Compensarea Masuratorilor laborator-BABUCA NICOLAE-ION

Compensarea Măsurătorilor Geodezice (C.M.G.
) Seminar - Anul II - MTC - 2021
SEMINAR 1
INTRODUCERE
Aplicațiile sunt structurate în 4 părți:
Partea I
Face o introducere în modul de compensare a rețelelor unidimensionale (nivelment și gravimetrie)
prin metodele măsurătorilor directe, indirecte și condiționate. Măsurătorile indirecte cuprind doar
două variante, respectiv indirecte ponderate și indirecte libere. Măsurătorile indirecte neponderate
pot fi considerate ca un caz particular al măsurătorilor indirecte ponderate, când ponderea este 1.
În afara problemelor rezolvate, în acest capitol există și un set de probleme de rezolvat (Aplicația
6), pe care studenții le pot rezolva pe parcursul semestrului, sau atunci când va fi nevoie.
Problemele sunt complexe și reprezintă un mod de verificare a cunoștințelor.
Partea II
Abordează prelucrarea rețelelor bidimensionale, respectiv determinarea poziției planimetrice prin
metoda celor mai mici pătrate. Se consideră o rețea în care s-au măsurat toate direcțiile, toate
distanțele și toate diferențele de coordonate cu ajutorul receptoarelor GNSS. Se compensează
rețeaua în patru moduri diferite:
- Se compensează doar direcțiile măsurate, cu ponderea considerată 1;
- Se compensează doar distanțele măsurate, cu ponderea calculată conform formulelor din
lucrare;
- Se compensează doar diferențele de coordonate, cu ponderea calculată conform formulelor
din lucrare;
- Se compensează toate măsurătorile în bloc, respectiv direcții, distanțe și diferențe de
coordonate.
Partea III
Este dedicat prelucrării rețelelor tridimensionale, respectiv determinărilor GNSS. În prezent
poziționarea punctelor cu tehnologia GNSS a devenit frecventă și este bine ca un inginer să
cunoască modul în care datele sunt prelucrate. Rezultatele sunt pe elipsoidul utilizat de receptoarele
GNSS, respectiv WGS84 sau GR80.
Partea IV
Este dedicat transformărilor de coordonate. În România este o situație fericită în sensul că există în
prezent 73 de stații permanente ale ANCPI față de care orice receptor GNSS se poate poziționa
foarte rapid. De asemenea există un program de transformare a poziției receptoarelor GNSS de pe
elipsoidul WGS84 sau GR80 direct în sistemul plan Stereografic 1970, pe elipsoidul Krasovski. Nu
însă oriunde în lume este la fel și un inginer geodez este obligat să cunoască foarte bine mecanismul
de trecere de la un sistem de coordonate la altul.
Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion 1

Compensarea Măsurătorilor Geodezice (C.M.G.) Seminar - Anul II - MTC - 2021
Modul de rezolvare al transformării este următorul:
Sistem local
WGS-84 geocentric Observații
nongeocentric
elipsoid Suprafața de referință, de ex: Krasovski, Bessel,
 X , Y , Z GNSS puncte
Sunt determinați cei 7 parametrii ai
comune X , Y , ZLS transformării Helmert folosind punctele comune

 X , Y , Z GNSS 7 parametrii Coordonatele WGS-84 sunt transformate în
X , Y , ZLS sistem local cu parametrii cunoscuți

Coordonatele carteziene sunt transformate în
B, L, h LS coordonate elipsoidale (în funcție de fiecare
elipsoid local)
Altitudinile sunt omise, deci se consideră
B, LLS suprafață de coordonate
Proiectarea punctelor de pe suprafața
x, yLS elipsoidului pe un plan de referință într-un
sistem local
1. Aplicația 10B - Transformarea x, y LS prin formulele cu coeficienți constanți, în B, L LS
2. Pentru a completa coordonata punctului B, L, h LS trebuie cunoscute altitudinile elipsoidale.
3. Aplicația 11A - Transformarea B, L, h LS în X , Y , ZLS - Lucrarea 11A.
4. Aplicația 12 - Coordonatele punctelor comune  X , Y , Z GNSS referite la WGS-84 și X , Y , ZLS
referite la sistemul local sunt folosite la determinarea celor 7 parametrii ai transformării
Helmert.
5. Aplicația 13 - Coordonatele  X , Y , Z GNSS (referite la WGS84) pentru alte puncte decât cele
comune pot fi transformate prin ecuația (10.17) în X , Y , ZLS referite la un sistem local folosind
parametrii de transformare calculați în pasul anterior.
6. Aplicația 11B - Toate coordonatele X , Y , ZLS pot fi transformate în B, L, h LS referite la un
sistem local.
7. Aplicația 10A - Omițând altitudinile, punctele B, L LS de pe suprafața elipsoidului sunt
proiectate pe plan.
BIBLIOGRAFIE
 Teoria Erorilor, Geodezie, GNSS - Caiet de lucrări practice Cornel PĂUNESCU, Vlad PĂUNESCU.

SEMINAR 1
COMPENSAREA REȚELELOR UNIDIMENSIONALE
1. Compensarea măsurătorilor directe de aceeași precizie
1.2 Expunere teoretică
Presupunem că avem un șir de măsurători directe, Mi (O distanță măsurată de 7 ori cu o panglică de 50 de

metri).
Problema este de a determina valoarea cea mai probabilă a șirului de măsurători și precizia cu care a fost
determinată mărimea respectivă. Din teorie se știe că valoarea cea mai probabilă a măsurătorilor directe
neponderate este media aritmetică a măsurătorilor. Aceasta în cazul în care toate valorile se încadrează în
toleranță.
Tabelul 1.1 Valorile distanței măsurată cu panglica

Nr. Denumirea Valoarea distanței
crt. măsurătorii măsurate [m]
1. M1 6.332 + N
2, M2 6.390
3. M3 6.422
4. M4 6.458
5. M5 6.515
6. M6 6.475
7. M7 6.483
Valoarea cea mai probabilă, M, se calculează cu formula:
(1.2.1)
în care:
- M1, M2, .... Mn, sunt măsurătorile directe,
- n este numărul de măsurători directe.
Corecțiile, vi, se calculează cu formula:
vi = M - Mi. (1.2.2)
Pentru a calcula precizia de determinare, vom folosi următoarele noțiuni:
- s0, eroarea medie pătratică a unei singure măsurători;
(1.2.3)
și
- sm, eroarea medie pătratică a mediei aritmetice.
(1.2.4)

1.3 Etape de parcurs:

1. Calculul valorii celei mai probabile
2. Calculul corecțiilor. Verificare.
3. Calculul preciziilor
1.3.1 Calculul valorii celei mai probabile.

Valoarea medie (valoarea cea mai probabilă) se calculează cu formula (1.2.1.)
1.3.2. Calculul corecțiilor. Verificare

Se vor calcula 7 corecții, cu formula 1.2.2. Verificarea este ca [v] = 0.
vi = M - Mi.
v1 = M - M1
v2 = M - M2
v3 = M - M3
v4 = M - M4
v5 = M - M5
v6 = M - M6
v7 = M - M7
Corecția Valoarea corecției [m] Valoarea corecției [mm]
v1
v2
v3
v4
v5
v6
v7
[v] 0 0
1.3.3. Calculul preciziilor

Având în vedere formulele 1.2.3 și 1.2.4 va trebui să se calculeze [vv], respectiv:
(1.3.1)
Suma pătratelor va fi calculată în milimetri, pentru a obține valoarea preciziilor tot în milimetri.
Corecția Pătratul corecției

v12
v22
v32
v42
v52
v62
v72
[vv]
Cu formula 1.2.3 se calculează s0, eroarea medie pătratică a unei singure măsurători;
Cu formula 1.2.4 se calculează sm, eroarea medie pătratică a mediei aritmetice.

SEMINAR 2
2. Măsurători directe de precizii diferite

Presupunem că avem un șir de măsurători directe, Mi. Problema este de a determina valoarea cea mai
probabilă a șirului de măsurători și precizia cu care a fost determinată mărimea respectivă. Din teorie se știe
că valoarea cea mai probabilă a măsurătorilor directe ponderate este media ponderată a măsurătorilor.
Aceasta în cazul în care toate valorile se încadrează în toleranță.
Valoarea cea mai probabilă, M, se calculează cu formula:
(2.2.1)
în care:
- M1, M2, .... Mn, sunt măsurătorile directe, respectiv cotele punctului P obținute din diferențele de
nivel adunate la cotele punctelor vechi;
- p1, p2, .... pn, ponderile măsurătorilor directe;
- n este numărul de măsurători directe.
Corecțiile, vi, se calculează cu formula:
vi = M - Mi. (2.2.2)
Pentru a determina precizia de determinare, vom folosi următoarele noțiuni:
- s0, eroarea medie pătratică a unei singure măsurători;

-
(2.2.3)
și
- sm, eroarea medie pătratică a mediei aritmetice.
(2.2.4)

2.3 Etape de parcurs:

2.3.1 Calculul valorii celei mai probabile.

Se calculează valoarea cotei punctului P de la fiecare punct vechi.
hPA = hA + ΔhAP
hPB = hB + ΔhBP
hPC = hC + ΔhCP
hPD = hD + ΔhDP
Valoarea medie (valoarea cea mai probabilă) se calculează cu formula 2.2.1.
2.3.2. Calculul corecțiilor. Verificare.

Se vor calcula 4 corecții, cu formula 2.2.2.
V i = M – Mi
Ponderea se calculează cu formula p = 1/Dist (km).
Corecția Valoarea corecției [m] Valoarea corecției [mm] ponderea pv

v1
.
.
vn
[pv]
Verificarea se calculează cu formula [pv] = 0.

Având în vedere formulele 2.2.3 și 2.2.4 va trebui să se calculeze [pvv], respectiv:
(2.3.1)
Suma pătratelor va fi calculată în milimetri, pentru a obține valoarea preciziilor tot în milimetri.
Corecția Pătratul corecției [mm] ponderea pvv

v1
.
.
vn
[pvv]
Cu formula 2.2.3 se calculează s0, eroarea medie pătratică a unei singure măsurători;
Cu formula 2.2.4 se calculează sm, eroarea medie pătratică a mediei aritmetice.

