Instrucţiune

cu privire la crearea reţelei

gravimetrice naţionale

1. Dispoziţii generale

1.1. Sistemul asigurării geodezice a teritoriului Republicii Moldova conţine reţeaua

geodezică naţională, reţeaua naţională de nivelment şi reţeaua gravimetrică naţională.
Reţeaua gravimetrică naţională a Republicii Moldova constituie baza pentru stabilirea
sistemului gravimetric unic pe teritoriul ţării, efectuarea cercetărilor gravimetrice, precum şi
soluţionarea problemelor în interesul economiei naţionale, ştiinţei şi apărării ţării, inclusiv şi
asigurarea metrologică a ridicărilor gravimetrice.
1.2. Reţeaua gravimetrică naţională reprezintă totalitatea punctelor ei uniform amplasate
pe teritoriul ţării şi materializate în teren cu borne, care asigură păstrarea şi stabilitatea lor pe
parcursul unui timp îndelungat. În punctele reţelei gravimetrice naţionale se execută măsurători
absolute sau relative a acceleraţiei forţei de gravitate, precum şi determinarea altitudinilor şi
coordonatelor acestor puncte.
1.3. Reţeaua gravimetrică naţională se compune din punctele reţelei gravimetrice
fundamentale (RGF) şi punctele reţelei gravimetrice de sprijin de (RGS).
1.4. RGF reprezintă elementul superior al reţelei gravimetrice naţionale şi este destinată
pentru stabilirea sistemului gravimetric al ţării şi legăturilor cu sistemul gravimetric mondial,
precum şi asigurarea metrologică a creării reţelelor gravimetrice de sprijin şi ridicărilor
gravimetrice a teritoriului ţări.
RGF este destinată pentru soluţionarea problemei ştiinţifice principale: studiul variaţiilor
cîmpului gravific în timp. În acest scop în punctele RGF, sistematic se execută măsurători
absolute şi relative a acceleraţiei forţei de gravitate cu cea mai înaltă precizie la momentul dat.
1.5. Conform Regulamentului cu privire la reţeaua geodezică naţională în toate punctele
reţelei geodezice naţionale de ordinul 0 (RGN-0) se determină valorile acceleraţiei forţei de
gravitate după un program de observare a ale punctelor gravimetrice fundamentale. Astfel
numărul punctelor RGF este determinat de numărul punctelor RGN-0.
1.6. RGS este destinată pentru răspîndirea cu precizie necesară a sistemului gravimetric
pe întreg teritoriul ţării. Crearea RGS se execută pe etape. La prima etapă de la punctele RGF se
determină punctele reţelei gravimetrice de sprijin de ordinul 1 (RGS-1) cu densitatea 1 punct la
400-500 km2. Rezultatele măsurătorilor în punctele RGF şi RGS-1 se compensează în comun şi
se introduc într-un catalog unic. Punctele se amplasează în teren luînd în consideraţie condiţiile
de acces a mijloacelor de transport terestru sau aerian.
1.7. Punctele RGF şi RGS-1 sînt iniţiale pentru crearea reţelei gravimetrice de sprijin de
ordinul 2 (RGS-2).
1.8. Lucrările privind crearea RGF şi RGS-1 se execută conform instrucţiunii prezente în
baza proiectelor tehnice aprobate de către Agenţia De Stat Relaţii Funciare şi Cadastru.
1.9. Proiectarea reţelei gravimetrice naţionale se efectuează după analiza lucrărilor
executate anterior şi recunoaşterea punctelor gravimetrice şi geodezice.
1.10. Tipul bornelor se stabileşte în funcţie de condiţiile fizico-geografice a zonei
executării lucrărilor gravimetrice, regimului hidro-geologic şi alte particularităţi ale terenului.
1.11. Toate punctele reţelei gravimetrice naţionale (fundamentale şi de sprijin) se află
sub protecţia statului.
 2. Cerinţele tehnice de bază

Reţeaua gravimetrică fundamentală

1.12. Pentru asigurarea preciziei maxime a măsurătorilor şi condiţiilor de păstrare de
lungă durată punctelor RGF se amplasează în clădiri capitale cu termen lung de exploatare.
Pentru executarea măsurătorilor se creează condiţii favorabile (înlăturarea influenţei din exterior,
de exemplu, a temperaturii, vibraţiilor etc.) şi se utilează cele mai performante metode şi
instrumente.
1.13. Punctele RGF se staţionează la distanţa de 10-15 km de la punctele RGN-0.
Transmiterea valorilor acceleraţiei forţei de gravitate de la punctele RGF la punctele RGN-0 se
execută utilizînd metodele relative care asigură precizia determinărilor 5 Gal.
1.14. În fiecare punct RGF se execută măsurători absolute şi relative a acceleraţiei forţei
de gravitate, determinări a altitudinilor şi coordonatelor punctelor, precum şi analiza regimului
hidro-geologic conform datelor organizaţilor specializate.
1.15. Împrejurul punctelor RGF se amplasează nu mai puţin de două puncte martori,
destinate pentru determinarea variaţiilor locale ale acceleraţiei forţei de gravitate.
1.16. La proiectarea punctelor RGF se prevede de a lega fiecare punct al reţelei cu cel
puţin patru puncte RGS-1 învecinate, situate aproximativ în direcţiile Nord, Sud, Vest, Est.
1.17. Determinări repetate în punctele RGF se execută nu mai rar de odată în 5-8 ani, sau
în caz de cutremur de pămînt cu puterea mai mult de 5-6 baluri, sau alte fenomene în raionul
punctelor RGF, ce pot aduce la variaţiile acceleraţiei forţei de gravitate. La executarea
determinărilor repetate în punctele RGF, se prevăd numai măsurători absolute ale acceleraţiei
forţei de gravitate.
1.18. Încăperile pentru amplasarea punctelor RGF trebuie să satisfacă următoarele
cerinţe:
- să fie amplasate în subsoluri sau la primele etaje ale clădirilor capitale;
- suprafaţa şi înălţimea să fie nu mai mică de 8 m2 şi 2 m respectiv;
- să asigure posibilitatea amplasării nu mai puţin de 2 borne, cu suprafaţa lăturii de sus nu
mai puţin de 1x1 m şi înălţimea 200 cm conform Anexei nr. 4;
- încăperea trebuie să fie aerisită şi uscată (umiditatea aerului să nu depăşească 85%);
- temperatura aerului să fie în limita de la + 10 pînă la + 30С; gradientul temperaturii să
nu depăşească 2 grade / m, în caz contrar în perioada măsurătorilor se aplică un sistem de
condiţionare a aerului;
- în încăperea punctului necesită existenţa conductei de apă şi a surselor de curent electric
alternativ de 220 sau 127 V, cu puterea nu mai puţin de 3 kw;
- necesită asigurarea posibilităţii legării punctului gravimetric cu reperele de nivelment de
ordinul respectiv.
1.19. Bornele gravimetrice a punctelor martor a punctelor RGF să satisfacă cerinţelor
către bornele punctelor RGS-1.
1.20. Punctele RGF şi punctele martor necesită să fie îndepărtate de sursele de vibraţii,
bruiaje industriale, cîmp magnetic şi electric puternic la distanţa nu mai puţin de:
- 1 km de la uzine, fabrici, mine şi căi ferate;
- 0,2 km de la autostrăzi şi străzi cu circulare intensă;
- 1 km de la rezervoare cu apă şi rîuri mari;
- 0,3 km de la liniile electrice de voltaj înalt;
- 0,2 km de la obiecte înalte (coşurile fabricilor, turnurile de apă etc.);
- 0,1 km de la arbori mari izolaţi.
1.21. Condiţiile geologice a solului necesită să asigure stabilitatea punctelor RGF;
variaţiile nivelului apelor freatice nu trebuie să depăşească 2 m; controlul stabilităţii altitudinii
punctului RGF se asigură prin instalarea reperelor în pereţii clădirii.
1.22. În punctele RGF se asigură posibilitatea de lucru de 24 ore.
 1.23. Măsurătorile gravimetrice în punctele RGF se execută cu ajutorul gravimetrelor
absolute certificate, conform instrucţiunilor privind exploatarea acestor instrumente şi
indicaţiilor prezentei instrucţiuni. Volumul observaţiilor în punctele RGF depinde de precizia
determinărilor.
1.24. Eroarea medie a determinărilor absolute a acceleraţiei forţei de gravitate în
punctele RGF nu trebuie să depăşească 8 Gal. Eroarea medie a determinărilor relative a
creşterii acceleraţiei forţei de gravitate între punctele RGF, precum şi între punctele RGF şi
RGS-1 nu trebuie să depăşească 30 Gal. La determinarea punctelor martor erorile medii a
valurilor creşterilor forţei de gravitate nu trebuie să depăşească 20 Gal.
1.25. Pentru reducerea măsurătorilor gravimetrice la centrul punctului se determină
diferenţa valorilor acceleraţiei forţei de gravitate prin metode relative cu ajutorul gravimetrelor
statice cu precizia 3 Gal.
1.26. Altitudinile punctelor RGF şi a punctelor martori se determină prin nivelmentul de
ordinul I, ca excepţie de ordinul II. Determinarea punctelor RGF amplasate în subsoluri se
execută prin metode speciale ce asigură precizia necesară.
1.27. Pentru fiecare punct RGF conform Anexei nr. 6 se perfectează paşaport, unde se
includ şi date privind punctele martori. Paşapoartele punctelor RGF se păstrează în Fondul
Cartografo-geodezic de Stat al Republicii Moldova.
1.28. Fiecare punct RGF trebuie să fie atestat de către Agenţia de Stat de Relaţii
Funciare şi Cadastru cu perfectarea certificatului de model stabilit.

