Algebra Curs 2 – Spaţii vectoriale 1

CURS 2

Teorema 3. Dacă V/K este un spaţiu vectorial cu dim V  n  0 atunci

 orice sistem de generatori are cel puţin n vectori ;
 orice sistem de m vectori , m  n , este liniar dependent ( n este numărul maxim de vectori
liniar independenţi din V ).
Teorema 4. Fie V/K un spaţiu vectorial cu dim V  n  0 , S  {v1 , ..., v n } , O S V,
card S  n . Atunci următoarele afirmaţii sunt echivalente :
 S este liniar independent
 S sistem de generatori
b
 S V .
Teorema 5. Fie V/K un spaţiu vectorial cu dim V  n . Atunci
1. Din orice sistem de generatori al lui V se poate extrage o bază .
2. Orice sistem liniar independent se poate completa până la o bază .
 
Exemplu. Fie B  p1  1  x , p 2  x  x 2 , p 3  2  3x  IR 2 x  . Să se arate că B este bază
pentru IR 2 x  .
Rezolvare. cardB  3  dim IR 2 x  Este suficient să verificăm dacă B este sistem de generatori
pentru IR 2 x  . Fie p  a  b x  c x 2  IR 2 x  . Verificăm dacă există 1 ,  2 ,  3  IR astfel
încât p  1p1   2 p 2   3 p 3 . Obţinem sistemul
1  2 3  a

1   2  3  3  b
 2 c

Matricea sistemului este
1 0 2
 
A1 1 3
0 1 0
 
Se observă că rang A  rang A  3 , de unde rezultă că sistemul este compatibil, deci B este
b
sistem de generatori pentru IR 2 x  . Atunci conform teoremei anterioare avem B  IR 2 x  .
b
Teorema 6. Fie B  e1 , e 2 ,..., e n  V , dim V  n şi fie un sistem de vectori
n
S  v1 , v 2 ,..., v k   V , astfel încât v j   a ij e i , oricare ar fi j  1, k . Notăm matricea
i 1

A  a  ij 1 i  n . A este matricea corespunzătoare sistemului S. Atunci

1 j k

1. rang S  rang A .
2. S este liniar independent  rang S  k
Teorema 7. Scrierea unui vector într-o bază este unică.
Fie x  V şi B  v1 , v 2 ,..., v n  bază a spaţiului vectorial V/K . Atunci există nişte unici scalari
1 ,  2 ,...,  n  K astfel încât x  1 v1   2 v 2  ...   n v n . Aceşti scalari se numesc
coordonatele vectorului v în baza B .
Notaţie. Vectorul coloană format cu coordonatele lui x în baza B se notează
Algebra Curs 2 – Spaţii vectoriale 2

 1 
 
 
x  B  2

 
 
 n

Exemplu. Fie v  2,3,5  IR 3 . Numerele 2, -3, 5 reprezintă coordonate lui v faţă de baza
canonică din IR 3 deoarece v  2 e1  3 e 2  5 e 3 .
Exemplu. v  5,7,8,5  IR 4 are coordonatele 5, 7,-8,-5 față de baza canonică
e1 , e 2 , e 3 , e 4  a lui 4
IR .
Exemplu. p  5  7 x  8x 2  5x 3  IR 3 x  are coordonatele 5, 7,-8,-5 față de baza canonică
1, x, x 2

, x 3 a lui IR 3 x  .
 5 7 
Exemplu. A     M 2 IR  are coordonatele 5, 7,-8,-5 față de baza canonică
  8  5
E11 , E12 , E 21 , E 22  a lui M 2 IR  .
Exemplu. Să se determine rangul sistemului de vectori
  2 0  1 4   5 1 
S  A1   , A 2   , A 3    . S poate fi bază a lui M 2 IR  ?
  3 1  0  2  2 0 
Rezolvare. v1  2E11  3E 21  E 22 , v 2   E11  4E12  2E 22 , v 3  5E11  E12  2E 21 .
 2 1 5
 
0 4 1
Formăm matricea cu coordonatele vectorilor A   care are rangul 3. Atunci rang
3 0 2
 
1  2 0 

S=3 , dar S nu este bază a lui M 2 IR  , deoarece card S  3 iar dim M 2 IR   4 .

Observație. Pentru a verifica dacă un sistem de vectori S este liniar independent scriem
matricea corespunzătoare sistemului A și îi calculăm rangul. Atunci dacă
rangS=rangA=numărul de vectori rezultă că S este liniar independent.