SEMINAR 3
CALCULUL MEDIEI ŞI DISPERSIEI VARIABILELOR ALEATOARE
Expunere teoretică – Se va consulta și cursul 2
Media aritmetică
Dacă într-un şir de n măsurători rezultatul x1 apare de n1 ori, x2 de n2 ori,….,xk de nk ori,
, atunci media aritmetică este dată de expresia:
3.3
unde fi se calculează cu ajutorul relaţiei:
Dacă în cele n măsurători fiecare rezultat apare o singură dată:
3.4
Media aritmetică (3.3) se numeşte medie aritmetică pentru date grupate, iar (3.4), media aritmetică pentru
date negrupate.
Dispersia
Dispersia(varianţa) exprimă gradul de împrăştiere a variabilelor aleatoare discrete.
Abaterea standard
Abaterea standard reprezintă o eroare cu care sunt determinate valorile mărimilor aleatoare respective
Mărimile M, D2 şi  reprezintă parametri statistici care definesc o repartiţie. Pentru o variabilă discretă
bidimensională există următoarea relaţie care exprimă covarianţa:
Pentru n vectori aleatori putem defini varianţele şi covarianţele într-un tablou numit: matrice de

varianţă-covarianţă:
Pe diagonala principală se găsesc varianţele (dispersiile), iar în restul tabloului se găsesc covarianţele.
Proprietăţi :
 Relaţia (3.11) reprezintă o matrice pătratică, simetrică şi pozitiv definită (determinantul este
mai mare ca 0).
 Dacă variabilele sunt independente, atunci :

 ij = 0 3.13
iar matricea devine o matrice diagonală
Media şi dispersia unei funcţii de n variabile aleatoare
Considerăm funcţia
U = F(x1, x2 ,.....xn ) 3.15
Presupunem că această funcţie este continuă şi derivabilă ori de câte ori este nevoie. Se consideră de
asemenea cunoscute valorile medii . Ne propunem să determinăm valoarea medie a acestei funcţii,
precum şi dispersia acesteia.
În general funcţia de tip (3.15) nu este liniară. O vom aduce la această formă prin dezvoltare în serie Taylor
în jurul valorilor medii, reţinând numai termenii de ordinul I:
unde t reprezintă termenii de ordin superior.

Aplicând operatorul medie acestei funcţii, rezultă:

Când variabelele aleatoare sunt independente, ij = 0 , iar dispersia funcţiei are expresia:
În unele calcule topografice, relaţia (3.22) poate fi aplicată şi astfel: se dă eroarea funcţiei şi se cere să
se determine erorile argumentelor:
Având o ecuaţie cu n necunoscute, pentru rezolvare se utilizează aşa zisa influenţă egală a erorilor:

APLICAŢII PRIVIND CALCULUL MEDIEI ŞI DISPERSIEI VARIABILELOR

ALEATOARE
Exemple: Aplicaţia 1
Se dă:
Fiind dat un vector aleator X = (10,8,6,4,2,0).
Se cere:
Sã se calculeze media şi dispersia acestuia precum şi dispersia de
selecţie.
Rezolvare:
Calculul Mediei
Calculul Dispersiei
Calculul Dispersiei de selecție
Se dau:
Vectorii:
X = (8,6,4,2,0)
Y = (-4,0,1,6,2)
Se cere:
Sã se calculeze covarianţa de selecţie şi coeficientul de corelaţie pentru vectorii X și Y

Rezolvare:
Se calculează media celor doi vectori:
Covarianţa de selecţie:
Pentru vectorul X, covarianţa de selecţie are relaţia:
Coeficientul de corelaţie:
Se dau:
Vectorii:
X = (10,8,4,6,2)
Y = (4,-2,0,6,2)
Z = (0,1,0,-4,-2)
Se cere:
Sã se calculeze matricea de varianţã – covarianţã corespunzătoare vectorilor
Să se arate dacă aceşti vectori sunt independenţi sau nu.

Rezolvare:
Se calculează media celor trei vectori:
Matricea de varianţă-covarianţă are forma:
Calculul covarianţelor:

Matricea de varianţă-covarianţă se poate scrie cu următoarele valori,fiind simetrică în raport cu diagonala

principală:
Se dau:
Se consideră următoarea funcţie : F(xyz)=2x2 + 2y2  z +4xy +2
şi vectorii aleatori :
x = (7,5,4,0,6)
y = (-2,0,2,1,4)
z = (0,1,0,2,4)
Se cere:
Sã se calculeze media şi dispersia acestei funcţii
Pentru funcţia F(x,y,z) se cunosc valorile medii şi matricea de varianţã–covarianţã
Rezolvare:
Media funcţiei F(xyz):
Calculul dispersiei funcţiei F:

Derivatele funcţiei F în raport cu necunoscutele x,y şi z au următoarele valori:
Valoarea dispersiei funcţiei F în raport cu necunoscutele x,y şi z se va scrie:

SEMINAR 4
4. Măsurători indirecte de precizii diferite

S-a executat o rețea de nivelment cu 5 noduri (puncte). Schița rețelei de nivelment este prezentată în
figura 4.1. Pentru a determina valorile cele mai probabile ale diferențelor de nivel (mărimile măsurate direct)
și ale necunoscutelor - mărimile determinate indirect (cotele punctelor noi), se aplică metoda celor mai mici
pătrate de compensare a măsurătorilor indirecte.
Necunoscutele (cotele punctelor 1, 2 si 3) rezultă din măsurătorile directe (diferențele de nivel), cu ajutorul
unor funcții. În cazul determinării cotelor prin nivelment geometric este aplicată o singură funcție.
Funcția prin care mărimile determinate direct dau necunoscutele are forma generală:
Mi = f(Xj) (4.1.1)
pentru fiecare măsurătoare (respectiv diferență de nivel) fiind scrisă o ecuație.

Numărul de ecuații trebuie să fie mult mai mare decât numărul necunoscutelor.
Valorile cele mai probabile se înlocuiesc cu valorile măsurate (pentru diferențele de nivel), iar pentru
necunoscute (cotele punctelor noi) cu valori determinate provizoriu, valori cât mai apropiate de valoarea
reală. Acestor valori provizorii li se aplică corecțiile, respectiv necunoscutele.
Mi =Mi0 +vi (4.1.2)

Xj =Xj0 +xj
în care:
 Mi0 este mărimea determinată direct (diferența de nivel), Mi este valoarea cea mai probabilă, iar vi
este corecția;
 Xj0 este valoarea provizorie a cotei punctului nou, Xj este valoarea cea mai probabilă, iar xj este
necunoscuta (corecția) aplicată coordonatei provizorii.
Rezolvarea va fi efectuată matriceal, astfel:

a) se scriu ecuațiile de corecții:
v=Ax+l (4.1.3)

Vor fi 7 ecuații (sunt 7 diferențe de nivel măsurate și fiecare măsurătoare dă o ecuație) și 3 necunoscute
(cotele celor 3 puncte noi). Modul de scriere a ecuațiilor va fi detaliat mai jos.
b) se determină matricea A, matricea coeficienților și matricea termenilor liberi, l. Se calculează apoi

matricele:
N = Atr P A (4.1.4)
în care Atr este transpusa matricei A, P este matricea ponderilor iar N este matricea sistemului ecuațiilor
normale și
L = Atr P l. (4.1.5)
c) necunoscutele se calculează cu formula:
x = - N-1 L (4.1.6)
Se calculează apoi preciziile care ne spun cât de bine s-a măsurat și ce precizie au cotele punctelor noi.
a) Abaterea standard empirică a unității de pondere s0 (eroarea medie a unității de pondere):
(4.1.7)
în care n este numărul ecuațiilor (măsurătorilor) iar u este numărul necunoscutelor.

b) Abaterile standard ale parametrilor (necunoscutelor):
(4.1.8)
în care este coeficientul de pondere care se extrage de pe diagonale matricei inverse generalizate a
sistemului de ecuații normale N-1.
c) Abaterile standard ale măsurătorilor:
(4.1.9)

4.2 Etapele lucrării:

1. Calculul cotelor provizorii pentru punctele noi (1, 2, 3)
2. Scrierea ecuațiilor
3. Scrierea ecuațiilor de corecții
4. Calculul matricei sistemului ecuațiilor normale ale necunoscutelor
5. Calculul necunoscutelor și al cotelor corectate
6. Calculul corecțiilor și al diferențelor de nivel corectate
7. Verificarea calculelor
4.2.1 Calculul cotelor provizorii pentru punctele noi (1, 2, 3).

Cotele provizorii sunt determinate aproximativ, dar trebuie să fie apropiate de valoarea cea mai probabilă. În
cazul în care valorile sunt departe de valoarea reală, corecțiile sunt foarte mari, iar procesul de determinare a
valorilor cele mai probabile devine iterativ. În exemplul de față, valorile provizorii se determină prin
aplicarea diferențelor de nivel măsurate direct. În cazul nostru, cota provizorie a punctului 1 se determină din
cota punctului A la care se adaugă diferența de nivel măsurată, Δ . Cota provizorie a punctului 2 se
determină din cota punctului B, la care se adaugă diferența de nivel măsurată, Δ . Cota provizorie a
punctului 3 se determină din cota punctului A la care se adaugă diferența de nivel măsurată, Δ . Astfel:
(4.2.1)
4.2.2. Scrierea ecuațiilor

Fiecare măsurătoare dă o ecuație (relația 4.1.1):
(4.2.2)
4.2.3. Scrierea ecuațiilor de corecții

În relația (4.2.2) se înlocuiesc relațiile (4.1.2) si rezultă:
(4.2.3)
vi - corecții
xj - necunoscute
Ecuațiile fiind liniare nu se face dezvoltare în serie Taylor.
vi = ai x1 + bi x2 + ci x3 + li (4.2.4)
a1 = 1 - coeficientul necunoscutei x1 în prima ecuație a sistemului corecțiilor
b1 = 0 - coeficientul necunoscutei x2 în prima ecuație a sistemului corecțiilor
c1 = 0 - coeficientul necunoscutei x3 în prima ecuație a sistemului corecțiilor
..........................................................................

Ecuația x1 x2 x3 Termenul liber (li)

vA-1 1 0 0
vA-3 0 0 1
v1-2 -1 1 0
v1-3 -1 0 1
v2-3 0 -1 1
vB-2 0 1 0
vB-3 0 0 1
Calculul termenilor liberi.

lA-1 =
lA-3 =
l1-2 =
l1-3 =
l2-3 =
lB-2 =
lB-3 =
Ecuația x1 x2 x3 Termenul liber (li)

vA-1
vA-3
v1-2
v1-3
v2-3
vB-2
vB-3
4.2.4 Calculul matricei sistemului ecuațiilor normale ale necunoscutelor
Matricea A rezultă din calculele de la punctul 4.2.3.
Matricea termenilor liberi rezultă din calculele de la punctul 4.2.3, iar matricea ponderilor este o matrice
diagonală, în care ponderea este 1/distanță.

Cu formula 4.1.4 se calculează matricea N, iar cu formula 4.1.5 se calculează matricea L.
4.2.5 Calculul necunoscutelor și al cotelor corectate.
Se calculează matricea N-1 și necunoscutele x cu formula 4.1.6
Cota finală a punctelor 1, 2 și 3 se calculează cu formulele 4.1.2.
4.2.6 Calculul corecțiilor și al diferențelor de nivel corectate.

Se calculează cu formula 4.1.3.
Diferențele de nivel corectate se calculează cu formula 4.1.2.
4.2.7. Verificarea calculelor.

