ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ

Unitatea de învăţare 2

METODA GAUSS – JORDAN

Cuprins Pagina
2.1. Obiectivele unităţii de învăţare 2 1
2.2. Rezolvarea sistemelor de ecuații liniare prin metoda Gauss- 1
Jordan
2.3. Determinarea inversei unei matrice nesingulare prin metoda 7
Gauss-Jordan
2.4. Răspunsuri şi comentarii la teste 8
2.5. Lucrarea de verificare 2 9
2.6. Bibliografie minimală 10
Timp de învățare 2h

2.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 2

 Rezolvarea sistemelor de ecuații liniare prin metoda Gauss-Jordan.

 Determinarea inversei unei matrice nesingulare prin metoda Gauss-

Jordan.

2.2. Rezolvarea sistemelor de ecuații liniare prin metoda Gauss-Jordan

Metoda Gauss-Jordan Metoda Gauss-Jordan este cunoscută și sub numele de metoda

eliminării complete. Această metodă se poate folosi pentru:
- rezolvarea unui sistem de ecuații liniare,
- determinarea inversei unei matrice nesingulare,
- calculul rangului unei matrice,
- calculul determinantului unei matrice pătratice.
Rezolvarea Vom considera în cele ce urmează sisteme cu trei ecuații liniare și
sistemelor de ecuații trei necunoscute.
liniare prin metoda Metoda se poate aplica pentru orice fel de sisteme de ecuații
Gauss-Jordan liniare, nu contează numărul de ecuații sau necunoscute din sistem.
 a11 x1  a12 x2  a13 x3  b1

a21 x1  a22 x2  a23 x3  b2 , unde
a x  a x  a x  b
 31 1 32 2 33 3 3
1
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ
 x1 , x2 , x 3 sunt necunoscutele sistemului;
 Numerele aij , 1 i  3 , 1 j  3 sunt coeficienții
necunoscutelor;
 b1 , b2 , b3 sunt termenii liberi ai sistemului.

Notații:
 a 11 a 12 a 13 
  
A   a 21 a 22 a 23  matricea coeficienților sistemului
a 
 31 a 32 a 33 
(matricea sistemului);
 a 11 a 12 a 13 b1 
 
 A   a 21 a 22 a 23 b2  matricea extinsă a sistemului
a 
 31 a 32 a 33 b3 
(obținută din A prin adăugarea coloanei termenilor liberi);
 b1 
 
 b   b2  matricea (coloana) termenilor liberi;
b 
 3
 x1 
 
 x   x2  matricea (coloana) necunoscutelor.
x 
 3
Prezentarea metodei
Metoda Gauss-Jordan se bazează pe transformarea succesivă a
matricei extinse a sistemului și implică:
- Alegerea unor elemente nenule, numite pivoți, câte unul în
fiecare etapă de calcul (în etapa i pe poziția ii, i=1,2,3);
- Aplicarea următoarelor trei reguli de calcul:
o Linia pivotului se împarte la pivot;
o Coloana pivotului se completează cu zero;
o Restul elementelor se calculează cu regula
dreptunghiului:
 Se formează un dreptunghi ce va avea
elementul ce trebuie înlocuit și pivotul ca
vîrfuri;
 Din produsul elementelor de pe diagonala
pivotului se scade produsul elementelor aflate
pe cealaltă diagonală, iar rezultatul se împarte
la pivot.
 Schematic, regula dreptunghiului se poate
reprezenta astfel:
p ... a a ... v
sau ,
b ... v p ... b
unde p este pivotul, iar v valoarea ce trebuie
înlocuită.

2
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ
Atunci elementul nou n va fi:
pv  ab
n .
p

Astfel, după efectuarea calculelor vom fi în una din următoarele trei

situații:
 O matrice ce va conține pe primele trei coloane matricea
unitate de ordin 3 I 3 și pe ultima coloană soluția sistemului,
în cazul sistemelor compatibile determinate;
 O matrice ce va avea pe ultima linie doar elemente nule, în
cazul sistemelor compatibile nedeterminate, iar soluția va fi
găsită prin rezolvarea sistemului asociat ultimei matrici
obținute;
 O matrice ce va avea pe ultima linie un singur element
nenul, în cazul sistemelor incompatibile.
Exerciţiu.
Să se rezolve sistemul:
 x1  x2  x3  0

3 x1  2 x2  2 x 3  5 .
 2x  2x  x  3
 1 2 3

Rezolvare:
Scriem matricea extinsă a sistemului:
 1 1 1 0 
 
 3 2 2 5  .
 2 2 1 3 
 
Vericăm dacă pe poziția 11 se află un element nenul (dacă nu, vom
face o permutare convenabilă de linii); acesta va fi pivotul în prima
etapă de calcule; îl încadrăm.
Aplicăm cele trei reguli de calcul și vom obține următoarea matrice:
 1 1 1 0 
 
