterea de a uza si de a culege fructele lucrului sau, proprietarul continua sa ai ba putinta
de a dispune de bunul sau.De aceea nudul proprietar va putea:
a. sa instraineze si sa greveze cu sarcini dreptul sau de nuda proprietate, fara vatamarea dreptului de folosinta
cuvenit uzufructuarului;
b. sa perceapa produsele lucrului, intrucat acestea intra in notiunea de capital, care ii apartine intotdeauna lui;
c. sa faca toate reparatiile mari, ca de exemplu refacerea totala sau partiala a lucrului, care nu poate fi socotit
drept o simpla sarcina a folosintei;
d. sa intenteze toate actiunile prin care se apara dreptul sau de proprietate, precum: actiunea in revendicare,
actiunea in granituire, actiunile posesorii, etc.
Obligatii:
a. de a nu vatama prin fapta sa sau in alt fel drepturile uzufructuarului;
b. sa garanteze pe uzufructuar impotriva oricarei evictiuni;
5. Modurile de stingere a uzufructului.
Dreptul de uzufruct se stinge prin:a. Moartea uzufructuarului;b. Prin expirarea termenului;
c. Prin totala desfiintare a lucrului asupra caruia poarta uzufructul.
d. Prin consolidare, adica prin intrunirea asupra aceleiasi persoane a calitatii de nud proprietar si de
uzufructuar.e. Prin renuntare la uzufruct.f. Prin prescriptia achizitiva indeplinita de un tert.
g. Prin decadere pentru abuz de folosinta (art. 558 cc).
h. Prin desfiintarea dreptului de proprietate al constitutorului sau a insusi dreptului de uzufruct (anulare,
revocare, rezolutiune).Stingerea dreptului de uzufruct are drept consecinta:
a. Uzufructuarul inceteaza de a mai folosit lucrul pe care are obligatia de a-l restitui. In principiu restituirea se
va face in natura.b. Uzufructuarul si nudul proprietar procedeaza la lichidarea raporturilor de obligatii si
sarcini reciproc nascute din uzufructul stins.
Dreptul de servitute
Dreptul de servitute este un drept real in virtutea caruia se impune unui fond, numit fond servant sau aservit,
o anumita sarcina in favoarea altui fond, numit fond dominant, care apartine altei persoane decat aceea ce
detine fondul aservit.
A. Caracterele dreptului de servitute:
a. Servitutea este un drept real imobiliar, pentru ca poarta numai asupra unui lucru nemiscator prin natura lui.
b. Servitutea presupune existenta a doua fonduri: aceasta formulare trebuie inteleasa in sensul ca servitutea
este constituita in profitul unui fond si tinand seama de utilitatea acestuia.
c. Servitutea este un drept accesoriu.
Servitutea nu poate fi cedata, instrainata, urmarita sau ipotecata decat o data cu fondul dominant.
d. Servitutea este un drept perpetuu, ca o consecinta a caracterului sau accesoriu, deoarece, avand rostul sa
completeze utilitatea fondului dominant, nu ar putea sa-si indeplineasca aceasta functie decat daca va dura
cat dreptul de proprietate insusi.
e. Servitutea este un drept indivizibil.
Aceasta inseamna ca daca unul sau fiecare dintre cele doua imobile apartine mai multor coproprietari, pentru
constituirea sau stingerea servitutii se cere consimtamantul tuturor coproprietarilor.
B. Clasificarea servitutilor.
Servitutile se impart in:- naturale;- legale;- conventionale.
a. Servitutile naturale sunt acelea care rezulta din situatia naturala a fondurilor.
b. Servitutile legale sunt cele stabilite de lege.
c. Servitutile stabilite prin fapta omului formeaza o a treia categorie, in care intra:
- servitutile stabilite prin act juridic;- servitutile stabilite prin uzucapiune;- servitutile stabilite prin destinatia
proprietarului.
C. Dupa obiectul lor, servitutile se impart in:
a. Servituti pozitive.b. Servituti negative.

Dupa modul lor de exercitare, servitutile se grupeaza in:- continue;- necontinue.