Schimbarea bazei unui spaţiu vectorial

b
Fie B  {e1 , e 2 ,..., e n }  V o bază a spaţiului vectorial V/K şi B  {v 1 , v 2 , ..., v n }  V un
n
sistem de vectori . Există scalarii a ij astfel încât v j   a ij e i , pentru orice j  1, n . Notăm cu
i 1

TB, B  a ij 1i , j n matricea formată cu scalarii a ij .

Teorema 8. B este bază a lui V  det TB, B  0 .
Observaţii.
1. Dacă B şi B sunt baze, atunci TB, B' se numeşte matricea de trecere de la B la B .
Matricea T(B,B’) este inversabilă şi inversa ei este matricea de trecere de la baza B’ la baza
B.
Algebra Curs 2 – Spaţii vectoriale 3

2. Dacă TB, B este matricea de trecere de la baza B la baza B iar TB, B * este matricea
de trecere de la baza B la baza B* , atunci TB, B *  TB, B  TB, B * este matricea de
trecere de la baza B la baza B*.
Schimbarea coordonatelor unui vector la schimbarea bazei
b b
Fie V/K un spaţiu vectorial , B  {e1 , e 2 ,..., e n }  V , B  {v1 , v 2 , ..., v n }  V două baze ale sale
şi T(B,B’) este matricea de trecere de la baza B la baza B’. Fie v  V , x i , respectiv x j
 x1   x 1 
   
x2   x 
coordonatele sale în bazele B , respectiv B , [ v] B    , [ v] B   2  . Atunci
 
   
x   x 
 n  n
[ v] B  T B, B  [ v] B .
1

b
Exemplu. Să se verifice dacă B   v1   2 ,1, 4 , v 2  1,0 , 2 , v 3    1,1, 3   IR 3 . În caz
afirmativ să se determine coordonatele vectorului x   0 ,1,15  în noua bază.
Rezolvare. Deoarece dim IR 3 / IR  3 şi B are 3 vectori, este suficient să verificăm dacă
matricea sistemului de vectori este nesingulară
2 1 1
det TB, B   1 0 1  5  0
4 2 3
b
Deci B  IR 3 . Pentru a determina coordonatele vectorului x în noua bază putem folosi două
metode:
Metoda 1. Folosim formula [ x ] B  T B, B  [ x ] B , unde TB, B este matricea scrisă mai
1

sus, de trecere de la baza canonică a lui IR 3 la baza B , [ x ] B este vectorul coloană format cu
coordonatele lui x în baza canonică , iar [ x ] B este vectorul coloană format cu coordonatele lui
x faţă de noua bază . Atunci
 2  5 1   0   2 
1     
[ x ] B  T B, B  [ x ] B   7 10  1   1     1
1

5
 2 0 1  15   3 
Deci x  2 v1  v 2  3 v 3 .
Metoda 2. Putem căuta direct coordonatele 1 ,  2 ,  3 ale lui v în noua bază :
0 2 1   1
       
x  x 1 v1  x 2 v 2  x 3 v 3   1   x 1   1  x 2  0   x 3  1 
15  4  2 3
       
2 x 1  x 2  x 3  0 x 1  2
 
  x 1  x3  1 . Sistemul are soluția x 2  1 .
4 x  2 x  3 x  15 x  3
 1 2 3  3
Exemplu. Aceeaşi cerinţă pentru B   p1  2  3x  7 x 2 , p 2  1  4 x  9 x 2 , p 3  3  5 x 2 
b
 IR 2 x  , p  7  17 x  64 x 2 .
Algebra Curs 2 – Spaţii vectoriale 4

Rezolvare. Deoarece dim IR 2 x  / IR  3 şi card B  3 este suficient să verificăm dacă

matricea sistemului de vectori este nesingulară.
 2 1 3
 
TB, B    3 4 0  , det TB, B  0
 7 9 5 


Pentru a determina coordonatele vectorului p în noua bază vom folosi metoda a doua
prezentată în exemplul precedent. Căutăm direct coordonatele 1 ,  2 ,  3 ale lui p în noua bază
p   1 p1   2 p 2   3 p 3
 7  17 x  64 x 2   1 2  3x  7 x 2    2  1  4 x  9 x 2    3 3  5 x 2 
 2 1   2  3  3  7  1  3
 
  3  1  4  2  17   2  2
 7   9   5   64   5
 1 2 3  3
1 0    2 3
Exemplu. Fie S  A 1 , A 2 , A 3 , A 4   M 2 IR  , A 1    , A 2    ,
1 1   1 0
0 m 0 0  b
A 3    , A 4    . Să se afle m  IR astfel încât S  M 2 IR  .
4 1   2  3
Rezolvare. Deoarece dim M 2 IR  / IR  4 şi card S  4 este suficient să punem condiția ca
matricea sistemului de vectori să fie nesingulară:
1  2 0 0 
 
0 3 m 0  42
T  , det T  13m  42  0  m 
1 1 4 2 13
 
 1 0 1  3
 
b
Din teorema 9 rezultă că S  M 2 IR  .