Dacă s-au efectuat corect calculele, ecuațiile 4.2.2 ar trebui să se închidă, respectiv diferența de nivel
corectată să fie egală cu diferența de nivel din cotele corectate.
Nr. crt. De la - la diferența de nivel corectată diferența de nivel din cotele corectate
1 ΔhA-1
2 ΔhA-3
3 Δh1-2

4 Δh1-3
5 Δh2-3
6 ΔhB-2
7 ΔhB-3
4.2.8. Calculul preciziilor.
Se calculează [pvv], respectiv p1*v12 + p2*v22 + ................. + pn*vn2
Abaterea standard empirică a unității de pondere s0 (eroarea medie a unității de pondere) se calculează cu
formula 4.1.7.
Abaterile standard ale parametrilor (necunoscutelor) se calculează cu formula 4.1.8.
Abaterile standard ale măsurătorilor se calculează cu formula 4.1.9

SEMINAR 5
5. Măsurători indirecte de precizii diferite - Libere
Pentru a determina valorile cele mai probabile ale diferențelor de nivel (mărimile măsurate direct) și
ale necunoscutelor - mărimile determinate indirect (cotele tuturor punctelor din rețea), se aplică metoda celor
mai mici pătrate de compensare a măsurătorilor indirecte - libere.
Necunoscutele (cotele punctelor 1, 2, 3, A și B) rezultă din măsurătorile directe (diferențele de nivel), cu
ajutorul unor funcții.
În cazul determinării cotelor prin nivelment geometric este aplicată o singură funcție.
Mi = f(Xj) (5.1.1)
pentru fiecare măsurătoare (respectiv diferență de nivel) fiind scrisă o ecuație.

Numărul de ecuații trebuie să fie mult mai mare decât numărul necunoscutelor.
Valorile cele mai probabile se înlocuiesc cu valorile măsurate (pentru diferențele de nivel), iar pentru
necunoscute (cotele punctelor noi) cu valori determinate provizoriu, valori cât mai apropiate de valoarea
reală. Acestor valori provizorii li se aplică corecțiile, respectiv necunoscutele.
Mi =Mi0 +vi (5.1.2)

Xj =Xj0 +xj
în care:
 Mi0 este mărimea determinată direct (diferența de nivel), Mi este valoarea cea mai probabilă, iar vi
este corecția;
 Xj0 este valoarea provizorie a cotei punctului nou, Xj este valoarea cea mai probabilă, iar xj este
necunoscuta (corecția) aplicată coordonatei provizorii.

v=Ax+l (5.1.3)
Vor fi 7 ecuații (sunt 7 diferențe de nivel măsurate și fiecare măsurătoare dă o ecuație) și 5 necunoscute
(cotele celor 5 puncte din rețea). Modul de scriere a ecuațiilor va fi detaliat mai jos.


matricele:
N = Atr P A (5.1.4)
normale și
L = Atr P l. (5.1.5)
Deoarece în rețea nu există nici un punct cu cotă fixă (considerat fără necunoscuta x), matricea N a
sistemului ecuațiilor normale poate fi singulară datorită defectului de rang al matricei sistemului liniar al
ecuațiilor de corecții sau al matricei ponderilor. La compensarea măsurătorilor indirecte matricea ponderilor
este o matrice diagonală, deci defectul de rang (singularitatea matricei) vine de la defectul matricei A. Ca
rezolvare, există mai multe soluții, cea mai utilizată în practică fiind procedeul Mittermayer.
Modul practic de rezolvare este următorul:
- se calculează o nouă matrice (NN);
- având în vedere că defectul de rang este 1, din matricea (NN) se elimină o linie și o coloană;
- matricea nou rezultată se inversează;
- matricea inversată este completată cu 1 linie și 1 coloană egală cu 0 pentru a reveni la numărul de
linii și coloane care să poată fi operaționale matematic cu matricele A și L. Această matrice se
notează cu (NN)-1;
- se calculează matricea
M = N (NN)-1, (5.1.7)
în care N este matricea obținută cu formula 4.2.4, iar (NN)-1 este matricea obținută la punctul anterior;
x=-ML (5.1.8)
d) Matricea cofactorilor, Qxx necesară la determinarea preciziilor se calculează cu formula:
Qxx = M2 N (5.1.9)
Se calculează apoi preciziile care ne spun cât de bine s-a măsurat și ce precizie au cotele punctelor noi.
(5.1.10)
în care n este numărul ecuațiilor (măsurătorilor), u este numărul necunoscutelor iar d este defectul de rang, în
cazul nostru d = 1.
(5.1.11)
(5.1.11)


5.2.1 Calculul cotelor provizorii pentru punctele noi (1, 2, 3).

Cotele provizorii sunt determinate aproximativ, dar trebuie să fie apropiate de valoarea cea mai probabilă. În
cazul în care valorile sunt departe de valoarea reală, corecțiile sunt foarte mari, iar procesul de determinare a
valorilor cele mai probabile devine iterativ. În exemplul de față, valorile provizorii se determină prin
aplicarea diferențelor de nivel măsurate direct. În cazul nostru, cota provizorie a punctelor A și B sunt cele
date în Tabelul 5.1. Cota provizorie a punctului 1 se determină din cota provizorie a punctului A la care se
adaugă diferența de nivel măsurată, Δ . Cota provizorie a punctului 2 se determină din cota provizorie a
punctului B, la care se adaugă diferența de nivel măsurată, Δ . Cota provizorie a punctului 3 se
determină din cota provizorie a punctului A la care se adaugă diferența de nivel măsurată, Δ . Astfel:
(5.2.1)

(5.2.2)
5.2.3. Scrierea ecuațiilor de corecții

(5.2.3)
vi - corecții
xj - necunoscute

vi = ai x1 + bi x2 + ci x3 + li (5.2.4)
a1 = ... - coeficientul necunoscutei x1 în prima ecuație a sistemului corecțiilor
b1 = ... - coeficientul necunoscutei x2 în prima ecuație a sistemului corecțiilor
c1 = ... - coeficientul necunoscutei x3 în prima ecuație a sistemului corecțiilor
d1 = ... - coeficientul necunoscutei xA în prima ecuație a sistemului corecțiilor
e1 = ... - coeficientul necunoscutei xB în prima ecuație a sistemului corecțiilor
Ecuația x1 x2 x3 xA xB Termenul liber (li)

vA-1
vA-3
v1-2
v1-3
v2-3
vB-2
vB-3
lA-1 =
lA-3 =
l1-2 =
l1-3 =
l2-3 =
lB-2 =
lB-3 =
5.2.4 Calculul matricei sistemului ecuațiilor normale ale necunoscutelor
A=
Matricea Atr.
Atr =
Matricea termenilor liberi rezultă din calculele de la punctul 5.2.3 iar matricea ponderilor este o matrice
diagonală, în care ponderea este 1/distanță.

P=
l=
Cu formula 5.1.4 se calculează matricea

N.
N=
Matricea (NN).
(NN) =
(NN) cu defect de rang =
(NN)-1 cu defect de rang =
(NN)-1 fără defect de rang =
Cu formula 5.1.7 se calculează matricea M.
M=

5.2.5 Calculul necunoscutelor și al cotelor corectate.
Se calculează matricea L cu formula 5.1.5 iar necunoscutele x cu formula 5.1.8.

x [m]
L=
x=
Cota finală a punctelor 1, 2 și 3 se calculează cu formulele 4.2.2.
5.2.6 Calculul corecțiilor și al diferențelor de nivel corectate.
v [m]
v=
Diferențele de nivel corectate se calculează cu formula 5.1.2.
5.2.7. Verificarea calculelor.
Dacă s-au efectuat corect calculele, ecuațiile 5.2.2 ar trebui să se închidă, respectiv diferența de nivel
corectată să fie egală cu diferența de nivel din cotele corectate.
Nr. crt. De la - la diferența de nivel corectată diferența de nivel din cotele corectate
1 ΔhA-1
2 ΔhA-3
3 Δh1-2
4 Δh1-3
5 Δh2-3
6 ΔhB-2

7 ΔhB-3
5.2.8. Calculul preciziilor.
Se calculează matricea cofactorilor Qxx, cu formula 5.1.9.
Qxx =
formula 5.1.10.
s0 = m

= m
= m
= m
= m
= m
Abaterile standard ale măsurătorilor se calculează cu formula 5.1.12.

= m
= m
= m
= m
= m
= m
= m

SEMINAR 6
6. Măsurători condiționate de precizii diferite

Pentru a determina valorile cele mai probabile ale diferențelor de nivel (mărimile măsurate direct) se
aplică metoda celor mai mici pătrate de compensare a măsurătorilor condiționate. Având diferențele de nivel
corectate se pot determina și cotele punctelor noi.
F1(m1, m2, .................... mn) = 0

F2(m1, m2, .................... mn) = 0 (6.1.1)
.............................................
Fr(m1, m2, .................... mn) = 0
pentru fiecare condiție fiind scrisă o ecuație. Numărul de ecuații este mai mic decât numărul măsurătorilor (r
< n).
Valorile cele mai probabile se înlocuiesc cu valorile măsurate (pentru diferențele de nivel). Acestor valori
provizorii li se aplică corecțiile (Volumul 2, Capitolul 11, „Noțiuni de prelucrare a măsurătorilor geodezice
cu metoda celor mai mici pătrate“).
Mi =Mi0 +vi (6.1.2)
în care:
-Mi0 este mărimea determinată direct (diferența de nivel), Mi este valoarea cea mai probabilă, iar vi
este corecția;

Av+w=0 (6.1.3)
În cazul de față condițiile se referă la închiderea diferențelor de nivel într-un poligon, respectiv suma
diferențelor de nivel în poligon să fie 0. De exemplu, în poligonul I:
ΔhA-1 + Δh1-3 - ΔhA-3 = 0 (6.1.4)
Semnele diferențelor de nivel sunt luate funcție de sensul diferenței de nivel și de sensul poligonului. Dacă
sensul diferenței de nivel este același cu sensul poligonului, atunci semnul este (+), iar dacă sensurile diferă
semnul este (-).
Numărul de ecuații este dat de numărul de condiții, în cazul nostru numărul de poligoane. Poligoanele sunt
de două feluri: reale și fictive. Poligoanele reale sunt cele care se pot vedea din schița rețelei (în cazul nostru
poligoanele I, II și III). Poligoanele fictive se calculează cu formula:
pf = pv - 1 (6.1.4)
în care:
- pf numărul poligoanelor fictive;
- pv numărul punctelor vechi (cu cotă cunoscută).
Astfel rezultă 1 poligon fictiv.
Vor fi 4 ecuații (sunt 3 poligoane reale și 1 poligon fictiv. Modul de scriere a ecuațiilor va fi detaliat mai jos.
Se determină matricea A, matricea coeficienților și matricea termenilor liberi, w. Se calculează apoi
matricele:
N = A Qm Atr (6.1.5)
în care Atr este transpusa matricei A, Qm este inversa matricea ponderilor P iar N este matricea sistemului
ecuațiilor normale și
k = - N-1 w (6.1.6)
k sunt corelatele. Se calculează corecțiile cu formula:
v = Qm Atr k (6.1.7)
Se calculează apoi abaterea standard empirică a unității de pondere s0 (eroarea medie a unității de pondere):
(6.1.8)
în care r este numărul ecuațiilor.