Esential in aceasta clasificare ese interventia sau neinterventia unor acte succesive din parte proprietarului
fondului dominant.O alta clasificare consta in:- servituti aparente;- servituti neaparente.
Situatia speciala a fondurilor face ca uneori, servitutile sa poata fi grupate in:
a. servituti continue si aparente, cum ar fi servitutea de vedere;
b. servituti continue si neaparente, cum sunt in general servitutile negative;
c. servituti necontinue si aparente, de exemplu serveste de trecere pe o poteca;
d. servituti necontinue si neaparente, intre care se poate mentiona servitutea de a paste vitele.
Dintre acestea, servitutile continue si aparente sunt singurele care justifica un interes practiti deosebit
intrucat:- sunt susceptibile de o adevarata posesiune;- pot fi dobandite prin uzucapiune;
- neintrebuintarea lor nu duce la stingerea lor decat in cazul in care ar exista un act contrar folosirii lor, cum ar
fi desfiintarea ferestrei in cazul servitutii de vedere.D. Drepturile si obligatiile care decurg din servitute.
Se pot folosi de dreptul de servitute:- proprietarul fondului dominant care are dreptul de a efectua, pe
cheltuiala sa lucrarile necesare pe fondul aservit.- situatia in care exercitarea unei servituti principale impune
cu necesitate si o servitute accesorie, proprietarul fondului dominant are dreptul si la aceasta servitute
accesorie.E. Drepturile si obligatiile proprietarului fondului aservit si ale titularului servitutii.
Titularul servitutii nu poate exercita servitutea decat potrivit titlului, fiindu-i interzis sa faca vreo schimbare
daunatoare primului fond.Drepturile proprietarului fondului aservit sunt:
- sa dispuna de dreptul sau fara a impiedica in vreun fel exercitarea linistita a servitutii de catre titularul
fondului dominant;- titularul fondului aservit poate pretinde despagubiri de la titularul fondului dominant;
- titularul fondului aservit poate renunta la imobil in favoarea titularului fondului dominant, pentru a se
elibera de obligatia de a suporta chesltuiel ile impuse prin titlu pentru necesitatea pastrarii si exercitarii
servitutii.Proprietarul fondului aservit are obligatia de a nu face nimic prin care ar leza folosinta normala a
servitutii.In cazul unei servituti de trecere, calea de acces nu poate fi inchisa si nici ingustata.
F. Stingerea servitutilor.Servitutile se sting:
a. prin implinirea termenului sau conditiei stabilite in titlu de constituire;
b. prin neuzul pe timp de 30 de ani, indiferent ca neuzul s-ar datora unei imposibilitati materiale de a o
exercita;c. prin confuziune, cand fondul dominant si fondul aservit se reunesc in mainile aceluiasi prorpietar;
d. prin pierderea materiala (distrugerea) sau juridica (trecera in proprietatea publica prin expropriere) a
fondului aservit.
REGIMUL JURIDIC AL DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA PAMINTULUI
Principii generale
Proprietatea asupra pamantului reprezinta dreptul celor indreptatiti la reconstituirea, constituirea sau
restituirea terenurilor in conditiile legii, de a se bucura si de a dispune de pamant in mod exclusiv si absolut,
insa in limitele determinate de lege.
Potrivit art. 135 din Constitutie, statul ocroteste si garanteaza proprietatea publica si privata.
Proprietatea de stat asupra terenurilor este publica sau privata.
Terenurile ce apartin domeniului public pot fi de interes national, caz in care proprietatea asupra acestora
apartine statului, sau de interes local, caz in care proprietatea, de asmenea in regim de drept public, apartine
comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.
Administrarea domeniului de interes publi national se face de catre organele prevazute de lege, iar
administrarea domeniului public de interes local se face de catre consiliile locale sau, dupa caz, de catre
prefecturi.Prin terenurile din domeniul public intelegem terenurile afectate unei utilitati publice.
Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil, iar dreptul de proprietate asupra
acestora este imprescriptibil.Domeniul privat al statului si respectiv al comunelor, oraselor, municipiilor si al
judetelor este alcatuit din terenuri, altele decat cele aflate in domeniul public al statului de interes national si
local, aflate sau intrate in proprietatea lor prin caile si modalitatile prevazute de lege.
Domeniul privat al statului este supus dispozitiilor de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel.
O data cu infaptuirea privatizarii, aceste terenuri vor putea face parte din circuitul civil general, potrivit legii.
Dreptul de proprietate privata al persoanelor fizice asupra pamantului este ocrotit de lege si este supus liber
circuitului civil.Referindu-ne la prevederile art. 135 din Constitutie, potrivit caruia dreptul de proprietate in
toate formele sale este ocrotit si garantat de stat, mai precizam ca exproprierea de imobile, in tot sau in parte
se poate face numai pentru cauza de utilitate publica, dupa o dreapta si prealabila despagubire, prin hotarare
judecatoreasca.In ceea ce priveste dreptul de proprietate asupra terenurilor din intravilan, dupa obtinerea
titlurilor de proprietate sau numai a proceselor verbale de punere in posesie, proprietarul se poate bucura de
toata atributele dreptului sau de proprietate (posesia, folosinta si dispozitia), cu respectarea actelor
normative in vigoare.Asadar, proprietatea privata asupra terenurilor asigura titularului acestui drept libertatea
de a se bucura de toate drepturile prevazute de normele juridice de drept comun cu privire la modalitatile si
mijloacele de exercitare a atributelor dreptului de proprietate.
Circulatia juridica a terenurilor
Terenurile proprietate publica de interes national sau de interes local nu pot fi instrainate fiind scoase din
circuitul civil.Terenurile proprietate privata, indiferent de proprietarul lor, sunt si raman in circuitul civil.
Aceasta presupune ca terenurile proprietate privata pot fi dobandite si instrainate prin oricare din modurile
stabilite de normele dreptului comun, dar cu respectarea unor dispozitii prohibitive din Legea nr. 18/1991 si
nr. 1/2000.Terenurile situate in intravilan pot fi instrainate, indiferent de intinderea suprafetei, prin acte
juridice intre vii, incheiate in forma autentica.Terenurile situate in extravilan pot fi instrainate prin acte
juridice intre vii, incheiate in forma autentica.Inainte de a fi vandut, terenul din extravilan, proprietarul
acestuia este obligat sa incunostiinteze in scris.Persoanele fizice pot efectua schimbul de terenuri prin acordul
acestora si prin act autentic.Schimbul de terenuri intre persoane juridice care au in administrare terenuri
asupra carora statul are majoritatea actiunilor sau intre acestea si persoanele fizice se face numai cu avizul
Ministerului Agriculturii si Alimentatiei sau al Ministerului Mediului, dupa caz.
Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobandeste situatia j uridica a terenului pe care il inlocuieste, cu
respectarea drepturilor reale.Punerea in posesie se face de catre specialistii administratiei locale, in prezenta
partilor interesate, devenind opozabile prin operarea in documentele cadastrale aflate la O. C. P. I. judetene.

Curs 27 + Curs 28 - CADASTRU IFIM
Rolul publicitatii imobiliare in apararea si garantarea drepturilor reale asupra proprietatii
Generalitati
Institutia publicitatii imobiliare este organizata in scopul constituirii unui ansamblu de mijloace juridice care au
ca scop sa asigure siguranta, evidenta si opozabilitatea fata de terti a actelor juridice prin care se constitue, se
transmit sau se sting drepturile reale imobiliare.
Publicitatea imobiliara permite tuturor celor care au participat efectiv la incheierea actelor juridice, sa ia
cunostinta de continutul acestora.
Scopurile publicitatii imobiliare
Publicitatea imobiliara asigura certitudine in transmiterea drepturilor reale imobiliare, oferind posibilitatea
tertilor de a cunoaste situatia juridica a imobilelor transmise.
Astfel, este inlaturata posibilitatea instrainarii succesive de catre acelasi proprietar, a imobilului sau catre mai
multe persoane.In conditiile in care instrainarea constructiilor este supusa principiului consensualismului,
operatia juridica a transcrierii are o importanta deosebita.