Reţeaua gravimetrică de sprijin de ordinul 1

1.29. Construirea RGS-1 se efectuează conform următoarelor principii:
- punctele RGS-1 legate cu punctele RGF se amplasează uniform la distanţa 25-40 km
unul de altul;
- determinarea acceleraţiei forţei de gravitate se execută prin metode relative cu ajutorul
gravimetrelor statice de precizie înaltă;
- legăturile între punctele RGS-1 trebuie să formeze poligoane închise cu numărul
vîrfurilor nu mai mare de cinci, în aşa mod ca mod ca numărul laturilor de la punctele RGF să nu
depăşească trei;
- Punctele RGS-1, fiind al treilea de la punctele RGF după numărul de laturi, se legă
nemijlocit cu punctele asemănătoare din alte poligoane.
- Un fragment de construire a RGS-1 şi a sesiunilor gravimetrice sînt demonstrate în
Anexele 1 şi 2.
1.30. De regulă punctele RGS-1 se amplasează pe teritoriul aeroporturilor. În cazul lipsei
aeroportului punctele pot fi amplasate pe teritoriul stadioanelor sau în alte locuri accesibile
pentru aterizarea elicopterelor.
1.31. Fiecare punct RGS-1 este însoţit de un punct martor combinat cu punctul geodezic
amplasat la distanţa de 10-15 km şi un reper de control. Punctul martor este destinat pentru
asigurarea păstrării valorilor acceleraţiei forţei de gravitate în caz de pierdere a punctului RGS-1.
1.32. Legătura între două puncte gravimetrice se execută prin metode relative cu ajutorul
unui set de gravimetre statice conform schemei A-B-A, iar dacă într-o sesiune sînt incluse mai
multe puncte se aplică schema A-B-A-B-C-B-C… (Anexa nr. 2).
1.33. Legătura punctelor RGS-1 cu punctele martori se efectuează prin metode relative
cu ajutorul gravimetrelor statice conform instrucţiunilor de exploatare a instrumentului.
1.34. Eroarea medie a determinării diferenţei valorilor acceleraţiei forţei de gravitate
între două puncte RGS-1, sau între unul din ele şi un punct RGF, cu ajutorul unui set de
gravimetre nu trebuie să depăşească 40 Gal. Eroarea medie se calculă din erorile medii a
legăturii a două puncte învecinate, calculate din nu mai puţin de cinci legături consecutive,
executate de o echipă. Diferenţa rezultatelor măsurătorilor cu diferite gravimetre dintr-un set, nu
trebuie să depăşească 30 Gal.
 1.35. Eroarea medie a rezultatului mediu a legăturilor punctelor RGS-1 cu punctele
martori nu trebuie să depăşească 20 Gal.
1.36. Neînchiderile acceptabile în poligoane, formate din legături între punctele RGS-1,
se calculează după formula:
W = 100 Gal,
unde l  numărul de laturi în poligon.
1.37. Eroarea medie a valorii compensate a acceleraţiei forţei de gravitate pentru
punctele RGS-1 nu trebuie să depăşească 30 Gal.
1.38. Altitudinea punctelor RGS-1 şi punctelor martori se determină din nivelmentul de
ordinul I sau II. Poziţia orizontală a punctelor se determină cu precizia până la 100 m.
1.39. Pentru fiecare punct RGS-1 se întocmeşte paşaport conform Anexei nr. 6.
1.40. La finalizarea prelucrării de birou a măsurătorilor se efectuează analiza rezultatelor
obţinute, calcule de compensare, elaborarea raportului tehnic şi a catalogului punctelor
gravimetrice.
1.41. Executorii responsabili de măsurători în punctele RGS-1 trebuie să fie ingineri cu
experienţă, care au trecut stagiul respectiv sub conducerea specialiştilor calificaţi.
1.42. Responsabilitatea privind starea a punctelor RGS-1, cercetarea şi repararea lor,
precum şi executarea în caz de necesitate a măsurătorilor repetate se pune pe seama organizaţiei
numite de Agenţia De Stat Relaţii Funciare şi Cadastru.

Reţeaua gravimetrică de sprijin de ordinul 2

1.43. În deosebire de punctele RGS-1:
- punctele RGS-2 se determină prin metoda introducerii în reţeaua a punctelor RGS-1,
compensată în comun cu RGF;
- punctele RGS-2 nu au punctele martori şi repere de control;
- de regulă, punctele RGS-2 se combină cu punctele reţelei naţionale geodezice sau de
nivelment. Punctul gravimetric se consideră combinat cu centrul geodezic, dacă instrumentele
gravimetrice sunt instalate la distanţa de la marca centrului nu mai mare de 25 cm după altitudine
şi 5 m în plan, cu reducerea ulterioară a valorilor măsurate la centrul mărcii.
1.44. La determinarea punctelor RGS-2 în calitate de iniţiale se folosesc punctele RGF şi
punctele RGS-1, pentru care eroarea medie a valorii compensate a acceleraţiei forţei de gravitate
nu depăşeşte 40 Gal.
Determinările se efectuează, folosind schemele tipice a legăturilor gravimetrice în
corespundere cu Anexa nr. 2:
"а" şi "b"  pentru erorile medii a punctelor iniţiale mai puţin de 30 Gal;
"c"  pentru erorile medii a punctelor iniţiale mai puţin de 40 Gal.
1.45. Observaţiile în punctele RGS-2 se efectuează prin metodele relative cu ajutorul
gravimetrelor statice de precizie înaltă.
1.46. Precizia legăturii gravimetrice a punctelor RGS-2 cu punctele iniţiale sau între ele
necesită satisfacerea cerinţelor punctului 1.34..
1.47. Valorile acceptabile a neînchiderilor în poligoane RGS-2 se calculează conform
formulei din p. 1.36., dacă una din laturile poligonului este rigidă (schemele "а" şi "b") se aplică
formula:
W = 2,5 Gal,
unde l  numărul de laturi în care sunt efectuate măsurările.
1.48. Cercetările aparaturii gravimetrice aplicată la executarea măsurătorilor şi
prelucrarea de birou a rezultatelor, se efectuează conform capitolelor respective a instrucţiunii la
exploatare şi instrucţiunii prezente.
1.49. În punctele RGS-2, combinate cu punctele geodezice sau cu reperele de nivelment,
gravimetrele statice se instalează pe suporturi speciale.
 După deschiderea centrului semnalului geodezic, suportul gravimetrului se instalează în
apropierea mărcii centrului (Anexa nr. 5).
1.50. Diferenţa de altitudini a suportului şi mărcii centrului punctului geodezic se
determină prin nivelmentul tehnic cu precizia 5 mm. Distanţa de la centrul suportului până la
marca indicată se măsoară cu precizia de 1 cm, iar direcţia corespunzătoare - cu precizia 5° (de
exemplu, cu ajutorul busolei).
Schema instalării suportului şi amplasării instrumentelor, precum şi elementele de
reducere se indică în jurnalul de observare.
La finalizarea lucrărilor se restabileşte aspectul exterior a punctului geodezic.
1.51. Valoarea acceleraţiei forţei de gravitate, măsurată în locul instalării suportului, se
reduce la centrul punctului geodezic, utilizînd valoarea normală a gradientului vertical a forţei de
gravitate şi diferenţa de altitudini.
1.52. Dacă combinarea punctului RGS-2 cu punctul geodezic sau cu reperul de
nivelment este imposibilă, atunci în apropierea lor (la distanţa cât mai mică) se plantează o bornă
gravimetrică. Punctul geodezic sau reperul de nivelment se utilizează în cazul dat pentru
determinarea coordonatelor şi altitudinilor punctelor gravimetrice.
1.53. Altitudinea punctelor RGS-2, inclusiv şi cele combinate cu punctele geodezice, dar
care nu sunt legate cu liniile de nivelment, se determină prin nivelment geometric de ordinul IV.
Ca excepţie se acceptă nivelmentul trigonometric.
Coordonatele punctelor RGS-2 se determină cu precizia până la 100 m, sau, în cazul
combinării lor cu punctele de triangulaţie, se culeg din cataloagele respective.
1.54. Pentru fiecare punct RGS-2 se întocmeşte paşaport conform Anexei 6.
3. Elaborarea proiectelor tehnice