2. Scrierea ecuațiilor de corecții. Calculul coeficienților (matricea A), calculul termenilor liberi
3. Calculul matricei sistemului ecuațiilor normale
4. Calculul corelatelor
8. Calculul cotelor punctelor 1, 2 și 3

poligonul I:
poligonul II: (6.2.2)
poligonul III:
poligonul IV:
5.3.2. Scrierea ecuațiilor de corecții. Calculul coeficienților (matricea A), calculul termenilor liberi
poligonul I:
poligonul II: (6.2.3)
poligonul III:
poligonul IV:
Sau, separând corecțiile:

poligonul I:
poligonul II: (6.2.3)’
poligonul III:
poligonul IV:
vi - corecții
a1 v1 + a2 v2 + ........ + an vn + w1 = 0
b1 v1 + b2 v2 + ........ + bn vn + w2 = 0
......................................................
r1 v1 + r2 v2 + ........ + rn vn + wr = 0
în care n > r
ai = 1 - coeficientul corecțiilor în prima ecuație a sistemului corecțiilor

bi = 1 - coeficientul corecțiilor în a doua ecuație a sistemului corecțiilor
..........................................................................
ri = 1 - coeficientul corecțiilor în ultima ecuație a sistemului corecțiilor
Poligon/ec vA-1 vA-3 v1-2 v1-3 v2-3 vB-2 vB-3 termen liber (w) [m]
I
II
III
IV

w1 = =m
w2 = = m
w3 = =m
w4 = =m
Poligon/ecuația vA-1 vA-3 v1-2 v1-3 v2-3 vB-2 vB-3 termen liber (w) [m]
I
II
III
IV
Matricea termenilor liberi rezultă din calculele de la punctul 6.2.3':
w [m]
w=
Matricea ponderilor este o matrice diagonală, în care ponderea este 1/distanță.
P=

Matricea Qm este inversa matricei P. Qm = P-1
Qm =
6.2.3 Calculul matricei sistemului ecuațiilor normale
Cu formula 6.1.5 se calculează matricea N.
N=
6.2.4. Calculul corelatelor

Corelatele se calculează cu formula 6.1.6
k=
6.2.5. Calculul corecțiilor și al diferențelor de nivel corectate

Corecțiile se calculează cu formula 6.1.7.
Diferențele de nivel corectate se calculează cu formula 6.1.2. În care Mio este diferența de nivel măsurată și
prezentată în tabelul 1.2, v este corecția, iar Mi este diferența de nivel corectată.
Diferența de nivel corectată [m]
Mi =

6.2.6. Verificarea calculelor
În cazul în care calculele au fost efectuate corect, suma diferențelor de nivel corectate în poligoanele I, II, III
și IV trebuie să fie 0. Se calculează la fel ca w, numai că suma, de date aceasta nu va fi o neînchidere ci 0.
Formula 6.1.8 ne dă abaterea standard empirică a unității de pondere s0 (eroarea medie a unității de pondere).
,m
6.2.8. Calculul cotelor punctelor 1, 2 și 3
Având diferențele de nivel corectate, se calculează cotele punctelor noi, 1, 2 și 3.

Cota punctului 1 se poate calcula astfel:
h1 = hA + ΔhA-1 = m
h1 = hB + ΔhB-2 - Δh1-2 = m
h1 = hB + ΔhB-3 - Δh1-3 = m
Desigur, mai există multe alte variante ca:
h1 = hB + ΔhB-2 + Δh2-3 - Δh1-3

h1 = hA + ΔhA-3 - Δh1-3
toate dând aceeași valoare.
Cota punctului 2.
h2 = hB + ΔhB-2 = m
Cota punctului 3.
h3 = hA + ΔhA-3 = m
Și cotele punctului 2 și 3 pot rezulta din multe alte variante, valorile fiind aceleași.

SEMINAR 7
COMPENSAREA REȚELELOR BIDIMENSIONALE
7. Măsurători indirecte ponderate - rețea planimetrică

O rețea geodezică planimetrică formată din 4 puncte, din care 3 au coordonate cunoscute,
considerate "puncte vechi", notate cu A, B și C și 1 punct căruia trebuie să îi determinăm coordonatele,
respectiv "punctul nou" notat cu P (Figura 7.1).
S-au efectuat măsurători de direcții și distanțe cu o stație totală și diferențe de coordonate cu tehnologia
GNSS.
Având aceste date de intrare se vor determina coordonatele punctului nou, P, prin metoda celor mai mici
pătrate, în 4 variante:
a) Varianta 1 - prelucrarea doar a direcțiilor;
b) Varianta 2 - prelucrarea doar a distanțelor;
c) Varianta 3 - prelucrarea doar a diferențelor de coordonate (Δx, Δy);
d) Varianta 4 - prelucrarea în bloc a celor trei tipuri de măsurători, respectiv direcții, distanțe și
diferențe de coordonate.
Pentru a determina valorile cele mai probabile ale direcțiilor, distanțelor și diferențelor de coordonate
(mărimile măsurate direct) și ale necunoscutelor - mărimile determinate indirect (coordonatele x și y ale
punctului nou P), se aplică metoda celor mai mici pătrate de compensare a măsurătorilor indirecte ponderate.
Necunoscutele (coordonatele x și y ale punctului nou P) rezultă din măsurătorile directe (direcții, distanțe și
diferențe de coordonate), cu ajutorul unor funcții. În cazul nostru, fiind vorba de trei tipuri de măsurători,
vom avea trei tipuri de ecuații.
Funcțiile prin care mărimile determinate direct dau necunoscutele au forma generală:
Mi = f(Xj) (7.1.1)
pentru fiecare măsurătoare fiind scrisă o ecuație. Numărul de ecuații trebuie să fie mult mai mare decât
numărul necunoscutelor.

Valorile cele mai probabile se înlocuiesc cu valorile măsurate (pentru direcții, distanțe și diferențe de
coordonate), iar pentru necunoscute (coordonatele punctului nou) cu valori determinate provizoriu, valori cât
mai apropiate de valoarea reală. Acestor valori provizorii li se aplică corecțiile, respectiv necunoscutele
Mi =Mi0 +vi (7.1.2)

Xj =Xj0 +xj
în care:
- Mi0 este mărimea determinată direct (direcție, distanță și diferențe de coordonate), Mi este valoarea
cea mai probabilă, iar vi este corecția;
- Xj0 este valoarea provizorie a coordonatelor punctului nou, Xj este valoarea cea mai probabilă, iar xj
este necunoscuta (corecția) aplicată coordonatei provizorii.

v=Ax+l (7.1.3)
Deoarece vom avea 4 tipuri de compensări, fiecare tip va avea un anumit mod de scriere a ecuațiilor de
corecții. Modul de scriere a ecuațiilor va fi detaliat mai jos.

matricele:
N = Atr P A (7.1.4)
normale și
L = Atr P l. (7.1.5)
Matricea ponderilor va fi determinată pentru fiecare tip de prelucrare în parte. De exemplu, pentru
compensarea în care se utilizează direcțiile, ponderea este 1.
x = - N-1 L (7.1.6)
Se calculează apoi preciziile care ne spun cât de bine s-a măsurat și ce precizie au coordonatele punctului
nou.
(7.1.7)
(7.1.8)

(7.1.9)
d) Elipsa erorilor. Ca baza pentru calculul elementelor elipsei erorilor este abaterea standard, , a
necunoscutelor (a mărimilor determinate indirect). Astfel, lungimile semiaxei mari și mici se determină cu
formula:
; (7.1.10)
În care:
(7.1.11)
Pentru (±) se ia cu (+), iar pentru se ia cu (-).

De asemenea se calculează unghiul de înclinare al axei mari a elipsei erorilor, θ.
(7.1.12)
(7.1.13)
Elipsa erorilor se calculează pentru punctul noi P.
Valoarea unghiului de orientare al semiaxei mari este funcție de următorul tabel:
+ + - -
+ - - +
Valoarea θ a G G
semiaxei mari G G G 150 200
0 50 100
1. Calculul coordonatelor provizorii pentru punctul nou P

5. Calculul corecțiilor necunoscutelor și al necunoscutelor corectate
6. Calculul corecțiilor măsurătorilor și al măsurătorilor corectate. Verificarea calculelor
Etapele lucrării sunt aceleași pentru cele 4 cazuri pe care le vom calcula. Modul practic de obținere a
ecuațiilor este diferit de la un caz la altul, de asemenea soluțiile și coordonatele finale.

VARIANTA 1
7.2.A Prelucrarea datelor prin metoda celor mai mici pătrate, măsurători indirecte, utilizând ca date
de intrare direcțiile măsurate.
7.2.1.A Calculul coordonatelor provizorii pentru punctul nou P.

Coordonatele provizorii sunt determinate aproximativ, dar trebuie să fie apropiate de valoarea cea mai
probabilă. În cazul în care valorile sunt departe de valoarea reală, corecțiile sunt foarte mari, iar procesul de
determinare a valorilor cele mai probabile devine iterativ. În exemplul de față, valorile provizorii se
determină prin aplicarea diferențelor de coordonate măsurate direct. În cazul nostru, coordonata provizorie a
punctului P se determină din coordonatele punctului A la care se adaugă diferențele de coordonate măsurate,
Δ și Δ . Astfel:
(7.2.1.A)
Dacă se considera că nu există decât măsurători de direcții, coordonatele provizorii ale punctului P se puteau
determina prin retrointersecție. Am considerat însă că nu este important cum se determină coordonatele
provizorii, deoarece sunt apropiate de valoarea cea mai probabilă.
7.3.2.A. Scrierea ecuațiilor

Fiecare măsurătoare dă o ecuație (relația 7.1.1). Se consideră doar măsurătorile de direcții, respectiv 12.
Forma generală a ecuațiilor de corecții este:
(7.2.2.A)
Ecuația (7.2.2.A) este valabila pentru o direcție măsurată între două puncte noi.
a) Atunci când direcția este măsurata între două puncte vechi va avea forma:
(7.2.3.A)
b) Atunci când direcția este măsurata între un punct vechi și un punct nou va avea forma:
(7.2.4.A)
c) Atunci când direcția este măsurata între un punct nou și un punct vechi va avea forma:
(7.2.5.A)
Coeficienții aij și bij se calculează cu formulele:
; (7.2.6.A)
Forma ecuațiilor de corecții pentru direcțiile măsurate conform Tabelului 7.1 este următoarea:
(7.2.7.A)

În care termenii liberi sunt:

(7.2.8.A)
Zi este unghiul mediu de orientare al stației i (formula 7.2.8.A), iar Zij este unghiul de orientare al stației i,
calculat spre punctul j.
7.2.3.A. Scrierea ecuațiilor de corecții

Pentru a rezolva calculul coeficienților aij și bij și a termenilor liberi lij, se pun datele de intrare într-un tabel
de forma de mai jos.
Stația A
direcții Distanța din θ θ centezimal la Unghiul de
Pct. măsurate coordonate centezimal cadran orient al st.
viz (G, c, cc) Δx [m] Δy [m] [m] θ radiani (G, c, cc) (G, c, cc) z=θ-dir
B
P
C
Stația B
direcții Distanța din θ θ centezimal Unghiul de
Pct măsurate coordonate centezimal la cadran orient al st.
C
P
A
Stația C
Pct măsurate coordonate centezimal cadran orient al st.
A
P
B
Stația P
Pct măsurate coordonate centezimal cadran orient al st.
A
B
C
Modul de calcul al termenilor din tabel este următorul:

- direcții măsurate (G, c, cc) se referă la direcțiile măsurate din tabelul 7.2;
- Δx [m] se calculează din coordonatele punctelor A, B, C și P (provizorii), ca diferență;
- Δy [m] se calculează din coordonatele punctelor A, B, C și P (provizorii), ca diferență;