Astfel, toate actele translative de bunuri si drepturi, nu vor putea fi opuse tertilor, daca nu s -a facut
transcriptia ceruta de lege.Mai precizam ca prin publicitatea imobiliara sunt ocrotite persoanele interesate de
a cumpara imobile care nu sunt afectate de unele dezmembraminte ale dreptului de proprietate cum sunt
uzufruct, uz, abitatie, servitute si superficie, sau sunt grevate de ipoteci sau privilegii. Astfel, se prevede ca,
privilegiile nu produc nici un efect in ce priveste imobilele, "decat atunci cand ele s -au adus la cunostinta
publica prin inscriptie".In materia ipotecilor, se dipune ca intre creditori, ipoteca "nu are rang decat in ziua
inscriptiei sale in registre", iar "ipotecile inscrise in aceeasi zi au acelasi rang".
Sisteme de organizare a publicitatii imobiliare folosite in trecut, in Romania
In tara noastra s-au folosit mai multe sisteme de publicitate imobiliara, astfel:
- Sistemul cartilor funciare, care a fost reglementat prin Decretul-Lege nr. 115/1938, modificat prin Decretul
nr. 378/20 octombrie 1960 ce se aplica in Transilvania, Banat si Bucovina.
- Sistemul de publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni, reglementat de codul de procedura civila
si care era aplicat in Moldova, Muntenia, Oltenia si Dobrogea.
- Sistemul intermediar de publicitate imobiliara bazat pe cartile de publicitate funciara, reglementat prin
Legea nr. 242/1947, pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara, sistem
aplicat in unele localitati din fostul judet Ilfov (in organizarea administrativa din anul 1947).
- Sistemul intermediar de publicitate imobiliara bazat pe cartile de evidenta funciara, care s -a infiintat in baza
legii nr. 163/1946.Acest sistem intermediar a fost aplicat in unele localitati din Transilvania, in care cartile
funciare au fost distruse, sustrase sau pierdute in timpul razboiului.
Realizarea publicitatii imobiliare prin sistemul cartilor funciare, reglementat de decretul lege nr. 115/1938,
denumit sistemul publicitatii reale, aplicat in Transilvania, Banat si Bucovina
Prin carti funciare intelegem nu numai registrele propriu-zise, dar si toate celelalte acte anexate cum sunt:
planuri cadastrale, schite, inscrisuri, etc.In sistemul cartilor funciare inscrierile se fac pe imobile si nu pe
proprietari, ceea ce determina ca acest sistem de publicitate sa fie caracterizat ca fiind real.
Cartea funciara este intocmita pentru fiecare imobil, iar in aceasta sunt evidentiate toate faptele care survin in
situatia juridica si materiala a imobilului.La randul ei, cartea funciara este intocmita si numerotata pe
localitati.Se ofera astfel posibilitatea fiecarei persoane sa poata cunoaste in orice moment situatia juridica a
imobilului.Caracterul complet al acestui sistem de publicitate rezulta din faptul ca in cartea funciara sunt
trecute toate constituirile si transmisiunile de drepturi reale imobiliare.
Instantele judecatoresti au retinut in mod constant ca prin sistemul cartilor funciare, drepturile pot fi
dobandite numai prin inscrierea lor in cartea funciara (Decizia nr. 1040 din 12 iunie 1982 a Tribunalului
Suprem, Sectia civila, in Culegerea de decizii 1982 pag. 15).
Drepturile reale imobiliare care sunt inscrise i n cartea funciara sunt cunoscute sub denumirea de drepturi
tabulare.Actul normativ care reglementeaza sistemul de publicitate prin carti funciare este Decretul -Lege nr.
115/1938, pus in aplicare prin Legea nr. 241/1947.
Realizarea publicitatii imobiliare prin sistemul cartilor de publicitate funciara, reglementat prin legea nr.
242/1947, aplicat in unele localitati din fostul judet Ilfov
Sistemul cartilor de publicitate funciara, reglementat prin Legea nr. 242/1947, a fost folosit pentru
transformnarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara.