1.55. Proiectele tehnico-ştiinţifice privind crearea RGF şi proiectele tehnice privind

crearea RGS se elaborează în baza schemei de amplasare a punctelor gravimetrice, aprobate de
Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru conform cerinţelor instrucţiunii prezente. Proiectele
se aprobă în ordine stabilită până la începutul lucrărilor de teren.
1.56. Elaborării proiectelor tehnico-ştiinţifice şi tehnice anticipă colectarea şi analiza
materialelor privind lucrările gravimetrice efectuate anterior. După studierea materialelor
enumerate se efectuează recunoaşterea punctelor în teren.
Informaţia privind lucrările efectuate anterior poate fi obţinută din Fondul Cartografo-
geodezic de Stat al Republicii Moldova.
1.57. Proiectul se compune din partea textuală, devizul de cheltuieli, schemele şi hărţile
topografice cu punctele gravimetrice determinate, punctele iniţiale proiectate, punctele RGF sau
RGS supuse determinării, legăturile proiectate dintre ele, precum şi punctele martori. În
raioanele de amplasare a punctelor se proiectează liniile de nivelment de ordinul corespunzător.
1.58. În partea textuală se indică:
- caracteristica condiţiilor fizico-geografice a raionului lucrărilor, particularităţile, ce au
importanţă pentru organizarea acestor lucrări, adâncimea de îngheţ a solului, informaţie privind
regimul hidro-geologic, nivelul apelor freatice şi stabilitatea lui;
- informaţie privind punctele reţelei gravimetrice naţionale determinate anterior;
- numărul punctelor RGF şi RGS-1, amplasarea punctelor martori şi reperelor de
nivelment;
- informaţie privind numărul punctelor RGS-2, precum şi lucrările privind amplasarea
punctelor ridicărilor gravimetrice;
- metodele de plantare a punctelor;
- programul şi metodele măsurătorilor, aparatajul utilizat pentru efectuarea determinărilor
gravimetrice;
- ordinea şi metodele de legare a punctelor gravimetrice cu liniile de nivelment;
- metodele de determinare a coordonatelor punctelor gravimetrice;
 - mijloacele de comunicare şi legătură;
- regulile privind tehnica securităţii;
- ordinea şi termenele de prelucrare a rezultatelor măsurătorilor;
- termenele începutului şi finalizării lucrărilor.
1.59. Proiectele de amplasare a punctelor RGF se întocmesc pe hărţile la scara 1:500
000; a punctelor RGS-1 pe hărţile la scara 1:200 000; a punctelor martori – pe hărţile la scara
1:25000 – 1:100 000; a punctelor ОГС-2 – pe hărţile la scara 1:50 000 – 1:100 000; a liniilor
legărilor de nivelment – pe hărţile topografice sau scheme la scara 1:25000 – 1:100000.
1.60. În proiect se prevăd metodele de control operativ a preciziei măsurărilor în condiţii
de teren şi în caz de necesitate executarea legăturilor adăugătoare, până la 10%.
1.61. În caz de necesitate se prevede restabilirea punctelor deteriorate fără a schimba
altitudinea bornelor; în caz contrar este necesar de a determina diferenţa altitudinei bornelor
vechi şi noi cu precizia 1 cm.
1.62. Perfectarea documentelor grafice se efectuează conform semnelor convenţionale,
prezentate în Anexa nr. 3.

4. Recunoaşterea şi cercetarea punctelor

1.63. Scopurile recunoaşterii punctelor RGF şi RGS sînt următoarele:

- determinarea locurilor amplasării punctelor;
- alegerea locului pentru plantarea bornelor;
- cercetarea stării centrelor a punctelor geodezice, care se presupun să fie combinate cu
punctele gravimetrice proiectate, determinarea condiţiilor şi posibilităţilor instalării
instrumentelor gravimetrice;
- relevarea stării punctelor determinate anterior;
- determinarea tipului şi adâncimii plantării bornelor punctelor gravimetrice şi a reperelor
de control, ce asigură stabilitatea lor în diferite condiţii geologice şi hidro-geologice;
- cercetarea stării reperelor de nivelment în raioanele legărilor proiectate;
- determinarea volumelor de lucru pentru construirea punctelor gravimetrice şi legarea lor
de altitudine la reperele de nivelment sau punctele geodezice;
- cercetarea stării punctelor, care vor fi utilizate în calitate de iniţiale;
- coordonarea cu organizaţiile, pe teritoriul cărora se presupune amplasarea punctului
gravimetric, a condiţiilor de construire şi de păstrare de lungă durată a acestor puncte;
- colectarea informaţiei necesare pentru organizarea executării lucrărilor, precum şi
ordinea asigurării lor cu materiale de construcţii, etc.
1.64. Recunoaşterea se execută de către un specialist cu experienţa în domeniul
organizării şi executării lucrărilor gravimetrice şi evaluării influenţii diferitor, factori perturbatori
asupra rezultatelor măsurătorilor gravimetrice.
1.65. Înaintea deplasării în raionul lucrărilor, executorul studiază în mod detaliat
condiţiile executării lucrărilor proiectate şi colectează informaţia privind nivelul studiului
gravimetric, topogeodezic şi hidrologic a raionului, precum şi tipul bornelor punctelor geodezice
şi reperelor de nivel propuse combinării cu punctele proiectate.
1.66. La cercetarea raionului de amplasare a punctelor gravimetrice, executorul se
conduce de următoare reguli:
- locurile de amplasare a punctelor trebuie să asigure condiţii optimale de efectuare a
cercetării, păstrării îndelungate a punctelor, accesul mijloacelor de transport terestru sau aerian,
precum şi posibilitatea executării lucrărilor în orice timp a zilei;
- punctele gravimetrice şi punctele martori trebuie să fie îndepărtate de uzine, fabrici,
mine, căi ferate cu nu mai puţin de 300 m; de la autostrăzi şi străzi cu circulaţia intensivă nu mai
puţin de 100 m; de coşuri şi copaci separaţi, etc. – cu nu mai puţin de distanţa, egală cu înălţimea
lor;
 - punctul gravimetric trebuie să fie îndepărtat de locurile, unde sunt posibile mişcările a
maselor mari de sol, de apă, precum şi sondele pentru dobândirea apelor freatice, la distanţa nu
mai puţină de 1 km;
- variaţia nivelului apelor freatice în locuri, propuse pentru plantarea bornelor
gravimetrice, trebuie să fie minimală pe parcursul perioadelor îndelungate de timp;
- se interzice amplasarea punctelor în zonele construirilor de perspectivă şi dezvoltare a
localităţilor, precum şi în sectoarele, propuse pentru efectuarea lucrărilor de construcţie,
hidrotehnice, sau în raioanele, unde sînt posibile alunecările de teren, precum şi în alte locuri,
unde nu poate fi asigurată păstrării garantate a punctului.
1.67. Încăperea, predestinată pentru amplasarea punctelor proiectate trebuie să satisfacă
cerinţele, expuse în punctul 1.18.. Ea trebuie să asigure posibilitatea plantării bornei punctului
direct în sol conform Anexei nr. 4.2, precum şi să asigure posibilitatea legării punctului
gravimetric la mărcile sau reperele de nivelment de ordinul respectiv.
1.68. Punctele RGS-1 pot fi amplasate direct pe podeaua de beton în încăperile
subsolurilor sau la primele etaje a clădirilor. Calitatea suprafeţei de beton trebuie să asigure
instalarea stabilă a aparatajului gravimetric.
1.69. Dacă în raionul executării lucrărilor nu există clădiri capitale valabile pentru
amplasarea punctelor RGS-1, se acceptă plantarea bornei punctelor gravimetrice în afară
încăperii sau de încăperi temporare.
La amplasarea punctelor în afară de încăperilor, executorul stabileşte volumul necesar de
lucru privind plantarea bornei.
1.70. Punctul geodezic propus combinării cu punctul RGS-2 trebuie să satisfacă
următoarelor cerinţe:
- existenţa posibilităţilor de instalare a aparatajului gravimetric şi a cortului deasupra lui;
- adâncimea plantării bornei nu trebuie să fie mai mică de ceia recomandată în actele
normative în vigoare;
- înălţimea semnalului nu este mai mare de 10 m şi starea lui asigură securitatea
executării lucrărilor gravimetrice.
- la alegerea punctelor geodezice se preferă cele în care au fost executate deja determinări
gravimetrice sau de nivelment geometric.
1.71. În corespundere cu caracteristicile hidro-geologice ale solului, executorul alege
pentru fiecare punct amplasat în afară încăperilor, tipul bornelor şi reperelor de control, stabileşte
adâncimea şi locul plantării.
1.72. Punctele gravimetrice pe teritoriul aeroportului se amplasează în apropierea
locurilor de parcare a avioanelor, ce asigură executarea determinărilor gravimetrice în termen
scurt şi totodată nu se prevăd schimbări în reconstrucţia aeroportului.
1.73. Conform rezultatelor cercetării stării punctelor gravimetrice şi de nivelment
executorul întocmeşte listele punctelor ce s-au păstrat şi determină volumul de lucru în caz de
necesitate a restabilirii lor, precum şi volumul de lucru privind executarea legării punctelor
gravimetrice şi a reperelor la punctele de nivelment de ordinul corespunzător.
1.74. În procesul recunoaşterii se întocmeşte paşaportul punctului gravimetric şi a
punctelor martori conform Anexei nr. 6. Completarea paşaportului se execută la materializarea
punctelor şi măsurătorilor ulterioare. În paşaport se reflectă datele privind darea punctului sub
pază organelor de administrare.
1.75. Paşapoartele punctelor gravimetrice se păstrează împreună cu materialele
prelucrării măsurătorilor.
1.76. Datele privind punctele gravimetrice ce nu au fost reflectate în paşapoarte precum
obiecţiile şi recomandările executorului de recunoaştere, se indică în note informative.
1.77. În rezultatul executării recunoaşterii se prezintă următoarele documente:
- schemele reţelelor punctelor gravimetrice recunoscute în teren;
- paşapoartele punctelor gravimetrice;
 - schiţa amplasării punctelor; pentru punctele amplasate în afară încăperilor se indică
direcţia şi distanţa până la punctele de orientare cu păstrare de lungă durată; pentru puncte
amplasate în aeroport necesită să fie arătate clădirile, pista de decolare, căile de rulaj şi locurile
de parcare a avioanelor. Schiţa se întocmeşte utilizând semnele convenţionale pentru întocmirea
planurilor topografice la scara 1:500 – 1:5000, într-o culoare.
- nota informativă a executorului;
- materialele cercetării stării punctelor gravimetrice în zona executării lucrărilor;
- lista şi amprentele mărcilor şi reperelor punctelor gravimetrice şi de nivelment;
- schemele precizate a legării altimetrice a punctelor gravimetrice, descrierea şi schiţele
locurilor de amplasare a punctelor de nivelment;
- actele punctelor gravimetrice, geodezice şi de nivelment pierdute;
- materialele privind cercetarea geologică şi hidrologică a locurilor de plantare a
punctelor gravimetrice şi reperelor de nivelment;
- materialele coordonării locurilor plantării punctelor gravimetrice cu organizaţiile
proprietari a teritoriilor şi încăperilor.
1.78. Nota informativă a executorului conţine următoarea informaţie:
- caracteristica condiţiilor fizico-geologice pentru a zonei executării lucrărilor;
- caracteristica condiţiilor geologice pentru fiecare punct gravimetric determinat şi punct
de nivelment materializat;
- informaţie cu privire la căile de acces, modul de deplasare şi condiţiilor de legătură în
zona executării lucrărilor;
- descrierea condiţiilor de trai pentru membrii grupelor de lucru;
- condiţiile de angajare a muncitorilor, arendă a mijloacelor de transport, asigurarea cu
materiale de construcţie în fiecare raion de lucru;
- buletinul rezultatelor executării recunoaşterii: numărul punctelor şi reperelor
recunoscute; volumul lucrărilor de construcţie şi restabilire şi termeni de executare; termenii de
executare a recunoaşterii;
- propuneri privind organizarea executării lucrărilor gravimetrice şi de nivelment;
- informaţii privind reconstruirea zonei unde se prevede amplasare punctului gravimetric
precum şi construirea obiectelor industriale, caselor de locuit, autostrăzi, etc.