 0 5 5 5  .
0 0 1 3 

Alegem al doilea pivot pe poziția 22, va fi -5. Copiem prima coloană
și aplicăm cele trei reguli de calcul. Vom ajunge la:
1 0 0 1 
 
 0 1 1 1 .
0 0 1 3 
 
Ultimul pivot se alege pe poziția 33. Copiem primele două coloane
și aplicăm regulile de calcul. Vom obține:
1 0 0 1 
 
0 1 0 2 .
0 0 1 3 
 

3
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ
Observăm că pe primele trei coloane apare I 3 și pe ultima coloană
soluția sistemului, x1  1, x2  2, x3  3.

Justificare:

Scriem sistemul asociat ultimei matrici obținute după efectuarea

calculelor:
1  x1  0  x2  0  x3  1  x1  1
 
0  x1  1  x2  0  x3  2   x2  2 .
 0  x  0  x  1 x  3  x  3
 1 2 3  3
Exerciţiu.
Să se rezolve sistemul:
 2 x1  3x2  4 x3  5

3 x1  4 x2  5 x 3  6 .
 x  x  x 1
 1 2 3
Rezolvare:
Scriem matricea extinsă a sistemului:
 2 3 4 5
 
 3 4 5 6.
 1 1 1 1
 
Alegem primul pivot și aplicăm cele trei reguli de calcul. Vom
obține:
1 3 / 2 2 5/2 
 
 0 1 / 2 1 3 / 2  .
 0 1 / 2 1 3 / 2 
 
Alegem al doilea pivot pe poziția 22, va fi -1/2. Copiem prima
coloană și aplicăm cele trei reguli de calcul. Vom ajunge la:
 1 0 1 2 
 
0 1 2 3  .
0 0 0 0 
 
În această matrice nu se mai poate alege pivot. Pentru a găsi soluția,
vom rezolva sistemul asociat ultimei matrici obținute.
1  x1  0  x2  (1)  x3  2
  x1  x3  2
 0  x1  1  x2  2  x3  3   .
 0  x  0  x  1 x  0  x2  2 x3  3
 1 2 3

Notăm x3  t , t  și exprimăm x1 și x2 în funcție de t .

 x1  t  2

 x2  3  2t
Soluția sistemului va fi:
 x1  t  2

 x2  3  2t
 x  t, t 
 3
4
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ

Exerciţiu. Să se rezolve sistemul:

 2 x1  x2  x3  1

 x1  2 x2  x 3  3 .
 x  x  2x  9
 1 2 3

Rezolvare:
Scriem matricea extinsă a sistemului:
 2 1 1 1 
 
 1 2 1 3  .
 1 1 2 9 

Alegem primul pivot și aplicăm cele trei reguli de calcul. Vom
obține:
 1 1 / 2 1 / 2 1 / 2 
 
 0 3 / 2 3 / 2 5 / 2  .
 0 3 / 2 3 / 2 19 / 2 
 
Alegem al doilea pivot pe poziția 22, va fi -3/2. Copiem prima
coloană și aplicăm cele trei reguli de calcul. Vom ajunge la:
 1 0 1 1 / 3 
 
 0 1 1 5 / 3  .
0 0 0 7 

În această matrice nu se mai poate alege pivot. Scriem sistemul
asociat ultimei matrici obținute.
1  x1  0  x2  (1)  x3  1 / 3  x1  x3  1 / 3
 
0  x1  1  x2  (1)  x3  5 / 3   x2  x3  5 / 3  Sistemul este
 0 x  0 x  0 x  7 0  7 fals !
 1 2 3 
incompatibil.
Exerciţiu.
Să se rezolve sistemul:
 2 x2  7 x3  9

5 x1  x2  x 3  10 .
 x  x  2x  5
 1 2 3

Rezolvare:
Scriem matricea extinsă a sistemului:
0 2 7 9
 
 5 1 1 10 
1 1 2 5 
 
Se observă ca nu se poate alege pivot. Vom schimba prima linie cu
a treia pentru a obţine pe poziţia 11 un element nenul.

5
ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ
1 1 25  1 1 25 
   
5 1 1 10    0 6 9 15 
0 2 7 9   0 2 7 9 

1 0 1/ 2 5 / 2 1 0 0 2
   
 0 1 3 / 2 5 / 2  0 1 0 1 .
0 0  
 4 4   0 0 1 1 
Soluția sistemului va fi:
 x1  2

 x2  1
x  1
 3

Test de autoevaluare
1. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a)Care sunt regulile de calcul ale metodei Gauss-Jordan?

b) Ce situații sunt posibile după efectuarea calculelor cu metoda

Gauss-Jordan?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:
Schematic, regula dreptunghiului se poate reprezenta astfel:

p ... a a ... v
sau ,
b ... v p ... b
unde p este pivotul, iar v valoarea ce trebuie înlocuită.

