Tema 5. NIVELMETRU N - 3K.

(LL - 2 ore)

Scopul lucrării: studierea structurii nivelei, căpătarea unor deprinderi la verificarea

şi reglarea ei, determinarea diferenţelor de nivel prin diferite metode.
Sarcinile lucrării:
1. Memorizarea structurii nivelei şi a mirelor topografice;
2. Efectuarea verificării şi rectificării nivelei;
3. Organizarea lucrărilor în timpul determinării diferenţei de nivel prin metoda ni-
velmentului geometric de mijloc;
4. Determinarea diferenţei de nivel prin metoda nivelmentului geometric de mijloc;
5. Determinarea diferenţei de nivel prin metoda nivelmentului geometric de capăt.
6. Determinarea diferenţei de nivel prin metoda nivelmentului hidrostatic.
Utilaje şi accesorii: seturi de nivele cu echipamentul corespunzător, mire de nivel-
ment corespunzătoare, formulare pentru exerciţii şi microcalculator.
Ordinea îndeplinirii lucrării:
Pentru a îndeplini sarcina 1 studenţii primesc o nivelă cu echipamentul corespunzător
de la maistru didactic. Lucrarea se efectuează în teren. Se instalează nivela pe trepied, se
fixează şi se trece la studierea părţilor componente ale ei.
Acest studiu în prealabil poate fi efectuat folosind imaginea din (fig. 5.1., 5.1.a.).

