ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ

Unitatea de învăţare nr. 4

SPAŢII VECTORIALECOORDONATELE UNUI VECTOR

ÎNTR-O BAZĂ. SCHIMBAREA BAZEI

Cuprins Pagina
4.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 4 1
4.2. Coordonatele unui vector într-o bază 1
4.3. Schimbarea bazei unui spaţiu vectorial 3
4.4. Răspunsuri şi comentarii la teste 8
4.5. Lucrarea de verificare nr. 4 8
4.6. Bibliografie minimală 9
Timp de învățare 2h

4.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 4

 Însuşirea noţiunilor de coordonatele unui vector într-o bază,

matricea de trecere de la o bază la alta.

 Determinarea coordonatelor unui vector într-o bază.

 Determinarea matricei de trecere de la o bază la alta.

4.2. COORDONATELE UNUI VECTOR ÎNTR-O BAZĂ

Definiţie Fie o bază a spaţiului vectorial şi .

Numerele unic determinate din relaţia de reprezentare a
vectorului în baza considerată se numesc coordonatele sau
componentele vectorului în baza .

Exemplu Să determinăm coordonatele vectorului v  ( x1 , x2 ) în baza

{e1  (1, 0), e2  (0,1)} a spaţiului vectorial .
Presupunem că

Vom obţine ( x1 , x2 )  1 (1, 0)   2 (0,1) , ceea ce implică

( x1 , x2 )  (1 ,  2 ) .
Aşadar coordonatele unui vector oarecare v  ( x1 , x2 ) din în baza
{e1  (1, 0), e2  (0,1)} vor fi si .
V 3

Fie V  3
spaţiul vectorial real, a  3
şi {u1 , u2 , u3} o bază a lui
3
.

1
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ

Elementele 1 ,  2 ,  3 care apar în relaţia

a  1u1   2u2 +3u3
sunt componentele (coordonatele) vectorului a în baza u1 , u2 , u3 .

Observație Trei vectori din 3 formează o bază în 3 dacă determinantul

alcătuit din componentele vectorilor scrise pe coloane este nenul.

Exercițiu Se dau vectorii:

u1  (1,1,1), u2  (1, 0,1), u3  (1, 1,1) .
a) Să se arate că vectorii u1 , u2 , u3 formează o bază în 3
.

b) Să se determine componentele (coordonatele) vectorului

a=(3,1,3) în această bază.

Rezolvare:
a) Arătăm că vectorii u1 , u2 , u3 formează o bază în 3
folosind
observaţia de mai sus.

1 1 1
1 0 1  4  0  {u1 , u2 , u3} - bază în 3
.
1 1 1
b) Determinăm componentele (coordonatele) vectorului a=(3,1,3)
în această bază folosind relaţia din definiţie:

a  1u1   2u2 +3u3

în care vom înlocui a, u1 , u2 , u3 .
Vom obţine:
(3,1,3)  1 (1,1,1)   2 (1, 0,1)  3 (1, 1,1) .
Înmulţim vectorii cu scalarii corespunzători (componentă cu
componentă) şi ajungem la:
(3,1,3)  (1 , 1 , 1 )  ( 2 , 0,  2 )  (3 , 3 , 3 ) .
Adunăm cei 3 vectori:
(3,1,3)  (1   2   3 , 1   3 , 1   2   3 ) .
Egalitatea vectorilor presupune egalitatea componentelor, adică:
1   2   3  3

 1   3  1 .
      3
 1 2 3

Rezolvăm sistemul folosind metoda Gauss-Jordan:

 1 1 1 3   1 1 1 3   1 0 1 1 
     
 1 0 1 1    0 1 2 2    0 1 2 2  
 1 1 1 3  0 2 0 0   
    0 0 4 4 
 1 0 0 2  1  2
  
 0 1 0 0    2  0 .
 0 0 1 1    1
   3

2
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ

Test de autoevaluare
1. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce înţelegeţi prin coordonatele unui vector într-o bază?

b)Când formează trei vectori din 3

o bază?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Numerele unic determinate din relaţia de reprezentare a

vectorului în baza considerată se numesc coordonatele sau
componentele vectorului în baza .