5. Materializarea punctelor gravimetrice

1.79. Punctele RGF se materializează cu borne, care se plantează în încaperi, ce asigură

păstrarea lor de lungă durată. Punctele RGS se amplasează în afară încăperilor, de regulă, pe
teritoriile aeroporturilor sau se combină cu punctele geodezice şi de nivelment.
Tipurile bornelor punctelor RGF şi RGS sunt demonstrate în Anexa nr. 4.
Latura de sus a bornelor, trebuie să prezinte un plan orizontal cu înclinarea nu mai mult
de un grad. În centrul ei, cu eroarea nu mai mult de 2 cm de la centrul geometric se instalează
marca (Anexa nr. 4.3). La marginea laturii de sus a bornei, se instalează placa de pază (Anexa nr.
4.4).
Borna reprezintă un pilastru de beton armat cu dimensiunile prezentate în Anexele nr.
4.1, 4.2. Pe fundul gropii se toarnă un strat de beton gros de 10 cm, peste care se aşează pilastrul
punctului gravimetric.
La amplasarea punctelor gravimetrice pe teritoriul aeroporturilor pot fi utilizate
suprafeţele orizontale ale fundamentelor cu dimensiunile nu mai mici decât cele indicate în
Anexele 4.1, 4.2.
În centrul suprafeţei fundamentului se instalează marca, iar alăturea pe perete se fixează
placa de pază. În scopul protecţiei împotriva corodării mărcile se acoperă cu miniu de plumb.
Clădirile şi construcţiile în care sunt amplasate aceste puncte gravimetrice trebuie să fie
îndepărtate de la pista de decolare mai mult de 100 m.
Reperele de control se materializează în apropierea punctelor RGS-1 şi punctele martori
în scopul controlului stabilităţii altitudinilor punctului.
 Locul de amplasare a reperului de control se alege în aşa mod, ca transmiterea altitudinii
de la reper la marca gravimetrică să se efectueze cu un număr minimal de staţii de nivelment.
Reperele se materializează conform Instrucţiunii pentru nivelment.
1.80. Punctele gravimetrice RGS, materializate în încăperi se însoţesc cu o placă de
protecţie 35,0 x 30,0 x 0,5 cm (Anexa nr. 4.4) fixată pe peretele încăperii, în care se află borna.
Bornele gravimetrice, plantate în afară încăperilor se însoţesc cu placa de protecţie, fixată la
marginea laturii de sus a pilastrului de beton.
1.81. Punctele gravimetrice, amplasate în afară încăperilor (cu excepţie punctele
amplasate pe teritoriul aeroportului) se însoţesc cu semne de identificare fără placă de protecţie.
1.82. Punctele RGS, combinate cu punctele geodezice se însoţesc cu placă de protecţie,
fixată pe semnalul exterior al punctului geodezic. În cazul combinării cu reperele de nivelment
sau cu punctele geodezice, semnalele exterioare ale cărora sînt distruse, placa de protecţie se
fixează pe semnalul de identificare a reperului sau a punctului geodezic, instalat la distanţa 1 m
de la centru.
1.83. La finele executării lucrărilor executorul va fotografia construcţia punctului
gravimetric. Ulterior pe fotografia 6х9 cm obţinută se va indica distanţele de la marcă pînă la
părţile caracteristice ale clădirii sau ale terenului. Această fotografie se fixează pe schiţa de
poziţie a punctului gravimetric. Cînd fotografierea este imposibilă se execută un desen care să
conţină acelea-şi elemente.
Punctele gravimetrice se predau spre păstrare organelor administrării locale. În urma
plantării se prezintă următoarele documente:
- nota informativă privind volumul lucrărilor de construcţie şi restabilire a punctelor
gravimetrice;
- date privind coinciderea recunoaşterii cu materialele obţinute în realitate;
- condiţiile de executare a lucrărilor de plantare a punctelor gravimetrice, particularităţile
şi dificultăţile apărute la executarea lucrărilor;
- informaţie necesară pentru ameliorarea organizării şi executării lucrărilor ulterioare

6. Perfectarea rezultatelor măsurătorilor

1.84. Rezultatele măsurătorilor se înscriu în jurnalele de observaţii gravimetrice şi de

nivelment, care sînt documente de strictă evidenţă.
1.85. Înscrierile în jurnale se execută cu un scris lizibil cu cerneală sau cu creion simplu.
Ştergerea şi corectarea notaţiilor de citire în jurnal sunt interzise. Notaţiile greşite se anulează şi
deasupra lor se scrie cele corecte în aşa mod, ca să fie vizibilă notaţia veche şi cea nouă.
1.86. În jurnalul de observaţii gravimetrice se desenează schema amplasării
instrumentelor gravimetrice cu înscrierea cotelor de punctelor efective ale gravimetrelor
deasupra suprafeţei de sus a bornei şi distanţele pînă la marcă.
1.87. În jurnale trebuie să fie înscrise numerele instrumentelor, data şi locul a ultimilor
cercetări ale instrumentului.
1.88. În jurnal, observatorul notează toate particularităţile observaţiilor, abaterea de la
cerinţele prezentei Instrucţiuni.
1.89. La finele lucrărilor de teren executorul prezintă următoarele materiale:
- jurnale perfectate şi verificate;
- nota informativă privind executarea lucrărilor de teren, ce conţine toate datele pentru
întocmirea raportului tehnic;
- buletinul rezultatelor cercetărilor de laborator şi de teren a instrumentelor;
- materialele calculelor de teren;
- schema măsurătorilor gravimetrice;
- schiţele amplasării punctelor şi reperelor;
- paşapoartele punctelor.
 La materialele se anexează lista documentelor cu indicaţia numărului de foi. Toate
materialele trebuie să fie datate şi semnate de către executor şi inginerul principal al
organizaţiei.