Fig. 5.1. - Nivela precisă N - 3K Fig. 5.1.(a). - Mire topografice

a - vedere generală, b - secţiunea transversală a
lunetei,1 - şurubul fără sfârşit al dispozitivului de
vizare precisă; 2 - cremaliera; 3 - piuliţa plană; 4 -
capacul de protecţie; 5 - oglinda basculantă; 6 - ni-
vela sferică cu trei şuruburi de corecţie; 7 - şuruburi
de calare; 8 - şuruburi de corecţie a firelor reticula-
re: 10 - montura firelor reticulare
După îndeplinirea sarcinii 1 se trece la realizarea sarcinii a 2 şi anume, la verificarea
şi rectificarea nivelei. Axele nivelei trebuie să corespundă unor condiţii geometrice de am-
plasare. Verificările se fac în următoarea succesiune:
Prima condiţie - axa nivelei sferice trebuie să fie paralelă cu axa de rotaţie a nivelei.
 Verificarea - cu ajutorul şuruburilor de calare, bula de aer a nivelei sferice se aduce în
punctul zero. Vizând luneta spre un punct oarecare al unui obiect imobil, se întoarce partea
mobilă a nivelei la 180 . Dacă bula cu aer a rămas în punctul zero, atunci condiţia este sa-
tisfăcută, în caz contrar se face reglarea.
Reglarea - acţionăm asupra şuruburilor de corecţie şi deplasăm bula cu aer cu jumăta-
tea abaterii spre punctul zero. A doua jumătate a abaterii se reglează cu ajutorul şurubului
de calare. După aceasta verificarea se repetă din nou.
Condiţia a doua - firul reticular nivelor trebuie să fie perpendicular pe axa de rotaţie a
nivelei.
Verificarea - nivela se aduce în poziţia de lucru după nivela sferică rectificată (axa de
rotaţie trebuie să coincidă cu direcţia forţei de greutate). La marginea câmpului vizual al
lunetei se observă un punct imobil, imaginea căruia e necesar să coincidă cu firul reticular
nivelor. Luneta se mişcă lent în plan orizontal. Dacă la această mişcare imaginea punctului
nu se va abate de la firul reticular nivelor, atunci condiţia este satisfăcută, în caz contrar se
face reglarea.
Reglarea - se face prin rotirea firelor reticulare. Se scoate capacul de protecţie şi se
slăbesc şuruburile de fixare a ocularului, iar apoi se roteşte montura firelor reticulare până
la poziţia necesară.
Condiţia a treia - axa de vizare a lunetei trebuie să fie orizontală.
Verificarea - se face nivelmentul a două puncte situate la distanţa de 75 m unul faţă de al-
tul, îndeplinim nivelmentul de mijloc şi de capăt calculând mărimea X după formula:
X=h–h , (5.1)
în care: h - diferenţa de nivel a nivelmentului de capăt, mm;
h - diferenţa de nivel a nivelmentului de mijloc, mm.
Determinăm unghiul i din relaţia:
X
i , (5.2)
d
în care: d - distanţa dintre puncte, m;
- modulul de transformare a radianilor în secunde ( =206265 ).
Dacă mărimea lui i 15 , atunci aparatul trebuie reglat.
Reglarea - determinăm lectura reală br pe mira cea mai îndepărtată, folosind formu-
la:
br =br–X, (5.3)
în care: br - lectura pe mira cea mai îndepărtată, mm.
Cu ajutorul şuruburilor de corecţie a firelor reticulare aducem poziţia firului nivelor
la lectura corectă. Verificarea se repetă.
Condiţia a patra - compensatorul nivelei cu instalare automată e necesar să funcţio-
neze corect.
Verificarea - nivela se aduce în poziţie de lucru, se citeşte lectura pe mira instalată la
distanţa de 40 - 50 m. Se acţionează asupra şurubului amplasat în direcţia spre miră. Rota-
ţia şurubului trebuie făcută brusc, însă nu prea mare. Firele reticulare e necesar să oscileze,
iar peste 1 - 2" să se instaleze în poziţia iniţială. În caz dacă compensatorul este dereglat,
atunci nivela trebuie reparată în atelierul pentru aparatele geodezice.
 Finalizând exerciţiul 2, se va trece la îndeplinirea sarcinii 3 şi anume, la organizarea
lucrărilor în timpul determinării diferenţei de nivel prin metoda nivelmentului geometric.
Nivela reglată se instalează pe trepied, strângând şurubul pompă. Se instalează mirele de
nivelment pe punctul din urmă (iniţial) şi punctul dinainte (cota căruia se determină).
Alegând locul de staţiune cu nivela, trebuie de avut în vedere că atunci când porteele
(distanţele) sunt egale, eroarea apărută din cauza nesatisfacerii condiţiei principale a nivelei se
compensează şi, prin urmare, nu influenţează asupra diferenţei de nivel.
Acţionând asupra lungimii picioarelor telescopice ale trepiedului, se instalează baza
trepiedului în poziţie aproximativ orizontală, iar după aceasta nivela se aduce în poziţie de
lucru.
A aduce nivela în poziţie de lucru înseamnă a instala axa de rotaţie a nivelei în poziţie
verticală. Această operaţie se efectuează cu ajutorul şuruburilor de calare, prin rotirea că-
rora bula de aer a nivelei sferice se aduce în punctul zero.
Finalizând exerciţiul descris mai sus, se va trece la efectuarea sarcinii 4 şi anume,
la determinarea diferenţelor de nivel prin metoda nivelmentului geometric de mijloc.
Succesiunea operaţiilor este următoarea:
1. Se vizează luneta spre punctul A ,,din urmă’’ şi se face citirea la firul din mijloc
(firul nivelor (vezi fig. 5.2.)) la punct pe partea neagră a mirei a (tab.5.1., coloana 3). După
aceasta vizăm luneta la punctul B, ,,dinainte’’, tot pe partea neagră şi citim lectura b (vezi
fig. 5.3., coloana 4). Mirele le întoarcem pe partea roşie spre nivelă şi repetăm măsurările
începând cu punctul B, ,,dinainte’’ şi punctul A, ,,din urmă’’. În rezultat, primim lecturile
b şi a . Rezultatele se introduc în coloanele 3, 4 (tab.5.1.).