4.3. SCHIMBAREA BAZEI UNUI SPAŢIU VECTORIAL

Consideraţii Fie un spaţiu vectorial peste şi

generale două baze ale lui Deoarece este bază a lui , conform unei propoziţii
anterioare, orice vector din se exprimă în mod unic ca o combinaţie liniară a
vectorilor din baza cu anumiţi scalari. În particular, dacă
exprimăm vectorii din baza ca o combinaţie liniară a
vectorilor din baza , obţinem sistemul:

(1) .

Definiţie

Matricea se numeşte matricea de trecere de la

Observaţie baza la baza

Sistemul de mai sus se poate scrie matriceal sub forma:

3
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ

V 3
Fie V  3
spaţiul vectorial real şi {u1 , u2 , u3} , respectiv {u1 ', u2 ', u3 '} baze în
3
.
Matricea S de elemente ij ( i, j  1, 2,3 ) care apar în relaţiile
 u '1  11u1   21u2   31u3

u '2  12u1   22u2   32u3 ;
u '   u   u   u
 3 13 1 23 2 33 3

 11 12 13 

 
S    21  22  23 
 
 31  32  33 
este matricea de trecere de la baza {u1 , u2 , u3} la baza {u1 ', u2 ', u3 '} .

Exercițiu Se dau bazele:

u1  (1,1,1), u2  (1, 0,1), u3  (1, 1,1) ,
u1 '  (1, 1,1), u2 '  (1, 0,1), u3 '  (0,1,1) .
Să se determine matricea de trecere S de la baza {u1 , u2 , u3} la baza
{u1 ', u2 ', u3 '} .
Rezolvare:
Vom pleca de la cele 3 relaţii ce definesc elementele din matricea de trecere.
Fiecare relaţie ne va conduce la un sistem de 3 ecuaţii liniare şi 3 necunoscute.
 u '1  11u1   21u2   31u3

(1, 1,1)  11 (1,1,1)   21 (1, 0,1)   31 (1, 1,1)

(1, 1,1)  (11 , 11 , 11 )  ( 21 , 0,  21 )  ( 31 ,  31 ,  31 )
(1, 1,1)  (11   21  31 , 11  31 , 11   21  31 )
Egalând componentele obţinem un sistem pe care îl vom nota cu I (nu îl
rezolvăm încă!!! ).
11   21   31  1

I.  11   31  1
    1
 11 21 31

Matricea acestui sistem (matricea ce conţine doar coeficienţii necunoscutelor)

1 1 1 
 
este: 1 0 1 .
1 1 1 
 
 u '2  12u1   22u2  32u3

(1, 0,1)  12 (1,1,1)   22 (1, 0,1)   32 (1, 1,1)

(1, 0,1)  (12 , 12 , 12 )  ( 22 , 0,  22 )  ( 32 ,  32 ,  32 )
(1, 0,1)  (12   22   32 , 12   32 , 12   22   32 )
Egalând componentele obţinem un sistem pe care îl vom nota cu II (nu îl
rezolvăm încă!!! ) .

4
ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ

12   22   32  1

II:  12   32  0
      1
 12 22 32

Matricea acestui sistem (matricea ce conţine doar coeficienţii necunoscutelor)

1 1 1 
 
este: 1 0 1 .
1 1 1 
 
 u '3  13u1   23u2   33u3

(0,1,1)  13 (1,1,1)   23 (1, 0,1)  33 (1, 1,1)

(0,1,1)  (13 , 13 , 13 )  ( 23 , 0,  23 )  ( 33 ,  33 ,  33 )
(0,1,1)  (13   23  33 , 13  33 , 13   23  33 )
Egalând componentele obţinem un sistem pe care îl vom nota cu III (nu îl
rezolvăm încă!!! ).
13   23   33  0

III:  13   33  1
      1
 13 23 33

Matricea acestui sistem (matricea ce conţine doar coeficienţii necunoscutelor)

1 1 1 
 
este: 1 0 1 .
1 1 1 
 
Deoarece cele 3 sisteme au aceeaşi matrice le vom rezolva simultan prin
metoda Gauss-Jordan. Vom construi o matrice cu 6 coloane: primele 3 coloane
vor conţine ce au în comun (adică matricea coeficienţilor necunoscutelor), a 4-
a coloană va conţine termenii liberi ai sistemului I, a 5-a coloană termenii
liberi ai sistemului II, iar ultima termenii liberi ai sistemului III.
 1 1 1 1 1 0   1 1 1 1 1 0 
   