7. Prelucrarea rezultatelor determinărilor gravimetrice şi evaluarea

preciziei

Dispoziţii generale
1.90. Prelucrarea rezultatelor determinărilor gravimetrice se divizează în trei etape:
- prelucrarea de teren a materialelor;
- prelucrarea de birou;
- calculele de compensare.
1.91. Scopul prelucrărilor de teren a materialelor este controlul măsurătorilor, precum şi
obţinerea valorilor acceleraţiei forţei de gravitate preliminare şi erorilor medii. În acest scop se
execută:
- prelucrarea curentă în jurnale de observaţii;
- întocmirea tabelelor rezultatelor de calcul;
- evaluarea preliminară a preciziei măsurătorilor.
1.92. Prelucrarea de birou include:
- controlul calculelor de teren;
- precizarea rezultatelor obţinute pe baza determinărilor adiţionale a constantelor
instrumentelor şi a altor cercetări, efectuate după executarea lucrărilor de teren;
- evaluarea preliminară a preciziei măsurătorilor;
- prelucrarea rezultatelor măsurătorilor gravimetrice la calculator;
- completarea paşapoartelor punctelor;
- întocmirea notei informative privind rezultatele calculelor de birou.
Toate calcule execută în «două mâini». Rezultatele obţinute la calculator se compară
cu datele prelucrării de teren.
1.93. Compensarea rezultatelor măsurărilor în punctele RGF şi RGS-1 se execută
împreună. Conform rezultatelor calculelor de compensare se întocmeşte catalogul punctelor
gravimetrice.
1.94. Compensarea rezultatelor măsurărilor pe punctele RGS-2 se execută prin metoda
de intercalare între punctele RGS-1 sau punctele RGF. Evaluarea preciziei a valorilor
compensate a acceleraţiei forţei de gravitate se execută luînd în consideraţie erorile punctelor
iniţiale. Metoda de evaluare a preciziei este indicată în Anexa nr. 10.

Prelucrarea rezultatelor măsurătorilor absolute

1.95. Valorile absolute ale acceleraţiei forţei de gravitate se determină cu ajutorul
gravimetrelor absolute în rezultatul urmăririi masei de etalon aruncate. Rezultatele măsurătorilor
se obţin prin fixarea intervalelor de timp Ti, pe parcursul cărora masa de etalon trece intervalele
de distanţă Si (i= 1,2,3…N). Numărul măsurătorilor N poate fi diferit în funcţie de tipul
gravimetrului.
1.96. Valoarea acceleraţiei forţei de gravitate g se calculă prin metoda celor mai mici
pătrate, luînd în consideraţie influenţa gradientului vertical al acceleraţiei forţei de gravitate 
care se determină prin metoda expusă în Anexa nr. 7:

g = g1+  Н+ gc+g+ga+gv +gls +gH +gr +gp+gf.

Valoarea acceleraţiei forţei de gravitate g1, ce se referă la nivelul poziţiei culminantă a

masei de etalon aruncate se calculă conform formulei:
 g1=2 .

Valoarea determinată g1 se reduce la nivelul piedestalului utilizînd gradientul vertical al

acceleraţiei forţei de gravitate  şi distanţa de la centrul optic al masei de etalon în poziţia
culminantă iniţială pînă la nivelul piedestalului Н.
Corecţia pentru viteza de răspîndire a luminii g1 compensează variaţiile lungimii braţului
test al interferometrului în timpul căderii libere.
Corecţia pentru variaţia lungimii de undă a laserului g se determinată din compararea
laserului de lucru cu cel de etalon şi se introduce la momentul mediu al observaţiilor prin
interpolare liniară a variaţiilor lungimii de undă a laserului.
Corecţia de atmosferă ga se calculă conform formulei:

ga = К( В - В ) Gal,

unde В - valoarea normală a presiunii atmosferice în milibari;

В - valoarea medie a presiunii atmosferice dintr-o serie de observaţii în milibari;
К = 0,3 Gal / milibar (Rezoluţia nr. 9 a AIG, 1983)
Corecţia de vid gv, care compensează influenţa rezistenţei aerului remanent în camera
balistică se calculă conform formulei:

gv =  В10 Gal,

unde В  presiunea remanentă în camera balistică, coeficientul  se determină

experimental pentru fiecare tip de instrument.
Corecţia de maree terestră sub influenţa Soarelui şi Lunii gls aduce valoarea măsurată a
acceleraţiei forţei de gravitate la nivelul geopotenţialului neperturbat.
Corecţia Honkasalo gH se calculă conform formulei:

gH = 0,03057 К (1 -3 sin ) Gal,

unde К- coeficientul influenţei de elasticitate al Pămîntului;  - latitudinea staţiei de

observare.
Corecţia gr de reducere a valorilor acceleraţiei forţei de gravitate măsurate la marca
punctului gravimetric se determină cu ajutorul gravimetrelor relative cu precizia  3 Gal.
Corecţia de mişcare a polului gP se calculă conform formulei:
gP = - 3900 sin 2  (m cos  - m sin  ) mGal,
 unde m = иm = ; х, у  coordonatele polului în sec de arc;
,  latitudinea şi longitudinea de est a punctului.
Parametrii de mişcare a polului se culeg din buletinul Serviciului Internaţional de Rotaţie
a Pămîntului. Corecţia aduce rezultatele măsurătorilor la poziţia unică a polului.
Corecţia de variaţie a apelor freatice gf se determină conform formulei:
gf = F ( h – hm) Gal,
unde F – coeficient empiric cu valorile aproximativ 8-17 Gal / m determinat din
măsurătorile acceleraţiei forţei de gravitate la diferite nivele a apelor freatice.
h и hm  respectiv adîncimea curentă şi medie de mulţi ani a apelor freatice de la
suprafaţa Pămîntului.
Date privind nivelul apelor freatice în sondele apropriate punctului se obţin de la
serviciile specializate.
1.97. Măsurătorile absolute a acceleraţiei forţei de gravitate se prelucrează utilizînd
programe speciale la calculator în timp real pînă la obţinerea rezultatului final.
1.98. La fiecare aruncare a masei de etalon se calculează valoarea medie a acceleraţiei
forţei de gravitate:
gm = ,
cu eroarea medie:
,

unde n – numărul g admise la prelucrare.

1.99. Rezultatele măsurătorilor la fiecare aruncare sînt afişate la monitorul
calculatorului, ceia ce permite operatorului să urmărească mersul măsurătorilor în timp real.
1.100. După executarea unei sesiuni de 60-100 aruncări se calculă valoarea preponderată

g ,

где Р = ; ms  eroarea medie a valorilor dintr-o sesiune de observări;

k – numărul sesiunilor (5 < k <20).
Eroarea medie a unităţii de pondere se determină conform formulei:

1.101. Măsurătorile se execută pînă la scăderea erorii medii a unităţii de pondere din
toate sesiunile de observări pînă la 5 Gal.

Prelucrarea rezultatelor măsurătorilor relative

1.102. Prelucrarea rezultatelor măsurătorilor, executate prin metode relative cu ajutorul
gravimetrilor statice, constă din următoarele etape:
- transformarea citirilor gravimetrelor în miligali;
- calculul creşterii forţei de gravitate în punctul determinat relativ punctului iniţial;
- evaluarea preciziei rezultatelor măsurătorilor.
 1.103. La prima etapă prelucrarea rezultatelor măsurătorilor se execută conform
cerinţelor instrucţiunilor de exploatare a gravimetrelor.
Corecţia privind variaţiile forţei de gravitate sub influenţa mareelor terestre se introduce
în rezultatele măsurătorilor în cazul cînd durata măsurătorilor depăşeşte 2 ore.
1.104. Calculul creşterii acceleraţiei forţei de gravitate în punctul determinat relativ
punctului iniţial conform schemei А – В – A, se execută conform formulei:
,
unde g , g 0 – citirile gravimetrului în mGal respectiv în punctul determinat şi cel iniţial;
r r

gd corecţia de drift a gravimetrului, obţinută din relaţia prezentate în Anexa nr. 8.
Dacă sesiunea este efectuată conform schema А – В – А – В, rezultatele măsurărilor se
prelucrează ca două sesiuni separate А – В – А şi В – А – В. Media din două valori g se
acceptă ca valoare finală pentru diferenţa valorilor acceleraţiei forţei de gravitate între punctele
А şi В pentru fiecare instrument în fiecare sesiune.
1.105. Din rezultatele măsurărilor creşterii forţei de gravitate cu n gravimetre în k
sesiuni se calculă valoarea medie aritmetică gmed. şi se revelează deviaţiile extreme separate a
valorilor ge cu ajutorul criteriului, propus de Smirnov N.V..
Valoarea extremă ge se exclude din calcule, dacă
,
unde

- deviaţia medie pătratică pentru alegerea cu volumul L,

Zq – valoarea numerică pentru probabilitatea de încredere . Valorile Zq se

culeg din tabela, din Anexa nr. 9.
În cazul eliminării rezultatelor extreme se calculează valorile noi ale gmed. şi se execută
evaluarea preciziei rezultatelor după formula:

(1)

unde v – deviaţia valorii măsurate g de valoarea medie gmed..