Fig. 5.2. - Citire pe mira centi- Fig. 5.3. - Determinarea diferenţei de nivel prin meto-
metrică: Cmijloc=2363 mm. da nivelmentului geometric de mijloc (cu portee egale)
2. Calculăm diferenţa de nivel după relaţiile:
hAB =a - b; (5.4)
h AB=a –b . (5.5)
Rezultatele calculelor se introduc în coloana 5.
3. Dacă hAB– h AB 4 mm, atunci calculăm diferenţa de nivel medie cu relaţia:
1
hmed.= ( h AB+ h AB). (5.6)
2
Rezultatele calculelor se introduc în coloana 6.
Dacă condiţia hAB– h AB 4 mm nu se îndeplineşte, atunci măsurările se repetă.
 Rezultatele măsurărilor şi calculelor se introduc în carnetul nivelmentului tehnic (vezi
tab. 5.1.).
Tabelul 5.1. - Carnetul nivelmentului tehnic (nivelment de mijloc)
Numărul Numărul Lecturile pe mira, Diferenţa Diferenţa de Cota punctu-
staţiei punctelor mm de nivel, nivel medie, lui, m
din urmă dinainte mm mm
1 2 3 4 5 6 7
A 1567 50,000
6332 + 0283 + 0284
1 (4765) + 0285
B 1284 50,284
6047
(4763)
4. Dacă este cunoscută cota punctului precedent Hi-1 şi diferenţa de nivel medie co-
rectată dintre puncte, atunci cota punctului următor se calculează cu relaţia:
Hi+1=Hi-1+hicor., (5.7)
în care: Hi+1 - cota punctului următor, m;
Hi-1 - cota punctului precedent, m;
hicor. - diferenţa medie de nivel corectată, mm.
Rezultatele calculelor se introduc în coloana 7 a tab. 5.1.
Finalizând exerciţiul 4, se va trece la îndeplinirea sarcinii 5 şi anume, la determinarea
diferenţei de nivel prin metoda nivelmentului geometric de capăt (înainte). Lucrările se
efectuează în următoarea consecutivitate:
2. Instalăm nivela în punctul din urmă (se aduce aparatul în poziţia de lucru), iar la
punctul dinainte - mira (stadia). Măsurăm cu ajutorul mirei, sau a panglicii, înălţimea apa-
ratului i (coloana 2). Vizăm luneta la miră şi citim lectura b pe partea neagră (coloana 3).
Schimbăm înălţimea aparatului şi repetăm măsurările. În rezultat, primim valorile i , b
(coloanele 2,3), (vezi fig. 5.4.).

Fig. 5.4. - Determinarea diferenţei de nivel prin metoda nivelmentului geometric de ca-
păt
2. Calculăm diferenţa de nivel după formulele:
h AB=i–b; (5.8)
h AB=i –b . (5.9)
Rezultatele calculelor se introduc în coloana 4.
Dacă condiţia hAB– h AB 4 mm se îndeplineşte, atunci se calculează diferenţa me-
die de nivel şi cota punctului următor cu relaţiile (5.6, 5.7). Rezultatele primite se introduc
în (coloanele 5, 6). În caz contrar, se repetă măsurările. Rezultatele măsurărilor şi calcule-
lor se introduc în carnet (vezi tab. 5.2.).
Tabelul 5.2. - Carnetul nivelmentului tehnic (nivelment de capăt)
Numărul Înălţimea apara- Lectura pe mi- Diferenţa Diferenţa Cota punctu-
staţiei tului, mm ra dinainte, mm de nivel, medie de lui, m
mm nivel, mm
1 2 3 4 5 6
A 1500 95,867
1620
1682 – 0182
B 1806 – 0186 – 0184 95,683
Finalizând exerciţiul 5, se va trece la îndeplinirea sarcinii 6 şi anume, la determinarea
diferenţei de nivel prin metoda nivelmentului hidrostatic.
Principiul de lucru este cel al vaselor comunicante, iar cel mai cunoscut şi folosit mod
de lucru cu nivelul hidrostatic este cel al furtunului de apă (FURTUN DE NVEL) folosit
pe şantiere pentru transmiterea unei cote în mai multe puncte.
In (figura 5.5.) se observă de pe zidul pe care se află punctul A se transmite pe zidul
punctului B cota lui A.
Pentru determinarea diferenţei de nivel între punctele A şi B, se vor măsura cu o riglă
sau ruletă segmentele a şi b, rezultând:
hAB=b–a,
HB=HA+ hAB=HA+b–a. (5.10)