Acest sistem de publicitate imobliara, bazat pe cadastrul general, s -a aplicat pentru unele localitati din fostul
judet Ilfov.
Sistemul cartilor funciare pentru caile ferate si canaluri, reglementat prin decretul-lege nr. 2142/1930,
publicat in monitorul oficial nr. 27 din iunie 1930
Acest sistem s-a realizat practic prin biroul registrelor centrale pentru caile ferate si canaluri si a functionat pe
langa Notariatul de Stat din centrul regional Cluj.
Decretul nr. 2142 din 12 iunie 1930 a fost modificat prin Legea nr. 987 din 12 noiembrie 1941 si prin Decretul
nr. 378 din 20 octombrie 1960 pentru modificarea unor dispozitii in legatura cu reorganizarea activitatii
Notariatelor de Stat.Inainte de modificarea ce i s-a adus prin Decretul nr. 378/1960, Decretul nr. 2142/1930
cuprindea dispozitii care stabileau competenta exclusiva a Tribunalului Cluj pentru judecarea cailor de atac
impotriva incheierilor de carte funciara privitoare la caile ferate si canaluri pe teritoriul Transilvaniei.
Ulterior, caile de atac declarate acestor incheieri se solutioneaza de judecatoriile care sunt competente din
punct de vedere teritorial, potrivit normelor de drept comun, stabilite de art. 6 din Decretul nr. 377/1960,
pentru organizarea si functionarea Notariatului de Stat si de art. 13 din Codul de procedura civila.
Potrivit art. 16 alin. 2 din Decretul-Lege nr. 115/27 aprilie 1930, imobilele intreprinderilor publice de cai ferate
sau ale canalurilor, se vor inscrie si in registrele centrale.
Tot astfel se vor inscrie imobilele intreprinderilor private de cai ferate sau ale canalurilor, daca statul are drept
de a le rascumpara sau de a le dobandi (cu referire la nationalizarile care au avut loc in tara noastra).
Referitor la competenta, potrivit art. 110 din acelasi act normativ, cererea de inscriere se va indrepta la
notariatul de stat unde se afla cartea funciara in care urmeaza sa se faca inscrierea.
Potrivit art. 11 din Decretul-Lege nr. 115/1930 "Intabularea sau inscrierea provizorie poate fi facuta de oricine
care potrivit inscrisului original, hotararii judecatoresti sau hotararii autoritatii administrative, urmeaza sa
stramute, sa constituie, sa modifice, sa dobandeasca sau sa stinga un drept tabular".
Sistemul intermediar al cartilor de evidenta funciara, reglementat prin legea nr. 163/1946, creat pentru
unele localitati din Transilvania
Sistemul intermediar de publicitate imobiliara este cel al cartilor de evidenta funciara, care s -a infiintat in baza
Legii nr. 163/1946, la cererea persoanelor interesate, intrucat cartile funciare au fost distruse, sustrase sau
pierdute in timpul razboiului.
Acest sistem era aplicabil in unele localitati din Transilvania.

Drepturile tabulare care se inscriu in sistemul de publi citate imobiliara bazat pe cartile funciare
*Dreptul de superficie
Dreptul de superficie se inscrie in folosul titularului in partea a treia a cartii funciare de proprietate, aratandu-
se totodata cartea funciara in care s-a inscris dreptul de superficie ca un corp funciar de sine statator.
Imobilul asupra caruia s-a constituit dreptul de superficie, se inscrie cu acelasi numar de parcela insotit de un
indice, a dreptului de proprietate.
In cazul in care dreptul de superficie se constituie pe una din parcel ele care alcatuiesc corpul funciar sau pe o
parte dintr-o astfel de parcela, se va alcatui un corp funciar din parcela sau numai din partea de parcela,
grevata cu dreptul de superficie.
Dreptul de servitute, uzufruct, uz si abitatie
In situatiile in care servitutea, uzufructul, uzul si abitatia au drept obiect numai o parte dintr-o parcela, aceasta
se va arata printr-o schita facuta de pe plan.