- distanța din coordonate [m] se calculează din Δx și Δy cu formula cunoscută, ;

- θ radiani se calculează cu formula .
- θ centezimal (G, c, cc) este transformarea valorii obținute pentru θ radiani în grade centezimale. Se
folosește regula de trei simplă, respectiv la Π radiani corespund 200G, atunci la valoarea obținută,
corespund x grade centezimale. (
- θ centezimal la cadran (G, c, cc) se calculează funcție de cadranul în care se află orientarea;
- unghiul de orient al stației, z = θ centezimal cadran-direcția măsurată.
Vom exemplifica calculele pentru stația A.
ΔxAB = xB - xA
ΔyAB
Distanța din coordonate
θ radiani = -1.24140244
θ centezimal = -1.24140244 = -79.0301338
θ centezimal la cadran. Valoarea obținută pentru θ (-79G 03c 01cc.338) nu poate fi folosită la calcule practice
deoarece este negativă. Pentru a o putea utiliza în practică trebuie să facem reducerea la cadran.
În cazul nostru, Δy este pozitiv iar Δx negativ, deci ne găsim în cadranul II. La valoarea obținută se adaugă
200G. Astfel, valoarea θ cadran = (-79G 03c 01cc.338) + 200G = 120G 96c 98cc.66
Unghiul de orient al stației, z = θ centezimal cadran-direcția măsurată:

ZAB = 120G 96c 98cc.66 - 0G = 120G 96c 98cc.66
După cum se observă din tabel, valoarea lui Z pentru stația A se calculează pentru fiecare din cele trei puncte
vizate și se obțin trei valori. Valoarea medie provizorie se calculează ca medie ponderată, ponderea fiind
valoarea distanței.
(7.2.9.A)
Având aceste elemente calculate, se trece la calculul coeficienților matricei A și a termenilor liberi.
Formulele de calcul sunt 7.2.2.A - 7.2.6.A.

Vom exemplifica pentru stația A
Formulele utilizate, 7.2.5.A și 7.2.6.A.

Între punctele A și B nu avem coeficienți deoarece ambele sunt puncte vechi. Se calculează doar termenul
liber.
Deci, prima ecuație are forma:
Între punctele A și P se calculează coeficienții aij și bij conform formulei 7.2.6.A, și a regulii 7.2.5.A:
Valoarea lui ρcc este de 636620, dar, pentru a avea coeficienți de valoare mică, se împart cu 10000.
Termenul liber se calculează în secunde centezimale:
A doua ecuație are forma:
A treia ecuație este similară cu prima și va avea forma finală:
Ecuația dzA dzB dzC dzP dxP dyP lij

vAB
vAP
vAC
vBC
vBP
vB-A
vCA
vCP
vCB
vPA
vPB
vPC
După cum se observă, sunt 12 ecuații și 6 necunoscute. Ecuațiile sunt date de numărul direcțiilor măsurate,
iar necunoscutele sunt: 4 unghiuri de orientare ale celor 4 stații și coordonatele x și y ale punctului nou P.

7.2.4.A. Calculul matricei sistemului ecuațiilor normale ale necunoscutelor

Matricea A și l rezultă din calcule
A= lij
Matricea Atr.
Matricea ponderilor este 1 (matricea unitate) deoarece considerăm că toate direcțiile au aceeași pondere,
respectiv 1.
Din acest motiv matricea N = Atr A iar matricea L = Atr l:
N=
7.2.5.A. Calculul necunoscutelor și al coordonatelor corectate.
Se calculează matricea L = Atr l și N-1.
L N-1

Calculul necunoscutelor x cu formula 7.1.6.
Denumire Valoare Unitate de măsură

dzA cc (secunde centezimale)
dzB cc (secunde centezimale)
x=
dzC cc (secunde centezimale)
dzP cc (secunde centezimale)
dxP metri * 10-4
dyP metri * 10-4
Valorile corecțiilor pentru unghiul de orientare al stației sunt în secunde centezimale deoarece termenii liberi
sunt tot în secunde centezimale, iar corecțiile pentru coordonate sunt în metri * 10-4 deoarece coeficienții din
matricea A au fost multiplicați și ei cu 10-4.
Valorile compensate ale necunoscutelor se calculează astfel:

a) unghiurile de orientare ale stației:
b) Coordonatele plane, finale, x și y ale punctului nou P. Coordonatele provizorii s-au calculat cu formula
7.2.1.A.
Coordonatele finale:
7.2.6.A. Calculul corecțiilor și al direcțiilor corectate, verificarea calculelor.
Corecția Valoare cc Corecția Valoare cc Corecția Valoare cc Corecția Valoare cc

vAB vBC vCA vPA
vAP vBP vCP vPB
vAC vB-A vCB vPC
Direcțiile corectate se calculează cu formula 7.1.2.
Similar se calculează restul și se obțin valorile corectate.
Pentru verificarea calculelor se recalculează orientarea între punctul de stație și punctele vizate în două
moduri. Dacă calculul este corect, cele două valori trebuie să fie identice.
a) θ transmis. Calculul orientării folosind unghiul de orientare al stației corectat și direcțiile corectate.
Unghiul de orientare al stației a fost calculat cu formula: z = θ centezimal cadran-direcția măsurată. Din
această formulă cunoaștem acum z corectat și direcția corectată și calculăm θ centezimal.
θ centezimal = z corectat + direcția corectată
b) θ calculat. Se calculează orientarea folosind coordonatele punctelor vechi A, B și C și coordonatele
compensate ale punctului nou P.

Rezultatele sunt în tabelul de mai jos.

Δx din Δy din θ
direcții coord coord distanța din θ centezimal Diferența
corectate θ transmis corectate corectate coordonate θ radiani centezimal la cadran orientărilor
Direcția (G, c, cc) (G, c, cc) [m] [m] [m] (transmis) (G, c, cc) (G, c, cc) (cc)
AB
AP
AC
BC
BP
BA
CA
CP
CB
PA
PB
PC
Se va observa că diferența celor două orientări, calculată în secunde centezimale este 0 sau foarte aproape de 0.
7.2.7.A. Calculul preciziilor.
Se calculează [vv], respectiv v12 + v22 + ................. + vn2

formula 7.1.7.
s0 =, m

dxP m
dyP m
Abaterile standard ale măsurătorilor se calculează cu formula 7.1.8. Deoarece ponderea este 1, toate valorile
vor fi egale cu s0.
Calculul elementelor elipsei erorilor. Formulele de calcul sunt 7.1.10 – 7.1.13 iar orientarea conform
tabelului 7.1
punctul P
Qxiyi
Qxixi - Qyiyi
a
b
θ radiani
θ cente calculat direct
θ cente conf tabel

SEMINAR 8

GNSS.
Mi = f(Xj) (7.1.1)

Mi =Mi0 +vi (7.1.2)

Xj =Xj0 +xj
în care:

v=Ax+l (7.1.3)

matricele:
N = Atr P A (7.1.4)
normale și
L = Atr P l. (7.1.5)
x = - N-1 L (7.1.6)
nou.
(7.1.7)
(7.1.8)

(7.1.9)
formula:
; (7.1.10)
În care:
(7.1.11)

(7.1.12)
(7.1.13)
Valoarea unghiului de orientare al semiaxei mari este funcție de următorul tabel:
+ + - -
+ - - +
Valoarea θ a G G
0 50 100


VARIANTA 2
7.2.B Prelucrarea datelor prin metoda celor mai mici pătrate, măsurători indirecte, utilizând ca date
de intrare distanțele măsurate.
7.2.1.B Calculul coordonatelor provizorii pentru punctul nou P.

Coordonatele provizorii ale punctului nou P, se consideră cele determinate cu formula 7.2.1.A.
,m
,m
7.2.2.B. Scrierea ecuațiilor

Fiecare măsurătoare dă o ecuație (relația 7.1.1). Se consideră doar măsurătorile de distanțe, respectiv 6.
(7.2.1.B)
Ecuația (7.2.1.B) este valabilă pentru o direcție măsurată între două puncte noi.
a) Atunci când direcția este măsurata între un punct vechi și un punct nou va avea forma:
(7.2.2.B)
b) Atunci când direcția este măsurata între un punct nou și un punct vechi va avea forma:
(7.2.3.B)
; (7.2.4.A)
(7.2.5.A)
În care:
- D* este distanța calculată din coordonatele provizorii;
- D0 este distanța măsurată.
7.2.3.B. Scrierea ecuațiilor de corecții

Pentru a rezolva calculul coeficienților Aij și Bij și a termenilor liberi lDij, se pun datele de intrare într-un tabel
de forma de mai jos.
Distanța calculată din
Distanța Distanța măsurată Δx [m] Δy [m] coordonate [m]
A-P
B-P
C-P

P-A
P-B
P-C
Modul de calcul al termenilor din tabel este următorul:

- distanțe măsurate (m) se referă la distanțele măsurate din tabelul 7.2;
- Δx [m] se calculează din coordonatele punctelor A, B, C și P (provizorii), ca diferență;
- Δy [m] se calculează din coordonatele punctelor A, B, C și P (provizorii), ca diferență;
- distanța din coordonate [m] se calculează din Δx și Δy cu formula cunoscută, ;
Vom exemplifica calculele pentru distanța A-P.

ΔxAP = xP - xA
ΔyAP = xP - yA
Distanța din coordonate DAB: 3109.55995 m
Având aceste elemente calculate, se trece la calculul coeficienților matricei A și a termenilor liberi.
Formulele de calcul sunt 7.2.1.B - 7.2.5.B.
Vom exemplifica pentru distanța AP.

;
0.59777976
Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Ecuația dxP dyP Termenul liber l [m*10-4] ponderea
Ponderea se calculează cu formula .

După cum se observă, sunt 6 ecuații și 2 necunoscute. Ecuațiile sunt date de numărul distanțelor măsurate,
iar necunoscutele sunt coordonatele x și y ale punctului nou P.
7.2.4.B. Calculul matricei sistemului ecuațiilor normale ale necunoscutelor

Matricea A și l rezultă din calculele.
A l

Matricea ponderilor P:
Matricea Atr.
Matricele N, N-1 și L se calculează cu formulele 7.1.4 și 7.1.5.
N = N-1 = L=
7.2.5.B. Calculul necunoscutelor și al coordonatelor corectate.


dxP metri * 10-4
dyP metri * 10-4
Coordonatele plane, finale, x și y ale punctului nou P. Coordonatele provizorii s-au calculat cu formula
7.2.1.A. Coordonatele finale:
7.2.6.B. Calculul corecțiilor și al direcțiilor corectate, verificarea calculelor.

Corecția Valoare metri * 10-4
Distanțele corectate se calculează cu formula 7.1.2.

Aceeași distanță se calculează din coordonatele corectate:
Pentru verificarea calculelor se recalculează distanțele cu coordonatele punctului P corectate. Distanțele

corectate și distanțele din coordonatele corectate trebuie să fie identice.