L’ – numărul de g, acceptate pentru prelucrare după eliminare.
1.106. La prelucrare de cameră se efectuează analiza dispersiilor rezultatelor măsurărilor
multiple, executate cu un grup de gravimetre.
Însemnînd prin gnk creşterea forţei de gravitate, măsurate cu instrumentul n în sesiunea
k, iar prin g00 – valoarea medie a rezultatelor tuturor măsurărilor, se calculează eroarea medie
pătratică n a măsurării gn0 cu un instrument din k sesiuni:

eroarea medie pătratică k a măsurării g0k într-o sesiune cu n instrumente:

,
unde n0 şi 0k – deviaţiile respectiv a fiecărui gn0 şi g0k de la media generală g00
(indicele zero în loc de n sau k indică valoarea medie pentru sesiune sau instrument).
În primul caz sînt excluse erorile sistematice şi semisistematice de genul II, în al doilea
caz – erorile sistematice şi semisistematice de genul I.
Eroarea 1 se determină în modul următor:
 (2)
Eroarea semisistematică de genul I se determină:

,
şi de genul II

Eroarea medie pătratică  a creşterii măsurate a forţei de gravitate cu n instrumente în k

sesiuni se calculează după formula:

Pentru verificarea divergenţilor creşterii forţei de gravitate determinate ca valoarea medie

pentru n instrumente şi k sesiuni, se calculează valorile

şi ,
care se compară cu valoarea teoretică F – criteriu (F – teor.), cules din tabele după
argumente (n – 1) sau (k – 1) şi (n – 1)(k – 1).
Pentru Fn < F – teor. şi < F – teor. ca valoare finală se acceptă eroarea medie
pătratică, calculată conform formulei (1).
Pentru Fn > F – teor. sau Fk > F – teor. precizia legăturii gravimetrice se evaluează
conform formulei (2).

Reducerea rezultatelor măsurărilor la centrele mărcilor

La prelucrarea rezultatelor măsurătorilor în punctele RGS-2, combinate cu punctele a
reţelei geodezice sau a reţelei de nivelment, este necesar de a reduce diferenţa valorilor
acceleraţiei forţei de gravitate la centrele mărcilor.
Diferenţa valorilor forţei de gravitate dintre centrele mărcilor punctelor 1
şi 2 se obţine conform formulei:

unde g’1-2 – diferenţa măsurată a valorilor forţei de gravitate;

g1 şi g2 – reducerile, care se calculează cu ajutorul diferenţelor cotelor dintre centrele
mărcilor şi locurile de observaţii, conform formulei:
,
unde , exprimată în cm;
0,0031 – valoarea normală a gradientului vertical al acceleraţiei forţei de gravitate,
mGal/cm.

8. Întocmirea rapoartelor tehnice

1.107. La finalizarea prelucrării de birou a materialelor de observaţii se întocmeşte un

raport tehnic, în care se interpretează următoarele întrebări de bază:
- conţinutul şi volumul lucrărilor;
- caracteristica fizico – geografică şi geofizică a raionului lucrărilor;
- date tehnico – economice;
- aparatajul şi metodica executării lucrărilor gravimetrice;
- modul şi rezultatele determinărilor coordonatelor şi altitudinilor punctelor;
- rezultatele cercetărilor instrumentelor;
- prelucrarea rezultatelor măsurătorilor;
- analiza materialelor obţinute şi evaluarea preciziei lor;
- concluzii şi propuneri.
La raportul tehnic se anexează:
- paşapoartele punctelor;
- cartograma executării lucrărilor;
- recenzie la raport;
- procesul verbal a consfătuirii privind susţinerea raportului;
- materiale de prelucrare a măsurătorilor;
- catalogul punctelor gravimetrice.
ANEXE
 Anexa nr. 1

CONSTRUIREA REŢELEI GRAVIMETRICE

NAŢIONALE
 Anexa nr. 1.1

FRAGMENT AL REŢELEI GRAVIMETRICE NAŢIONALE

- punctele RGF - punctele RGS-1 - punctele RGS-1 cumulate cu punctele geodezice

- punctele RGS-2 - linii de legătură gravimetrică între punctele RGS-1 şi RGF

- linii de legătură gravimetrică între punctele RGS-2 şi RGS-1
- punctele RGS-2 cumulate cu punctele geodezice
 Anexa nr. 1.2

SCHEME TIPICE DE DETERMINARE A PUNCTELOR RGS-1

a) sesiune

b) poligon
С
В

- А, Е – puncte RGF
Е
- В, С, D – puncte RGS-1
 Anexa nr. 2

SCHEMELE TIPICE DE DETERMINARE A PUNCTELOR GRAVIMETRICE RGS – 2

а)

b)

c)

- punctele RGS – 1

- punctele RGS – 2
 Anexa nr. 3

SEMNELE CONVENŢIONALE, APLICATE LA ÎNTOCMIREA MATERIALELOR

GRAVIMETRICE

- punctul RGF

- punct martor RGF

- punct martor RGF cumulat cu punctul НГС-0

- punctul RGS – 1

- punctul RGS – 1 cumulat cu punctul НГС-1

- punct martor RGS

- punct martor RGS cumulat cu punctul НГС-1

- punctul RGS-2

- punctul RGS-2 cumulat cu punctul НГС-2

- linii de legătură gravimetrică dintre punctele RGS-1

şi punctele RGF

- linii de legătură gravimetrică dintre punctele RGS – 2 şi

punctele RGS-1
 Anexa nr. 4

TIPURILE DE BORNE A PUNCTELOR GRAVIMETRICE

 Anexa nr. 4.1

BORNA PUNCTULUI GRAVIMETRIC

ÎN AFARA ÎNCĂPERII
25

Sârmă de
armatură
 8-10 mm

Beton 200
Solul turnat: 10
nisip,
prundiş, pietriş,
zgură sau
amesticăturile
lor 50

A
Stratul de ciment cu
B grosimea de 10 cm

PLACĂ
DE
 A B
Pentru punctele RGF А = 100, В = 120
Pentru punctele RGS – 1 А = 80, В = 100
Pentru punctele RGS – 2 А = 60, В = 80
Dimensiunile în cm
 Anexa nr. 4.2

BORNA PUNCTULUI GRAVIMETRIC ÎN ÎNCĂPERE

25
10 – 15 Podea

Sârmă de 200
armatură 10 Beton
 8-10 mm
Solul turnat:
nisip, 50
prundiş, pietriş,
zgură sau
combinarea lor

Stratul de
ciment cu
Stratul de nisip 50
grosimea de
bătătorit 10 cm
A
B

A B
Pentru punctele RGF А = 100, В = 120
Pentru punctele RGS – 1 А = 80, В = 100
Pentru punctele RGS – 2 А = 60, В = 80
Dimensiunile în cm
 Anexa nr. 4.3

MARCA BORNEI
PUNCTULUI GRAVIMETRIC

2798

80

20 10

r 10
80
100

30 10 Dimensiunile în mm

80
 Anexa nr. 4.4

PLACI DE PROTECŢIE A PUNCTELOR GRAVIMETRICE

350
 
A. S. R. F. C

PUNCT DE GRAVITATE ABSOLUTĂ

300
- 2001-

ESTE SUB PROTECŢIA STATULUI

 350 

 
A. S. R. F. C

PUNCT DE GRAVITATE RELATIVĂ

300
- 2001-

ESTE SUB PROTECŢIA STATULUI

 
Grosimea plăcii de 5 mm

Dimensiunile în mm
 Anexa nr. 5

SCHEMA DE INSTALARE A PLITEI MOBILE PE

PUNCTUL GEODEZIC
 Anexa nr. 6

Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru a Republicii Moldova

PAŞAPORTUL
punctului gravimetric _______________
şi a punctelor martor_______________
_______________

Recunoaşterea punctelor a fost efectuată în anul _____ de ___________

Bornele au fost construite în anul ______ de _____________________
Observaţiile gravimetrice

executate compensate

în anul ______ în anul ______

în anul ______ în anul ______
în anul ______ în anul ______
Punctul gravimetric (denumirea, nr. mărcii)__________________________
Nomenclatura trapezei la scara 1: 100 000___________________________
Latitudinea ______________ longitudinea __________________________
Altitudinea normală ____________________________________________