Servitutea va fi aratata si in cartea funciara a fondului dominant.
Radierea unei servituti, constituita in folosul unui imobil, se va putea face numai cu invoirea tertului, care are
inscris un drept tabular asupra imobilului.
Chiar fara aceasta invoire, biroul cartilor funciare poate dispune radierea dreptului de servitute, dupa
ascultarea partilor, daca paguba pricinuita prin radiere ar fi neinsemnata.
Dreptul de ipoteca
Ipoteca se poate inscrie numai asupra unui corp funciar, in intregul sau sau asupra partii unui coproprietar.
Daca ipoteca s-a constituit asupra unui etaj sau apartament, ea va fi inscrisa atat asupra acestora, cat si asupra
partii comune indivize, cuvenita proprietarului ipotecat.
Dreptul la ipoteca se inscrie pentru o anumita suma de bani aratandu-se catimea dobanzii.
In situatia in care suma creantei este determinata printr-o suma maxima aratata in inscrisul de constituire,
dreptul la ipoteca se va inscrie pentru aceasta suma.
Dobanzile conventionale si legale, rentele sau alte prestatii periodice, datorate pe ultimii trei ani, vor avea
rangul ipotecii.Daca urmarirea creantei ipotecare s-a notat in cartea funciara, dobanzile, rentele sau celelalte
prestatii periodice, scazute dupa notare, vor avea rangul ipotecii.
Cheltuielile de judecata si urmarire vor avea rangul dreptului de ipoteca, pana la suma maxima inscrisa pentru
asigurarea lor.In cazul in care din inscrisul doveditor al vanzarii se invedereaza ca pretul nu a fost platit, ori nu
a fost primit in intregime, dreptul de ipoteca legala pentru garantarea pretului datorat, se inscrie din oficiu, in
folosul vanzatorului.Daca vanzarea a fost rezolvata, acest drept se va radia din oficiu.
Procedura mentionata mai sus se aplica prin asemanare in caz de schimb sau imparteala pentru diferenta de
valoare datorata in bani.Ipoteca legala pentru garantarea pretului datorat de copartasul adjudecatar al
imobilului supus impartelii, se va inscrie in temeiul incheierii instantei de adjudecare.
Deosebit de cazurile mentionate mai sus, copartasul va putea cere, in temeiul inscrisului original de
imparteala si a copiei legalizate a chemarii in garantie, inscri erea unei ipoteci legale asupra imobilelor ce
ceilalti copartasi au dobandit prin efectul impartelii, pentru garantarea creantei rezultand din evictiune.
Arhitectii, antreprenorii si maistri vor putea cere, in temeiul inscrisului original doveditor al contractului
incheiat cu titularul inscris in cartea funciara, inscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul
lucrarii ce s-au obligat sa faca, pentru garantarea pretului acestor lucrari.
In cazul copartatilor care solicita inscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor cat si in cazul ahitectilor,
antreprenorilor si maistrilor care solicita inscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului, pentru garantarea
pretului lucrarii, despre care s-a mentionat mai sus, biroul cartilor funciare poate incuviinta inscrierea
provizorie a ipotecii legale pentru suma aratata in inscrisul de imparteala sau in constractul de antrepriza, iar
in lipsa, pentru o suma maxima, despre care se va mentiona in cererea de inscriere.
In cazul arhitectilor, antreprenorilor si maistrilor care au solicitat inscrierea unei ipoteci legale asupra
imobilului care este obiectul lucrarii, pentru garantarea pretului lucrarii se va putea cere radierea inscrierii
provizorii numai daca au trecut trei luni de la predarea lucrarii, astfel:
- justificarea inscrierii se poate face atat timp cat nu s-a notat in cartea funciara cererea de radiere a acestei
inscrieri;- in acest caz, daca justificarea inscrierii urmeaza a se face in temeiul unei hotarari judecatoresti, cel
ce a cerut inscrierea trebuie sa prezinte biroului cartilor funciare o copie legalizata de pe hotararea instantei,
pentru a fi notata;
- radierea inscrierii provizorii se poate cere de cel interesat, numai daca au trecut 15 zile de la inmanarea
incheierii, prin care s-a incuviintat inscrierea provizorie.