Δx din coord Δy din coord
Distanța Distanța corectată [m] corectate [m] corectate [m] Distanța din coordonatele corectate [m] Diferența * 103
AP
BP
CP
PA
PB
PC
Se va observa că diferența celor două distanțe, calculată în milimetri este foarte aproape de 0.
7.2.7.B. Calculul preciziilor.
formula 7.1.7.
s0 = 0.017624 m
=
=
Abaterile standard ale măsurătorilor se calculează cu formula 7.1.8. Exemplu pentru distanța AP.
Abaterea distanțelor măsurate Valoarea [m]
tabelului de la punctul 7.1
punctul P
Qxiyi
Qxixi - Qyiyi
a
b
θ radiani
θ cente conf tabel

SEMINAR 9

GNSS.
Mi = f(Xj) (7.1.1)

Mi =Mi0 +vi (7.1.2)

Xj =Xj0 +xj
în care:

v=Ax+l (7.1.3)

matricele:
N = Atr P A (7.1.4)
normale și
L = Atr P l. (7.1.5)
x = - N-1 L (7.1.6)
nou.
(7.1.7)
(7.1.8)

(7.1.9)
formula:
; (7.1.10)
În care:
(7.1.11)

(7.1.12)
(7.1.13)
Valoarea unghiului de orientare al semiaxei mari este funcție de următorul tabel: Tab.7.3
+ + - -
+ - - +
Valoarea θ a G G
0 50 100


VARIANTA 3
7.2.C Prelucrarea datelor prin metoda celor mai mici pătrate, măsurători indirecte, utilizând ca date
de intrare diferențele de coordonate
7.2.1.C Calculul coordonatelor provizorii pentru punctul nou P.

Coordonatele provizorii ale punctului nou P, se consideră cele determinate cu formula 7.2.1.A.
7.3.2.C. Scrierea ecuațiilor

Fiecare măsurătoare dă o ecuație (relația 7.1.1). Se consideră doar diferențele de coordonate, respectiv 6.
(7.2.1.C)
vi - corecții
xj - necunoscute
lxAP =
lxBP =
....................................................................................................................
7.2.3.C. Scrierea ecuațiilor de corecții
Ecuația dxP dyP Termenul liber l [m] Ponderea
Ponderea se calculează cu formula .

După cum se observă, sunt 6 ecuații și 2 necunoscute. Ecuațiile sunt date de numărul diferențelor de
coordonate măsurate, iar necunoscutele sunt coordonatele x și y ale punctului nou P.
7.2.4.C. Calculul matricei sistemului ecuațiilor normale ale necunoscutelor

Matricea A și l rezultă din calcule.
A= l=
Matricea ponderilor P:
Matricea Atr.
Matricele N, N-1 și L se calculează cu formulele 7.1.4 și 7.1.5.
N= N-1 = L=
7.2.5.C. Calculul necunoscutelor și al coordonatelor corectate.


dxP metri
dyP metri
Coordonatele plane, finale, x și y ale punctului nou P. Coordonatele provizorii s-au calculat cu formula
7.2.1.A. Coordonatele finale:
7.2.6.C. Calculul corecțiilor și al direcțiilor corectate, verificarea calculelor.

Corecția Valoare metri Corecția Valoare metri

Diferențele de coordonate corectate se calculează cu formula 7.1.2.
Aceeași diferență de coordonate se calculează din coordonatele corectate:
Pentru verificarea calculelor se recalculează diferențele de coordonate cu coordonatele punctului P corectate.

Diferențele de coordonate corectate și diferențele de coordonate din coordonatele corectate trebuie să fie
identice.
Diferența de Diferențe de coordonate Diferențe de coordonate Diferențe de coordonate din Diferența *

coordonate măsurate [m] corectate [m] coordonate corectate [m] 103
ΔxAP
ΔxBP
ΔxCP
ΔyAP
ΔyBP
ΔyCP
Se va observa că diferența celor două distanțe, calculată în milimetri este foarte aproape de 0.
7.2.7.C. Calculul preciziilor.

formula 7.1.7.
s0 = m
Abaterile standard ale măsurătorilor se calculează cu formula 7.1.8. Exemplu pentru ΔxAP.
Abaterea diferențelor de coordonate Valoarea [m]

tabelului de la punctul 7.3.
Qxiyi
Qxixi - Qyiyi
a
b
θ radiani
θ cente conf tabel

SEMINAR 10

GNSS.
Mi = f(Xj) (7.1.1)

Mi =Mi0 +vi (7.1.2)

Xj =Xj0 +xj
în care:

v=Ax+l (7.1.3)

matricele:
N = Atr P A (7.1.4)
normale și
L = Atr P l. (7.1.5)
x = - N-1 L (7.1.6)
nou.
(7.1.7)
(7.1.8)

(7.1.9)
formula:
; (7.1.10)
În care:
(7.1.11)

(7.1.12)
(7.1.13)
Valoarea unghiului de orientare al semiaxei mari este funcție de următorul tabel: Tab.7.3
+ + - -
+ - - +
Valoarea θ a G G
0 50 100


VARIANTA 4
7.2.D Prelucrarea datelor prin metoda celor mai mici pătrate, măsurători indirecte, utilizând ca date
de intrare toate măsurătorile: direcții, distanțe și diferențele de coordonate
Se vor utiliza toate datele anterioare. Se vor prezenta doar rezultatele, fiecare student va lucra independent.
Ecuațiile de corecții și termenii liberi, respectiv matricele A și l:

Ecuația dzA dzB dzC dzP dxP dyP lij UM pt lij
cc
cc
cc
cc
cc
cc
cc
cc
cc
cc
cc
cc
Metri*10-4
Metri*10-4
Metri*10-4
Metri*10-4
Metri*10-4
Metri*10-4
Metri*10-4
Metri*10-4
Metri*10-4
Metri*10-4
Metri*10-4
Metri*10-4
Matricea P

Matricele N și L
N= L=
Matricele N-1 și x.
Unitate de
Valoare măsură
cc
cc
cc
N-1= x=
cc
metri * 10-4
metri * 10-4
Matricea corecțiilor, v.
Cor Valoare UM Cor Valoare UM Cor Valoare UM Cor Valoare UM

cc cc Metri *10 -4
Metri *10-4
cc cc Metri *10-4 Metri *10-4

Verificarea calculelor. Verificarea pe direcții:

Δx din Δy din θ
direcții coord coord distanța din θ centezimal Diferența
corectate θ transmis corectate corectate coordonate θ radiani centezimal la cadran orientărilor
Direcția (G, c, cc) (G, c, cc) [m] [m] [m] (transmis) (G, c, cc) (G, c, cc) (cc)
AB
AP
AC
BC
BP
BA
CA
CP
CB
PA
PB
PC
Verificarea pe distanțe:
Distanța Δx din coord Δy din coord Distanța din coordonatele
Distanța corectată [m] corectate [m] corectate [m] corectate [m] Diferența * 103
AP
BP
CP
PA
PB
PC
Verificarea pe diferențe de coordonate:

Diferența de Diferențe de coordonate măsurate Diferențe de coordonate corectate Diferențe de coordonate din Diferența *
coordonate [m] [m] coordonate corectate [m] 103
ΔxAP
ΔxBP
ΔxCP
ΔyAP
ΔyBP
ΔyCP
Calculul preciziilor:
s0 =, m
Precizia necunoscutelor: sxi

dxP m
dyP m

Precizia măsurătorilor:
Denumire Valoare UM Denumire Valoare UM Denumire Valoare UM Denumire Valoare UM
Dir AB cc Dir CA cc Dist AP m ΔxAP m
Dir AP cc Dir CP cc Dist BP m ΔxBP m
Dir AC cc Dir CB cc Dist CP m ΔxCP m
Dir BC cc Dir PA cc Dist PA m ΔyAP m
Dir BP cc Dir PB cc Dist PB m ΔyBP m
Dir BA cc Dir PC cc Dist PC m ΔyCP m
Calculul elementelor elipsei erorilor. Formulele de calcul sunt 7.1.10– 7.1.13 iar orientarea conform tabelului
de la punctul 7.3
punctul P
Qxiyi
Qxixi - Qyiyi
a
b
θ radiani
θ cente conf tabel
7.3 Concluzii.
Lucrarea de față a realizat compensarea aceleiași rețele geodezice în 4 moduri diferite, obținând 4 valori
pentru coordonatele punctului nou P.
Nr. crt. Punct P X [m] Y [m]

1. Din compensarea direcțiilor 324635.6213 419934.223
2. Din compensarea distanțelor 324635.6912 419934.184
3. Din compensarea diferențelor de coordonate 324635.6776 419934.191
4. Din compensarea tuturor măsurătorilor 324635.6843 419934.188
După cum se observă, diferența cea mai mare între două valori este dată de compensarea pe direcții și
compensarea pe distanțe, respectiv:
dx = 0.069896 m
dy = -0.039409 m
t = 0.080241 m
Valorile rezultate din compensarea distanțelor, a diferențelor de coordonate și a tuturor măsurătorilor se

grupează în valori sub 15 milimetri.
Concluzia este că o rețea este mai bine constrânsă atunci când există și măsurători de distanțe și/sau diferențe
de coordonate. Nu este suficient să se măsoare doar direcții.

Compensarea Măsurătorilor Geodezice (C.M.G) Aplicația 1 - CMG - Anul II – MTC – 2021
APLICAȚIA 1
MĂSURĂTORI DIRECTE DE ACEEAȘI PRECIZIE
Date de intrare
Se consideră 10 valori reprezentând lungimea dintre 2 puncte, obținută în urma a 10 măsurători
independente de aceeași precizie.
Se dau:
- Valorile determinărilor (Tabelul 1).
Se cere:
- Valoarea cea mai probabilă a celor 10 măsurători;
- Preciziile de determinare pentru valoarea cea mai probabilă și eroarea media pătratică a unei singure
măsurători.
Tabelul 1 Valorile măsurate

Nr. crt. Denumirea Valoarea distanței măsurate
măsurătorii [m]
1. M1 153.543 + N
2. M2 153.567
3. M3 153.538
4. M4 153.556
5. M5 153.549
6. M6 153.561
7. M7 153.559
8 M8 153.550
9 M9 153.548
10 M10 153.554
Procedură de lucru
Se va respecta nr. de ordine din catalogul de prezență aferent fiecăruia.
Tema se va face individual.
N este exprimat în centimetri.

Atenție, nu se modifică decât prima distanță!
De exemplu, pentru al 6-lea student din catalog, valoarea primei distanțe se calculează astfel:
M1 = 153.543 m + 6 cm = 153.543 m + 0.06 m = 153.603 m.
Pentru acest model de lucrare s-au luat în calcul valorile corespunzătoare lui N = 0.
Rezolvarea va respecta pași din Seminarul 1
Termenul de rezolvare și predare al aplicației este 05.03.2021

MODUL DE PREDARE AL APLICAȚIEI
Pagina 1
DISCIPLINA: COMPENSAREA MĂSURĂTORILOR GEODEZICE
Student: Nume Prenume

Facultate.........................
Anul................................
Grupa..............................
Îndrumător proiect:........
Pagina 2
Aplicația 1 - MĂSURĂTORI DIRECTE DE ACEEAȘI PRECIZIE

Date de intrare
Se consideră 10 valori reprezentând lungimea dintre 2 puncte, obținută în urma a 10 măsurători
independente de aceeași precizie.
Se dau:
- Valorile determinărilor (Tabelul 1.1).
Se cere:
- Valoarea cea mai probabilă a celor 10 măsurători;
- Preciziile de determinare pentru valoarea cea mai probabilă și eroarea media pătratică a unei singure
măsurători.
- Tabelul 1.1 Valorile măsurate
Nr. crt. Denumirea măsurătorii Valoarea distanței măsurate [m]
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8
9
10
Etape parcurse: Se vor respecta pași conform Seminar 1

Notă: Aplicația se va salva cu Numele și Prenumele fiecăruia.