1. ADRESA
Localitatea ____________________________________________________
Indexul poştal ______________ strada ________________ casa _________
Denumirea organizaţiei __________________________________________
Conducătorul organizaţiei ________________________________________
Telefon _______________ Fax ____________________

2. CARACTERISTICA POZIŢIEI A PUNCTULUI

Clădirea (tipul, etaje) ___________________________________________
Poziţia punctului (etajul 1, subsol) _________________________________
Dimensiunile încăperii __________________________________________
Modul de încălzire şi ventilare ____________________________________
Umeditatea____________________________________________________
Prezenţa reţelei electrice, tensiuanea ______________
Caracteristica podelei şi acoperirea (beton, asfalt, lemn)________________
_____________________________________________________________
Îndepărtarea: de la obiectele industriale _____________________________
autostrade, căile ferate, metro _____________________________________
străzi ________________________________________________________
Prezenţa mecanismelor, ce crează vibraţii sau câmpuri magnetice
_____________________________________________________________
Nivelul apelor freatice şi condiţiile gidrogeologice ____________________
_____________________________________________________________
Conform datelor organizaţiei______________________________________
Solul ________________________________________________________
Tipul, dimensiunile bornei şi adîncimea_____________________________
Volumul lucrărilor ______________________________ data ___________
Executantul____________________________________________________
Înălţimea asupra podelei _________________________________________
Izolarea podelei de la centru ______________________________________
Reperul de control (locul de amplasare) nr. __________________________
Recunoaşterea a executat _________________________________________
____________________________________(funcţia, N.P.P.)
Punctul este dat sub pază conform actului___________________________
SCHIŢA PUNCTULUI GRAVIMETRIC ŞI
A REPERULUI DE CONTROL

PLANUL AMPLASĂRII A PUNCTULUI

Descrierea a locului de amplasare a punctului

gravimetric şi a reperului de control
 PLANUL BORNEI PUNCTULUI ŞI
A REPERULUI DE NIVELMENT DE CONTROL

Informaţii adiţionale privind borna punctului şi

reperul de control (timpul punerii, particularităţile
construcţiei, forma, timpul construirii clădirii
cînd încăperea poate fi ocupată, e.t.c.)

SCHIMBĂRI ÎN DATE PRIVIND PUNCTUL GRAVIMETRIC ŞI

A REPERULUI DE CONTROL

Data schimbării Sursa Caracterul schimbării

 REZULTATELE DETERMINĂRILOR GRAVIMETRICE
ÎN PUNCTUL ___________________________________

Denumirile Anul Tipul Măsurate Compensate

punctelor lucrărilor instrumentului g mg g mg
executor numărul

Valoarea compensată g = ___________________ 

Se referă la epoca _________________________

Catalogul, ediţia ___________________________

 PUNCTUL MATROR

Denumirea punctului, de la care este determinat punctul martor

_____________________________________________________________
Nomenclatura trapezului M 1: 100 000 ______________________________
Latitudinea __________________ longitudinea ______________________
Altitudinea normală_____________________________________________

1. ADRESA
Localitatea____________________________________________________
Indexul poştal _________ strada ________________________ casa ______
Denumirea teritoriului unde se amplasează punctul martor __________________________
__________________________________
Denumirea organizaţiei, care posedă acest teritoriul
_____________________________________________________________

2. CARACTERISTICA LOCULUI DE AMPLASARE A PUNCTULUI

Îndepărtarea de la staţionarea avioanelor (elicopterelor)_________________
Îndepărtarea de la agregatele, mecanismele industriale _________________
Caracteristica perturbaţiilor active_________________________________
Solul ________________________________________________________
Nivelul apelor freatice şi condiţiile hidrogeologie __________________
după datele organizaţiei __________________________________________
Locul surselor electrice _________________________________________
tensiunea _____________
Instalarea punctului martor (tipul centrului, adâncimea etc.)
_____________________________________________________________
Volumul lucrărilor ______________________________________________
Executantul ________________________ Data ______________________
Informaţii adiţionale_____________________________________________
Locul instalării punctului este coordonat
_____________________________________________________________
Funcţia N. P. P., semnătura
Recunoaşterea este executată « ___ » __________________________
_____________________________________________________________
Funcţia N. P. P., semnătura
Punctul este dat sub pază conform actului____________________________
SCHIŢA PUNCTULUI MARTOR ŞI A REPERULUI DE CONTROL

Descrierea a punctului martor şi a reperului de control

 SCHEMELE BORNELOR PUNCTULUI MARTOR
ŞI A REPERULUI DE CONTROL

SCHIMBĂRI ÎN DATELE PRIVIND PUNCTUL MARTOR

Data schimbării Sursa Caracterul schimbării

 REZULTATELE DETERMINĂRILOR GRAVIMETRICE
ÎN PUNCTUL ______________________________________

Punctul de la Anul Tipul de Măsurători Compensate

care a fost lucrărilor, instrument, g mg g mg
determinat executor numărul
punctul
martor

Valoarea compensată g = ___________________ 

se referă la epoca ___________________

Catalogul, ediţia __________________________

 REZULTATELE DETERMINĂRII ALTITUDINII
PUNCTULUI GRAVIMETRIC __________________________

Data
Н bornei
relativ
reperului nr.
relativ
reperului №

REZULTATELE DETERMINĂRII ALTITUDINII

PUNCTULUI MARTOR____________________________________

Data
Н bornei
relativ
reperului nr.
relativ
reperului №

REZULTATELE DETERMINĂRII ALTITUDINII

PUNCTULUI MARTOR____________________________________

Data
Н bornei
relativ
reperului nr.
relativ
reperului №
 SCHEMA
AMPLĂSĂRII PUNCTULUI GRAVIMETRIC

_____________________________________________

PUNCTELOR MARTORI ŞI A REPERELOR DE NIVELMENT

ÎN RAIONUL______________________________________
______________________________________
 CONTROLUL ŞI PRINIREA REZULTATELOR A RECUNOAŞTERII
ŞI A INSTALĂRII BORNELOR PUNCTULUI GRAVIMETRIC
ŞI A PUNCTELOR MARTORI

Calitatea instalării bornelor şi a reperelor de nivelment a verificat

______________________________________________________
(funcţia, N. P. P., semnătura, data)

Director ___________________
Inginer principal __________________
 JURNALUL

CERCETARILOR PUNCTELOR DE NIVELMENT PENTRU DETERMINAREA

ALTITUDINILOR PUNCTELOR GRAVIMETRICE ŞI A PUNCTELOR MARTOR

Denumirea a punctului şi a punctului martor, care se leagă la reperul dat

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
Tipul punctului de nivelment _____________________________________
Reperul nr. ________ , ordinul ________ , altitudinea normală__________
Date privind starea punctului de nivelment __________________________
_____________________________________________________________
Schiţa punctului de nivelment

Schema legăturii de nivelment cu

punctul fundamental Punctul martor

Lungimea drumuirii Lungimea drumuirii

Cercetarea şi recunoaşterea a punctelor de nivelment

este efectuată « ____ » ___________________
Executant ____________________________________________
(Funcţia, N. P. P.)
 Anexa nr. 7

METODICĂ DE DETERMINARE A GRADIENTULUI ACCELERAŢIEI FORŢEI DE

GRAVITATE
Determinările gravimetrice de precizie înaltă se execută pe postamente de beton, care
împreună cu păreţii, podul şi alte obiecte masive situate în învecinarea locului măsurătorilor,
creează neregularităţi ale cîmpului gravific.
Pentru compararea rezultatelor, obţinute cu ajutorul diferitor instrumente, necesită
reducerea lor la centrul mărcii, materializate în postament. Determinarea diferenţei acceleraţiei
forţei de gravitate, între marca materializată în postament şi punctul instrumentului la care se
referă măsurătorile gravimetrice, se execută cu ajutorul gravimetrelor statice de precizie înaltă cu
următoarele caracteristici tehnice:
- sensibilitatea  3 Gal;
- diapazonul măsurătorilor 5-15 Gal;
- valoarea diviziunii scalare  2 Gal/turaj;
- dependenţa valorii diviziunii scalare de temperatură să fie minimală;
- durata măsurătorilor nu mai mult de 3 min.;
- driftul gravimetrului  50 Gal/zi;
- eroarea relativă a determinării valorii diviziunii scalare nu trebuie să depăşească 210
;
- abaterea standard a măsurătorilor diferenţei acceleraţiei forţei de gravitate nu trebuie să
depăşească 3 Gal;
- diapazonul temperaturii de lucru 0- + 40С;
- să funcţioneze în condiţii de umiditate pînă la 90%;
- greutatea instrumentului  4 kg.
Înaintea executării lucrărilor necesită executarea cercetărilor instrumentelor şi
determinarea valorii diviziunii scalare conform instrucţiunilor de exploatare tehnică a
instrumentului.
Determinarea gradientului se execută conform instrucţiunii prezente şi instrucţiunilor de
exploatare tehnică a gravimetrului.
Pentru executarea măsurătorilor gravimetrul se instalează pe un stativ rigid cu
posibilitatea de a schimba înălţimea instrumentului.
Gradientul vertical se determină din măsurătorile creşterii acceleraţiei forţei de gravitate
de-a lungul verticalei punctului de reducere la diferite înălţimi pînă la 1m cu interval de 25 cm.
Pentru determinarea modelului spaţial al cîmpului gravific în aproprierea postamentului
se procedează în felul următor. În planul mărcii pe latura de sus a postamentului se marchează
punctele, în care se vor executa măsurătorile acceleraţiei forţei de gravitate pe verticală. Pentru
punctele RGF sînt suficiente 5 puncte: unul amplasat deasupra mărcii şi patru amplasate în
colţurile postamentului. Pentru punctele RGS-1 este suficiente un punct deasupra mărcii
postamentului.