Biroul cartilor funciare va putea acorda prelungirea acestui termen de justificare, daca cel inscris provizoriu a
facut cerere de prelungire, inauntrul termenului de 15 zile.
Prelungirea se noteaza in cartea funciara.
Biroul cartilor funciare se va pronunta asupra cererii de radiere dupa ascultarea partilor, afara de urmatoarele
cazuri, cand o va respinge din oficiu:
- daca termenul de justificare nu era implinit;
- daca inaintea cererii de radiere s-a notat in cartea funciara actiunea in justificarea inscrierii provizorii sau in
executarea obligatiei garantate prin inscrierea provizorie.
Cesionarul poate cere in favoarea sa inscrierea ipotecii pe baza inscrisului de cesiune a creantei.
Debitorul cedat va putea cere in termen de o luna de la comunicarea incheierii prin care s-a ordonat
inscrierea, stramutarea ipotecii, notarea exceptiilor pe care le-ar fi putut opune cedentul pentru cauze
anterioare comunicarii incheierii si pe care intelege sa le opuna cesionarului.
Biroul de carte funciara poate incuviinta in intregime sau in parte radierea dreptului de ipoteca sau notarea
prevazuta mai sus, in temeiul hotararii judecatoresti definitive prin care s -a pronuntat asupra temeiniciei
exceptiilor invocate de debitorul cedat.
In situatia in care creanta ipotecara a fost data in gaj, debitorul va putea opune creditorului gajist exceptiile ce
le va avea impotriva creditorului sau, daca sunt intemeiate pe cauze anterioare datei cand i s -a comunicat
incheierea prin care s-a ordonat notarea gajului.
Daca inscrisul de ipoteca cuprinde clauza la ordin sau la purtator, se va face aratarea despre aceasta inscriere.
In acest caz, dreptul la ipoteca sau dreptul la gaj asupra creantei ipotecara se va dobandi si va fi opozabil prin
insasi stramutarea sau darea in gaj a titlului la ordin sau la purtator.
In cazul in care ipoteca creantei novate a fost rezervata pentru garantarea noii creante, aceasta se va insrie cu
rangul vechii ipoteci, in temeiul inscrisului dovedind novatiunea.
Cel subrogat in drepturile creditorului ipotecar va putea cere inscrierea stramutarii dreptului de ipoteca in
temeiul inscrisurilor ce dovedesc subrogatia.
Rangul ipotecilor poate fi schimbat prin notarea prioritatii in temeiul invoielii facute intre creditorii ipotecil or
al caror rang se schimba.
Daca intre ipotecile al caror rang se schimba se gasesc si alte ipoteci sau drepturi ai caror titulari n-au
consimtit la acordarea prioritatii, aceasta schimbare nu le va fi opozabila decat in masura in care le era
opozabila ipoteca al carei rang a fost cedat.
In cazul in care imobilul este vandut la licitatie, creditorul care a dobandit rangul unei creante sub conditie, va
putea renunta la folosul schimbarii de rang, creanta ipotecara conditionata reluandu-si rangul cedat.
Cele mentionate mai sus se pot aplica si in cazul in care titularul unei ipoteci, in rang egal cu ipoteca al carei
rang a fost cedat, nu s-a invoit la schimbare.
Drepturile reale sub conditie suspensiva nu se vor putea intabula sau inscrie provizoriu, obligati a de a
stramuta ori a greva, facuta sub aceasta conditie, se va putea nota in cartea funciara.
Conditia rezolutorie, termenul extinctiv sau sarcina liberatorie se vor arata in cuprinsul intabularii sau inscrierii
provizorii.
Daca aportul unui asociat consta intr-un drept tabular, acesta se va inscrie pe numele asociatilor.
Daca ulterior, aceeasi societate sau asociatie devine persoana juridica, dreptul adus ca aport se va inscrie pe
numele persoanei juridice in temeiul unui certificat eliberat de grefa judecatoriei in al carui registru s-a facut
inscrierea persoanei juridice.