Exemplu: Student NUME_PRENUME_Aplicația 1 – CMG.pdf
Adresa de email pe care se va transmite: nicolae.babuca@edu.ucv.ro
Aplicația se va încărca obligatoriu pe platformă, în format PDF respectând data de predare 05.03.2021
Nu se acceptă aplicații identice sau copypaste, fiecare va avea propia aplicație conform numărului de ordine.

APLICAȚIA 2
MĂSURĂTORI DIRECTE DE PRECIZII DIFERITE
Date de intrare
S-au efectuat 4 tronsoane de nivelment între punctele A și P, B și P, C și P și D și P rezultând 4 diferențe de
nivel: ΔhAP, ΔhBP, ΔhCP și ΔhDP. Rețeaua de nivelment este prezentată în figura 2.1. Punctele A, B, C și D sunt
considerate puncte cu cotă cunoscută. Astfel, punctul nou P a primit cotă de la fiecare din cele 4 puncte vechi,
obținând 4 valori..
Se dau:
- cotele punctelor A, B, C și D;
- diferențele de nivel măsurate, ΔhAP, ΔhBP, ΔhCP și ΔhDP.
Se cer:
- cota punctului nou P;
- precizia determinării.
Figura 2.1. Schița rețelei de nivelment.
Procedură de lucru
Tabelul 2.1 Datele de intrare
Punct Cota punctului vechi Diferența de nivel de la punct Lungimea tronsonului de
vechi [m] vechi la punctul nou - Δh [m] nivelment - Dist [km]
A 100.528 + N 23.156 1.265
B 150.231 -26.444 4.001
C 132.995 -9.195 2.500
D 89.118 34.654 3.300

Atenție, nu se modifică decât prima cotă!
De exemplu, pentru al 16-lea student din catalog, valoarea primei cote se calculează astfel:
HA = 100,528m + 16 cm = 100,528m + 0,16m = 100,688m
Pentru acest model de lucrare s-au luat în calcul valorile corespunzătoare lui N=0.

Rezolvarea va respecta pași din Seminarul 2
Pagina 1

Facultate.........................
Anul................................
Grupa..............................
Pagina 2
Aplicația 2 - MĂSURĂTORI DIRECTE DE PRECIZII DIFERITE

Date de intrare
S-au efectuat 4 tronsoane de nivelment între punctele A și P, B și P, C și P și D și P rezultând 4 diferențe de nivel:
ΔhAP, ΔhBP, ΔhCP și ΔhDP. Rețeaua de nivelment este prezentată în figura 2.1. Punctele A, B, C și D sunt
considerate puncte cu cotă cunoscută. Astfel, punctul nou P a primit cotă de la fiecare din cele 4 puncte vechi,
obținând 4 valori..
Se dau:
- cotele punctelor A, B, C și D;
- diferențele de nivel măsurate, ΔhAP, ΔhBP, ΔhCP și ΔhDP.
Se cer:
- cota punctului nou P;
- precizia determinării.




APLICAȚIA 3
CALCULUL MEDIEI ŞI DISPERSIEI VARIABILELOR ALEATOARE
Problema 1
Se dau:
Fiind dat un vector aleator
w = ( - 5,2,0,6,1,2).
Se cere:
- sã se calculeze media şi dispersia acestuia
- dispersia de selecţie.
Procedură de lucru
N este exprimat în centimetri. Se va aduna fiecare valoare cu Nr. de ordine din catalog. (unde apare – se va
scădea).
Exp: Pentru Nr.de ordine 2, vectorul va fi w=( - 3,4,2,8,3,4).
Problema 2
Se dau:
Vectorii
A = ( 1, 7,5, 8, 11 )
B = (2, 4,-6, 0, 3)
Se cere:
- Sã se calculeze covarianţa de selecţie şi coeficientul de corelaţie
Procedură de lucru
scădea).
Exp: Pentru Nr.de ordine 2, vectorul va fi A=( 3,9,-3,10,-9), identic și pentru vectorul B.

Problema 3
Se dau:
Vectorii:
P = (2, 4, 7, 1, 3)
Q = ( - 5, 0, 4, 3, 7)
Se cere:
 Sã se calculeze matricea de varianţã – covarianţã corespunzătoare vectorilor
 Să se arate dacă aceşti vectori sunt independenţi sau nu.

Procedură de lucru
scădea).
Exp: Pentru Nr.de ordine 2, vectorul va fi P=( 4,6,9,3,6), identic și pentru vectorul Q.
Problema 4
Se dau:
Vectorii:
X1 = (2,4,7,1,3)
X2 = ( 5,0,4,3,7)
X3 = ( 5,0,4,3,7)
Se cere:
 Sã se calculeze matricea de varianţã – covarianţã corespunzătoare vectorilor
 Să se arate dacă aceşti vectori sunt independenţi sau nu.

Procedură de lucru
scădea).
Exp: Pentru Nr.de ordine 2, vectorul va fi X1=( 4,6,9,3,6), identic și pentru vectorul X2 și X3.

Problema 5
Se dă:
Se consideră următoarea funcţie :
şi vectorii aleatori pentru care se cunosc valorile medii şi matricea de varianţã –covarianţã:
x = (1,2,3,4,5)
y = (-2,0,4,6,1)
Se cere:
 Sã se calculeze media şi dispersia acestei funcţii.
Procedură de lucru
scădea).
Exp: Pentru Nr.de ordine 2, vectorul va fi X=( 3,4,5,6,7), identic și pentru vectorul Y
Pentru funcție: F(x,y)= 3+(NR. ORDINE)xy – 2+(N) X2 + 4+NY3 -12
Problema 6
Se dă:
Se consideră următoarea funcţie :
şi vectorii aleatori pentru care se cunosc valorile medii şi matricea de varianţã –covarianţã :
x = (0,1,3,4,2)
y = (-2,1,-4,0,3)
z = (-3,0,1,5,2)
Se cere:
 Sã se calculeze media şi dispersia acestei funcţii.
Procedură de lucru
scădea).

Pagina 1

Facultate.........................
Anul................................
Grupa..............................
Pagina 2
Aplicația 3 - CALCULUL MEDIEI ŞI DISPERSIEI VARIABILELOR ALEATOARE
Date de intrare
Se dă:
Se cere:
Rezolvare:

Aplicația se va încărca OBLIGATORIU pe platformă, în format PDF respectând data de predare 19.03.2021
Termenul de rezolvare și predare al aplicației este 19.03.2021 – Ora 10.00

APLICAȚIA 4
MĂSURĂTORI INDIRECTE DE PRECIZII DIFERITE
Date de intrare
S-a executat o rețea de nivelment cu 5 noduri (puncte). Schița rețelei de nivelment este prezentată în figura 4.1.
Punctele A și B fac parte din rețeaua națională de nivelment și au cotele (altitudinile) cunoscute (Tabelul 4.1).
Punctele 1, 2 și 3 sunt puncte cărora trebuie să le determinăm cotele.
S-au măsurat diferențele de nivel conform datelor din Tabelul 4.2.
Se dau:
 cotele punctelor A și B;
 diferențele de nivel măsurate;
 distanțele tronsoanelor de nivelment.
Se cere:
- determinarea cotelor punctelor 1, 2 și 3 prin metoda celor mai mici pătrate, măsurători indirecte
ponderate;
Procedură de lucru

Punct Cota [m]
hA 175.246040 + 00003*N
hB 197.31735
N este exprimat în metri. Atenție, nu se modifică decât prima cotă!

De exemplu, pentru al 12-lea student din catalog, valoarea cotei punctului A se calculează astfel:
HA = 175,24604m + 0,00003*12=175,24604m + 0,00036m=175,24640m

Tabelul 4.2. Măsurătorile efectuate. Distanțele între puncte.
Nr. crt De la - la Diferența de nivel măsurată [m] Distanța [km]
1 ΔhA-1 2.10218 2
2 ΔhA-3 20.3675 1.2
3 Δh1-2 12.36038 1.3 + 0.1*N
4 Δh1-3 18.26546 0.9
5 Δh2-3 5.90716 1.3
6 ΔhB-2 -7.60898 3.4
7 ΔhB-3 -1.70323 3.5
N este exprimat în kilometri. Atenție, nu se modifică decât distanța 1-2!
De exemplu, pentru al 8-lea student din catalog, valoarea distantei 1-2 se calculează astfel:
D1-2 = 1,3km + 0,1*N=1,3m + 0,8km=2,1km
Pagina 1

Facultate.........................
Anul................................
Grupa..............................
Pagina 2
Aplicația 4 - MĂSURĂTORI INDIRECTE DE PRECIZII DIFERITE

Date de intrare
Se dau:


Se cere:
- determinarea cotelor punctelor 1, 2 și 3 prin metoda celor mai mici pătrate, măsurători indirecte
ponderate;

Se vor consulta și cursurile 4 respectiv 5.



APLICAȚIA 5
MĂSURĂTORI INDIRECTE DE PRECIZII DIFERITE - LIBERE
Date de intrare
S-a executat o rețea de nivelment cu 5 noduri (puncte). Schița rețelei de nivelment este prezentată în figura 5.1
Punctele A și B au cotele (altitudinile) cunoscute, dar nu sunt considerate puncte vechi (Tabelul 5.1). Punctele 1,
2 și 3 sunt puncte cărora trebuie să le determinăm cotele, dar și punctelor A și B.
Se dau:
 cotele punctelor A și B (considerate valori provizorii);
Se cere:
- determinarea cotelor punctelor 1, 2 și 3 prin metoda celor mai mici pătrate, măsurători indirecte libere;
Procedură de lucru

Punct Cota [m]
hA 175.246040 + 00003*N
hB 197.31735

HA = 175,24604m + 0,00003*12=175,24604m + 0,00036m=175,24640m

1 ΔhA-1 2.10218 2
2 ΔhA-3 20.3675 1.2
3 Δh1-2 12.36038 1.3 + 0.1*N
4 Δh1-3 18.26546 0.9
5 Δh2-3 5.90716 1.3
6 ΔhB-2 -7.60898 3.4
7 ΔhB-3 -1.70323 3.5
D1-2 = 1,3km + 0,1*N=1,3m + 0,8km=2,1km
Pagina 1
Facultate.........................
Anul................................
Grupa..............................
Pagina 2
Aplicația 5 - MĂSURĂTORI INDIRECTE DE PRECIZII DIFERITE - LIBERE

Date de intrare
S-a executat o rețea de nivelment cu 5 noduri (puncte). Schița rețelei de nivelment este prezentată în figura 5.1
Punctele A și B au cotele (altitudinile) cunoscute, dar nu sunt considerate puncte vechi (Tabelul 5.1). Punctele 1,
2 și 3 sunt puncte cărora trebuie să le determinăm cotele, dar și punctelor A și B.
Se dau:
 cotele punctelor A și B (considerate valori provizorii);;
Se cere:
- determinarea cotelor punctelor 1, 2 și 3 prin metoda celor mai mici pătrate, măsurători indirecte libere;


Se vor consulta și cursurile 4 respectiv 5.