Precizia necesară se atinge prin măsurători repetate. De exemplu, dacă eroarea unei
măsurători a diferenţei acceleraţiei forţei de gravitate de 1000 Gal pentru gravimetre de precizie
înaltă, constituie 15 Gal, pentru atingerea preciziei proiectate m = 3Gal, conform relaţiei m =
15/ necesită 25 măsurători. Prelucrarea măsurătorilor se execută conform instrucţiunii
prezente.
În rezultatul măsurătorilor se determină o reţea spaţială de puncte cu valorile acceleraţiei
forţei de gravitate cunoscute, care permite calculul diferenţei acceleraţiei forţei de gravitate în
orice direcţie de la marcă pînă la punctul efectiv al instrumentului utilizat.
Măsurătorile repetate în punctele RGF şi RGS-1 prevăd determinarea gradientului
vertical numai asupra mărcii la trei nivele: 0, 50 şi 100 cm.
 Anexa nr. 8

DETERMINAREA СOREŢIEI DE DRIFT A GRAVIMETRULUI

Corecţia de drift a gravimetrului nu trebuie să depăşească 2 mGal în 24 ore şi se

calculează după formula

unde g - schimbarea citirii gravimetrului (în mGal) pe unul şi aceeaşi punct într-un interval de
timp Т.
Corecţia de drift a gravimetrului poate fi calculată utilizînd următoarele materiale de
cercetări de laborator sau lucrări în teren:
- observaţiile în condiţii de laborator cu durată de câteva zile;
- determinările abaterilor standard ale măsurătorilor unitare a acceleraţiei forţei de
gravitate;
- etalonării gravimetrului;
- executarea sesiunii de control;
- observaţiile în teren.
Corecţia de drift a gravimetrului se determinarea practic la toate cercetările de laborator
şi la lucrările în teren.
De exemplu, pentru un interval de timp ore citirea gravimetrului
s-a schimbat cu mGal.
În acest caz corecţia de drift a gravimetrului este egală:

mGal/oră.
 Anexa nr. 9

VALORILE A CRITERIULUI SMIRNOV

Valorile Zg, satisfac ecuaţiei

unde distribuirile

N 0,2% 0,5% 1% 2% 5% 10% 20%

3 1,414 1,414 1,414 1,414 1,414 1,412 1,406
4 1,731 1,730 1,728 1,723 1,710 1,689 1,645
5 1,990 1,982 1,972 1,955 1,917 1,869 1,791
6 2,203 2,183 2,161 2,130 2,967 1,996 1,894
7 2,377 2,344 2,310 2,265 2,182 2,093 1,974
8 2,521 2,476 2,431 2,374 2,273 2,172 2,041
9 2,643 2,586 2,532 2,464 2,349 2,238 2,097
10 2,747 2,680 2,616 2,540 2,414 2,294 2,146
11 2,837 2,760 2,689 2,606 2,470 2,343 2,190
12 2,915 2,830 2,753 2,663 2,519 2,387 2,220
13 2,984 2,892 2,809 2,713 2,563 2,426 2,264
14 3,046 2,947 2,859 2,759 2,602 2,461 2,297
15 3,102 2,997 2,905 2,800 2,638 2,494 2,327
16 3,152 3,042 2,946 2,837 2,670 2,523 2,354
17 3,198 3,083 2,983 2,871 2,701 2,551 2,380
18 3,240 3,120 3,017 2,903 2,728 2,577 2,404
19 3,278 3,155 3,049 2,932 2,754 2,601 2,426
20 3,314 3,187 3,079 2,959 2,779 2,623 2,447
21 3,347 3,217 3,106 2,984 2,801 2,644 2,467
22 3,378 3,245 3,132 3,008 2,823 2,664 2,486
23 3,407 3,271 3,156 3,030 2,843 2,683 2,504
24 3,434 3,295 3,179 3,051 2,862 2,701 2,521
25 3,458 3,318 3,200 3,071 2,880 2,718 2,537
26 3,483 3,340 3,220 3,089 2,897 2,734 2,553
27 3,506 3,360 3,239 3,107 2,913 2,749 2,568
28 3,528 3,380 3,258 3,124 2,929 2,764 2,582
29 3,548 3,399 3,275 3,140 2,944 2,778 2,596
30 3,567 3,416 3,291 3,156 2,958 2,792 2,609
31 3,586 3,433 3,307 3,171 2,972 2,805 2,622
32 3,603 3,449 3,322 3,185 2,985 2,818 2,634
33 3,620 3,465 3,337 3,199 2,998 2,830 2,646
34 3,636 3,480 3,351 3,212 3,010 2,842 2,657
35 3,652 3,494 3,364 3,244 3,022 2,853 2,668
36 3,667 3,507 3,377 3,236 3,033 2,864 2,679
37 3,681 3,521 3,389 3,248 3,044 2,874 2,689
38 2,695 3,533 3,401 3,259 3,055 2,885 2,699
39 3,708 3,545 3,413 3,270 3,065 2,894 2,709
40 3,720 3,557 3,424 3,281 3,075 2,904 2,718
 Anexa nr. 10

EVALUAREA PRECIZIEI A VALORILOR FORŢEI DE GRAVITATE COMPENSATE PE

PUNCTELE RGS-2 CONSIDERÂND
ERORILE ALE PUNCTELOR INIŢIALE

La compensarea rezultatelor măsurărilor pe punctele RGS-2 valorile forţei de gravitate pe

punctele iniţiale se consideră rigide. Evaluând precizia valorilor a forţei de gravitate compensate,
este necesar de a considera erorilor ale punctelor iniţiale.
În acest scop se utilizează:
- matricea inversă Q11 a sistemului de ecuaţii normale, obţinută la compensarea
colectivă a punctelor reţelelor RGS –1 şi RGF;
- matricea inversă Q2 a sistemului de ecuaţii normale, obţinută la compensarea
rezultatelor măsurărilor pe punctele RGS – 2 cu ajutorul «introducerii»;
- matricea de corelaţie Q22 = Q2 + Q202, care permite evaluarea preciziei a punctelor
RGS – 2 considerând erorile ale punctelor iniţiale; primul termen de adunare Q2 se caracterizează
precizia a punctelor RGS – 2 cu privire la punctele iniţiale, iar al doilea Q202 consideră erorile ale
punctelor iniţiale;
- matricea Q21, necesară pentru calculul erorii medii pătratice a valorii diferenţei a forţei
de greutate compensate g dintre punctele RGS – 2 şi punctele rigide;
- eroarea unităţii de greutate 1, obţinută la compensarea colectivă a punctelor reţelei
RGS – 1 şi RGF (1 = 0.03 mGal);
- eroarea unităţii de greutate 2, obţinută la compensarea rezultatelor măsurărilor pe
punctele RGS –2 prin metoda “introducerii”.

Pentru obţinerea matricei Q202 se utilizează matricea (А’2Р2А21), care reprezintă o parte a
sistemului de ecuaţii normale, care a fost neglijată la compensarea măsurărilor pe punctele RGS
– 2 din cauza, că punctele iniţiale se consideră rigide:

Matricea Q21 se obţine în mersul calculului matricei Q202

.
Pentru a evalua precizia punctului А este necesar de a alege elementele din rândului А şi
din coloana А din matricile Q2 şi Q202. Care se semnifică respectiv şi . Eroarea medie
pătratică a forţei de gravitate compensate pentru punctul А se determină după formula:

Erororile medii pătratice ale g compensate se calculă după formule:

- pentru g dintre punctele RGS – 2 А şi В

- pentru g dintre punctele RGS – 2 А şi punctului rigid О

,
În aceste formule:

, ,

- elementele matricei Q2,

- elementele matricei Q202,

- elementele matricei Q11,

- elementele matricei Q21.