Fig. 5.5. - tub transparent cu fiole; determinarea diferenţei de nivel prin metoda
nivelmentului hidrostatic
 Notă: Pentru determinările efectuate cu FURTUNUL DE NIVEL, precizia deter-
minărilor se înscrie în limita (±0,5….1 cm) pentru distanţe mai mici de 50 m.

Întrebări pentru autocontrol:

1. Definiţi, prin explicaţii şi/sau desen următoarele noţiuni:
a. nivelment;
b. suprafaţă de nivel;
c. suprafaţă de nivel zero;
 d. cotă, cotă relativă, cotă absolută;
e. corecţie de curbură, corecţie de refracţie;
f. broască de nivelment;
g. nivelment geometric cu staţii duble;
h. distanţe mici/mari.
2. Explicaţi structura nivelelor moderne.
3. Numiţi condiţiile principale, cărora trebuie să le corespundă nivelele moderne.
4. Desenaţi şi explicaţi modul de funcţionare pentru cazul unei nivele clasice.
5. Enumeraţi şi descrieţi etapele parcurse în verificarea şi rectificarea nivelei cu
compensator N - 3K.
6. Care sunt avantajele nivelelor compensatoare?
7. Descrieţi principiul de funcţionare al unei nivel digital.
8. Care este succesiunea operaţiilor de instalare a nivelei în poziţia de lucru?
9. Care este succesiunea lucrărilor la staţie în timpul nivelmentului?
10. Numiţi relaţiile de calcul folosite la determinarea diferenţei de nivel prin metoda
nivelmentului geometric de mijloc.
11. Numiţi relaţiile de calcul folosite la determinarea diferenţei de nivel prin metoda
nivelmentului geometric de capăt.
12. Succesiunea calculării diferenţei de nivel medii.
13. Descrieţi succesiunea îndeplinirii lucrărilor în timpul efectuării nivelmentului
geometric de mijloc.
14. Descrieţi succesiunea îndeplinirii lucrărilor în timpul efectuării nivelmentului
geometric de capăt.
15. Descrieţi succesiunea îndeplinirii lucrărilor în timpul efectuării nivelmentului hi-
drostatic.

Bibliografie:

1. Maslov, F., Gordeev, A., Batracov, I. Geodezia. Moskva: Kolos, 2007. 597 s.
2. Cristescu, N. Topografie inginerească. Bucureşti:Didactică şi Pedagogică, 1978.
455 p.
3. Danilevici, V.V., Lukioanov, V.F., Heifeţ, V.S. Lucrări practice la geodezia
inginerească. Manual pentru instituţiile de învățământ superior, / sub red. lui Novac, V.E.
Traducere din limba rusă de Turculeţ, M.L. Chişinău: Universitas, 1993. 322 p.
4. Novac, V.E., Lukianov, V.F., Kirocki, Iu.I. Curs de geodezie inginerească.
Manual pentru instituţiile de învățământ superior, / sub red. lui Novac, V.E. Traducere din
limba rusă de Turculeţ, M.L. Chişinău: Universitas, 1992. 434 p.
5. Filimon, R. Topografia generală. Bucureşti: Ed. Tehnică, 1958. 359 p.
6. Kuleşov, D., Strelinikov, G., Reazanţev, G. Injinernaia geodezia. Moskva:
Kartgeoţentr-geoizdat, 1996. 304 s.