Atunci elementul nou n va fi:

pv  ab
n .
p

6
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ

2.3. Determinarea inversei unei matrice nesingulare prin metoda Gauss-

Jordan

Considerații generale Fie A  M 3 ( ) o matrice nesingulară.

Determinarea inversei prin metoda Gauss-Jordan presupune
construirea unei matrice cu șase coloane, pe primele trei coloane
vom trece matricea a cărei inversă dorim să o determinăm, iar pe
următoarele trei matricea unitate de ordin 3. Aplicând regulile de
calcul, după trei etape, vom ajunge la o matrice în care pe primele
trei coloane va apărea matricea unitate de ordin 3, iar pe ultimele trei
inversa matricei căutate.

A I 3  
GAUSS  JORDAN
3 pivoti
  I3 A1 

Exerciţiu. Să se determine inversa matricei:

 3 1 0
 
A   1 0 1  .
 0 2 7
 
Rezolvare:
Verificăm dacă matricea A este nesingulară:
det A  1  0  A este matrice nesingulară.
Aplicăm metoda Gauss-Jordan:
 3 1 0 1 0 0 1 1/ 3 0 1/ 3 0 0
   
 1 0 1 0 1 0    0 1 / 3 1 1 / 3 1 0 
 0 2 7 0 0 1 0 2 7 0 0 1 
  
 1 0 1 0 1 0   1 0 0 2 7 1 
   
  0 1 3 1 3 01   0 1 0 7 21 3  .
 0 0 1 2 6 1   0 0 1 2 6 1 
   

Inversa va fi:
  2 7 1 
 
A1   7 21 3  .
  2 6 1 
 

7
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ
Test de autoevaluare
2. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
Ce presupune determinarea inversei prin metoda Gauss-Jordan?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

A I 3  
GAUSS  JORDAN
3 pivoti
  I3 A1 

2.4. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE

DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Regulile de calcul ale metodei Gauss-Jordan sunt:
 Linia pivotului se împarte la pivot;
 Coloana pivotului se completează cu zero;
 Restul elementelor se calculează cu regula dreptunghiului
b) După efectuarea calculelor cu metoda Gaus-Jordan, vom fi în
una din următoarele trei situații:
 matrice ce va conține pe primele trei coloane matricea
unitate de ordin 3 I 3 și pe ultima coloană soluția sistemului,
în cazul sistemelor compatibile determinate;
 matrice ce va avea pe ultima linie doar elemente nule, în
cazul sistemelor compatibile nedeterminate, iar soluția va fi
găsită prin rezolvarea sistemului asociat ultimei matrici
obținute;
 matrice ce va avea pe ultima linie un singur element
nenul, în cazul sistemelor incompatibile.

8
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ
Intrebarea 2
Determinarea inversei prin metoda Gauss-Jordan presupune construirea
unei matrice cu șase coloane, pe primele trei coloane vom trece
matricea a cărei inversă dorim să o determinăm, iar pe următoarele trei
matricea unitate de ordin 3. Aplicând regulile de calcul, după trei etape,
vom ajunge la o matrice în care pe primele trei coloane va apărea
matricea unitate de ordin 3, iar pe ultimele trei inversa matricei căutate.

2.5. LUCRAREA DE VERIFICARE 2

1. Să se rezolve sistemele:
 4 x1  x2  x3  9

a.  3 x1  x2  6 ;
5 x  2 x  x  11
 1 2 3

 x1  3 x2  2 x3  5

b.  3 x1  x2  3 x 3  4 ;
2 x  2 x  5 x  6
 1 2 3

 2 x1  6 x2  9 x3  3

c.   x1  2 x2  3 x 3  2 .
3x  2 x  2 x  3
 1 2 3

(6 p)
2. Să se determine folosind metoda Gauss-Jordan inversa matricei
 1 2 1 
 
a. A   3 1 0  .
 1 1 1 
 
 2 1 0 
 
b.   3 0 2 
 1 1 1 
 
(4 p)

9
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ
2.6. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ
1.V. Cruceanu, Elemente de algebră liniară şi geometrie, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1973.
2.R.M. Dăneţ, Structuri liniare în algebră şi geometrie, Teorie prin exerciţii şi probleme,
Editura Matrix Rom, Bucureşti, 1999.
3.I. D. Ion, R. Nicolae, Algebra, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.
4.A. Mihai, Algebră liniară şi geometrie analitică. Note de curs, Editura Conspress, Bucureşti,
2014.
5.C. Udrişte, Algebră şi geometrie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.

10