 1 0 1 1 0 1    0 1 2 0 1 1  
 1 1 1 1 1 1 0 2 0 2 0 1
   
 1 1 3 
1 0 0  2 4 
 1 0 1 1 0 1   2

 
  0 1 2 0 1 1    0 1 0 1
1 
0 .
 2 
 0 0 4 2 2 1  
 
 0 0 1 1 1 1
 
 2 2 4
Aşadar, matricea de trecere va fi:

 1 1 3 
 2 2 4 
 
S  1
1 
0 .
 2 
 
 1 1 1
 
 2 2 4

5
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ

!!! Varianta scurta de lucru: plecăm de la matricea cu 6 coloane observând că

ea conţine pe coloane vectorii din cele două baze .
metoda Gauss  Jordan
(u1 u2 u3 u1 ' u2 ' u3 ')  3 pivoti
( I3 S ) .

Propoziţie
Fie un spaţiu vectorial peste şi
două baze ale lui Atunci matricea de trecere de la baza
la baza este inversabilă. În plus,
matricea de trecere de la baza la baza
va fi .
Demonstraţie
Presupunem prin absurd că matricea de trecere de la baza
la baza nu este inversabilă, adică .
În această ipoteză sistemul:

ar fi un sistem compatibil nedeterminat, adică ar avea şi alte soluţii diferite de

cea banală.
Fie o soluţie diferită de cea banală. Atunci:

Grupând convenabil termenii obţinem:

Această egalitate se poate rescrie ţinând cont de relaţiile sistemului (1) astfel:

Deoarece reprezintă o soluţie diferită de cea banală, cel puţin unul

din scalarii este nenul, ceea ce implică faptul că sistemul format
din vectorii este liniar dependent - contradicţie cu ipoteza că
este bază a lui . Prin urmare, matricea de trecere este
o matrice inversabilă.
Cum matricea este inversabilă.
Înmulţind la stânga relaţia (2) cu vom avea:

ceea ce arată că este matricea de trecere de la baza

la baza .

Propoziţie Fie un spaţiu vectorial peste ,

două baze ale lui matricea de trecere de la baza la
baza . Considerăm presupunem că
sunt coordonatele vectorului în baza , iar sunt
coordonatele vectorului în baza . Atunci

6
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ

pentru orice
Demonstraţie
Deoarece sunt coordonatele vectorului în baza , iar
sunt coordonatele vectorului în baza , rezultă că
.
Cum este matricea de trecere de la baza la baza
putem scrie

Se obţine
.

Test de autoevaluare
2. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de spaţiul
avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la următoarele
întrebări:
Ce înţelegeţi prin matricea de trecere de la o bază la alta?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Considerăm presupunem că sunt coordonatele vectorului
în baza , iar sunt coordonatele vectorului în baza .
Atunci

pentru orice

7
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ

4.4. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE

DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Numerele unic determinate din relaţia de reprezentare a
vectorului în baza considerată se numesc coordonatele sau
componentele vectorului în baza .
b)Trei vectori din 3
formează o bază în 3
dacă determinantul alcătuit
din componentele vectorilor scrise pe coloane este nenul.

Intrebarea 2

Matricea se numeşte matricea de trecere de

la baza la baza, unde

4.5. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 4

1) Se dau vectorii
v  (3, 2,1), v1  (4, 0, 3), v2  (2,1, 2), v3  (1, 2, 3) .

a) Arătaţi că vectorii formează o bază în . (1p)

b) Determinaţi coordonatele vectorului în baza canonică din

(1p)

c) Determinaţi coordonatele vectorului în baza

(2p)

2) Se dau bazele:

{v1  (1,1, 2), v2  (1, 0,1), v3  (2, 2,1)} ,

{v '1  (1,1, 0), v '2  (2, 0,1), v '3  (1,1, 1)} .

Determinaţi matricea de trecere de la baza la baza

(5p)

8
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ

4.6. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. V. Cruceanu, Elemente de algebră liniară şi geometrie, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1973.
2. R.M. Dăneţ, Structuri liniare în algebră şi geometrie, Teorie prin exerciţii şi probleme,
Editura Matrix Rom, Bucureşti, 1999.
3. I.D. Ion, R. Nicolae, Algebra, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.
4. A. Mihai, Algebră liniară şi geometrie analitică. Note de curs, Editura Conspress,
Bucureşti, 2014.
5. C. Udrişte, Algebră şi geometrie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.