Aplicația se va încărca OBLIGATORIU pe platformă, în format PDF respectând data de predare 02.04.2021

APLICAȚIA 6
MĂSURĂTORI CONDIȚIONATE DE PRECIZII DIFERITE
Date de intrare
Se dau:
Se cere:
- determinarea cotelor punctelor 1, 2 și 3 prin metoda celor mai mici pătrate, măsurători condiționate
ponderate;
Procedură de lucru

Punct Cota [m]
hA 175.246040 + 00003*N
hB 197.31735


HA = 175,24604m + 0,00003*12=175,24604m + 0,00036m=175,24640m

1 ΔhA-1 2.10218 2
2 ΔhA-3 20.3675 1.2
3 Δh1-2 12.36038 1.3 + 0.1*N
4 Δh1-3 18.26546 0.9
5 Δh2-3 5.90716 1.3
6 ΔhB-2 -7.60898 3.4
7 ΔhB-3 -1.70323 3.5
D1-2 = 1,3km + 0,1*N=1,3m + 0,8km=2,1km
Pagina 1
Facultate.........................
Anul................................
Grupa..............................
Pagina 2
Aplicația 6 - MĂSURĂTORI ICONDIȚIONATE DE PRECIZII DIFERITE

Date de intrare
Se dau:


Se cere:
- determinarea cotelor punctelor 1, 2 și 3 prin metoda celor mai mici pătrate, măsurători condiționate
ponderate;

2. Scrierea ecuațiilor de corecții. Calculul coeficienților (matricea A), calculul termenilor liberi
3. Calculul matricei sistemului ecuațiilor normale
4. Calculul corelatelor
8. Calculul cotelor punctelor 1, 2 și 3
Se vor consulta și cursurile 6,7 respectiv 8.

Aplicația se va încărca OBLIGATORIU pe platformă, în format PDF respectând data de predare 09.04.2021.

APLICAȚIA 7
MĂSURĂTORI INDIRECTE PONDERATE - REȚEA PLANIMETRICĂ
Date de intrare
S-a executat o rețea geodezică planimetrică formată din 4 puncte, din care 3 au coordonate cunoscute,
considerate "puncte vechi", notate cu A, B și C și 1 punct căruia trebuie să îi determinăm coordonatele, respectiv
"punctul nou" notat cu P (Figura 7.1).
S-au efectuat măsurători de direcții și distanțe cu o stație totală și diferențe de coordonate cu tehnologia GNSS.
Se dau:
 coordonatele în sistem Stereografic 1970 ale punctelor A, B și C (Tabelul 7.1);
 măsurătorile de direcții (Tabelul 7.2);
Se cere:
- Varianta 1 - prelucrarea doar a direcțiilor;
Procedură de lucru

Den. pct x [m] y [m]
A 327128.485+N 418075.315
B 325481.715 422892.576+N
C 322114.868 418744.571

De exemplu, pentru al 12-lea student din catalog, valoarea coordonatei x a punctului A se calculează astfel:
xA = 327128.485 m + 0.01*12 = 327128.485 m + 0.12 m = 327128.605 m
Tabelul 7.2 Măsurătorile de direcții, distanțe și diferențe de coordonate
Stația A iA = 1.55
Punct vizat Direcții (G, c, cc)
B 0
P 38.24041
C 70.5839
Stația B iB = 1.52
C 0
P 25.6722
A 64.3752
Stația C iC = 1.51
A 0
P 36.519
B 65.0408
Stația P iP = 1.49
A 0
B 123.0563
C 268.8627
Pagina 1
Facultate.........................
Anul................................
Grupa..............................

Pagina 2
Aplicația 7 - MĂSURĂTORI INDIRECTE PONDERATE - REȚEA PLANIMETRICĂ

Date de intrare:
Se dau:
Se cere:
- Varianta 1 - prelucrarea doar a direcțiilor;

Se vor consulta și cursurile și seminarile.


APLICAȚIA 8
Date de intrare
Se dau:
Se cere:
- Varianta 2 - prelucrarea doar a distanțelor;
Procedură de lucru

A 327128.485+N 418075.315
B 325481.715 422892.576+N
C 322114.868 418744.571

xA = 327128.485 m + 0.01*12 = 327128.485 m + 0.12 m = 327128.605 m
Stația A
Punct vizat Distanțe [m]
B
P 3109.565
C
-
Stația B
C
P 3076.998
A
-
Stația C
A
P 2787.433
B
-
Stația P
A 3109.578
B 3076.982
C 2787.421
Pagina 1
Facultate.........................
Anul................................
Grupa..............................

Pagina 2

Date de intrare:
Se dau:
Se cere:
- Varianta 2 - prelucrarea doar a distanțelor;
Etape parcurse: Se vor respecta pași conform Seminar 7 și 8



APLICAȚIA 9
Date de intrare
Se dau:
Se cere:
- Varianta 3 - prelucrarea doar a diferențelor de coordonate (Δx, Δy);
Procedură de lucru

A 327128.485+N 418075.315
B 325481.715 422892.576+N
C 322114.868 418744.571

xA = 327128.485 m + 0.01*12 = 327128.485 m + 0.12 m = 327128.605 m
Stația A
Punct vizat Δx [m] Δy [m]
B
P -2492.811 1858.832
C
-
Stația B
C
P -846.022 -2958.44
A
-
Stația C
A
P 2520.799 1189.713
B
-
Stația P
A
B
C
Pagina 1
Facultate.........................
Anul................................
Grupa..............................

Pagina 2

Date de intrare:
Se dau:
Se cere:
- Varianta 3 - prelucrarea doar a diferențelor de coordonate (Δx, Δy);
Etape parcurse: Se vor respecta pași conform Seminar 7,8 și 9



APLICAȚIA 10
Date de intrare
Se dau:
Se cere:
- Varianta 4 - prelucrarea datelor prin metoda celor mai mici pătrate, măsurători indirecte, utilizând ca date
de intrare toate măsurătorile: direcții, distanțe și diferențele de coordonate.
Procedură de lucru

A 327128.485+N 418075.315
B 325481.715 422892.576+N
C 322114.868 418744.571

xA = 327128.485 m + 0.01*12 = 327128.485 m + 0.12 m = 327128.605 m
Stația A iA = 1.55
Punct vizat Direcții (G, c, cc) Distanțe [m] Δx [m] Δy [m]
B 0
P 38.24041 3109.565 -2492.811 1858.832
C 70.5839
-
Stația B iB = 1.52
C 0
P 25.6722 3076.998 -846.022 -2958.44
A 64.3752
-
Stația C iC = 1.51
A 0
P 36.519 2787.433 2520.799 1189.713
B 65.0408
-
Stația P iP = 1.49
A 0 3109.578
B 123.0563 3076.982
C 268.8627 2787.421
Pagina 1
Facultate.........................
Anul................................
Grupa..............................

Pagina 2

Date de intrare:
Se dau:
Se cere:
- Varianta 4 - prelucrarea datelor prin metoda celor mai mici pătrate, măsurători indirecte, utilizând ca date
de intrare toate măsurătorile: direcții, distanțe și diferențele de coordonate.
Etape parcurse: Se vor respecta pași conform Seminar 7,8,9 și 10


Exemplu: Student NUME_PRENUME_Aplicația 10– CMG.pdf

Compensarea Masuratorilor laborator-BABUCA NICOLAE-ION

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Compensarea Masuratorilor laborator-BABUCA NICOLAE-ION

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Compensarea Măsurătorilor Geodezice (C.M.G.

) Seminar - Anul II - MTC - 2021

Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion 1

Modul de rezolvare al transformării este următorul:

Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion 2

1. Compensarea măsurătorilor directe de aceeași precizie

1.2 Expunere teoretică

Presupunem că avem un șir de măsurători directe, Mi (O distanță măsurată de 7 ori cu o panglică de 50 de

Tabelul 1.1 Valorile distanței măsurată cu panglica

Valoarea cea mai probabilă, M, se calculează cu formula:

Corecțiile, vi, se calculează cu formula:

Pentru a calcula precizia de determinare, vom folosi următoarele noțiuni:

- s0, eroarea medie pătratică a unei singure măsurători;

Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion 3

1.3 Etape de parcurs:

1.3.1 Calculul valorii celei mai probabile.

1.3.2. Calculul corecțiilor. Verificare

1.3.3. Calculul preciziilor

Corecția Pătratul corecției

Cu formula 1.2.4 se calculează sm, eroarea medie pătratică a mediei aritmetice.

Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion 4

2. Măsurători directe de precizii diferite

Valoarea cea mai probabilă, M, se calculează cu formula:

Corecțiile, vi, se calculează cu formula:

Pentru a determina precizia de determinare, vom folosi următoarele noțiuni:

- s0, eroarea medie pătratică a unei singure măsurători;

Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion 1

2.3 Etape de parcurs:

2.3.1 Calculul valorii celei mai probabile.

Valoarea medie (valoarea cea mai probabilă) se calculează cu formula 2.2.1.

2.3.2. Calculul corecțiilor. Verificare.

Corecția Valoarea corecției [m] Valoarea corecției [mm] ponderea pv

Verificarea se calculează cu formula [pv] = 0.

2.3.3. Calculul preciziilor

Corecția Pătratul corecției [mm] ponderea pvv

Cu formula 2.2.4 se calculează sm, eroarea medie pătratică a mediei aritmetice.

Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion 2

Expunere teoretică – Se va consulta și cursul 2

, atunci media aritmetică este dată de expresia:

Dacă în cele n măsurători fiecare rezultat apare o singură dată:

Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion 1

 Dacă variabilele sunt independente, atunci :

Media şi dispersia unei funcţii de n variabile aleatoare

unde t reprezintă termenii de ordin superior.

Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion 2

Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion 3

APLICAŢII PRIVIND CALCULUL MEDIEI ŞI DISPERSIEI VARIABILELOR

Calculul Dispersiei de selecție

Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion 4

Pentru vectorul X, covarianţa de selecţie are relaţia:

Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion 5

Matricea de varianţă-covarianţă are forma:

Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion 6

Matricea de varianţă-covarianţă se poate scrie cu următoarele valori,fiind simetrică în raport cu diagonala

Media funcţiei F(xyz):

Calculul dispersiei funcţiei F:

Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion 7

Derivatele funcţiei F în raport cu necunoscutele x,y şi z au următoarele valori:

Valoarea dispersiei funcţiei F în raport cu necunoscutele x,y şi z se va scrie:

Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion 8

4. Măsurători indirecte de precizii diferite

pentru fiecare măsurătoare (respectiv diferență de nivel) fiind scrisă o ecuație.

Mi =Mi0 +vi (4.1.2)

Se calculează [pvv], respectiv p1v12 + p2v22 + ................. + pn*vn2

Se calculează [pvv], respectiv p1v12 + p2v22 + ................. + pn*vn2