Subspații vectoriale

Definiţie. Fie V/K un spaţiu vectorial şi U  V o submulţime nevidă . U se numeşte

S
subspaţiu vectorial al lui V şi se notează U  V dacă
 u, v  U  u  v  U
 uU ,  K  uU
S
Definiţie. Fie V/K un spaţiu vectorial şi U  V . Atunci
1. B  U este bază pentru U dacă B este un sistem liniar independent şi este sistem de
generatori pentru U.
b
2. Dacă B  U atunci dim U  card B .
Propoziţia 9. Fie V/K un spaţiu vectorial . Atunci
S
1. U  V    ,   K ,  u , v  U  u   v  U .
S
2. Dacă UV atunci pentru   1 ,  2 ,...,  p  K şi  u 1 , u 2 ,..., u p  U rezultă
 1 u 1   2 u 2  ...   p u p  U ,  p  IN * .
Algebra Curs 2 – Spaţii vectoriale 5

3. Orice subspaţiu vectorial conţine vectorul nul .

4.  0 V  şi V sunt subspaţii ale lui V/K .
S
5. Dacă U  V atunci dimU  dimV .
S
6. Dacă U  V şi dimU = dimV , atunci U  V .
7. Fie un sistem de vectori S  v1 , v 2 ,..., v k   V . Acoperirea liniară a lui S notată L(S) este
subspaţiu vectorial al lui V, numit subspaţiul generat de S
LS   1 v1   2 v 2  ...   k v k  1 ,  2 ,... n  K
Observaţii.
1. S este sistem de generatori pentru L(S);
b
2. Dacă S e liniar independent  S  LS
Dacă S e liniar dependent  orice subsistem maximal liniar independent de vectori din S
este bază pentru L(S);
3. dim LS  rang S ;
4. Dacă S1  LS 2   V atunci LS1   LS 2  ;
5. Dacă S1 , S 2  V sunt două sisteme de vectori astfel încât LS1   LS 2  nu rezultă
neapărat că S1  S 2 .
  2a  b a  3b   s
Exemplu. Fie U     a , b  lR   M 2 IR  . Să se arate că U  M 2 IR  , să se
  5b 6a  
determine o bază a sa şi dim U.
Rezolvare.
 2a  b 1 a 1  3b 1   2a  b 2 a 2  3b 2 
Metoda 1. Fie u 1 , u 2  U , u 1   1  , u 2   2  şi
 5b 1 6a 1   5b 2 6a 2 
 2a  b1 a 1  3b1   2a  b 2 a 2  3b 2 
 1 ,  2  IR . Calculăm  1 u 1   2 u 2   1  1    2  2 
 5b 1 6a 1   5b 2 6a 2 
 2 1a 1   2 a 2    1 b1   2 b 2  1a 1   2 a 2   3 1 b1   2 b 2  s
   U , de unde U  M 2 IR  .
 51 b1   2 b 2  6 1a 1   2 a 2  
  2 1  1  3 
Metoda 2. Scriem U  a    b   a , b  lR   a u 1  bu 2 a , b  lR  LB unde
  0 6 5 0  
 2 1  1  3 s
B   u 1 , u 2 , u 1    , u 2    . Atunci U  M 2 IR  şi B este sistem de generatori
 0 6 5 0 
pentru U. Să verificăm B este liniar independent. Fie 1 u 1   2 u 2  0
dacă
 21   2  0
   3  0
 2 1  1  3   1  0
 1     2    0   1 2
 , deci B este un sistem liniar
 0 6 5 0   5 2  0   2  0
 61  0
b
independent. Atunci B  U şi dim U  card B  2 .

   
s
Exemplu. Fie U  y  C1 IR  yx   2 yx  . Să se arate că U  C1 IR  , că B  u x   e 2x
este bază a lui U şi să se afle dimU.
Algebra Curs 2 – Spaţii vectoriale 6

Rezolvare. Fie y1 , y 2  U şi 1 ,  2  IR . Verificăm dacă 1 y1   2 y 2  U . Avem

1 y1   2 y 2  x   1 y1 x    2 y2 x   2 1 y1 x   2  2 y 2 x   21 y1   2 y 2 x 
s
 1 y1   2 y 2  U , deci U  C1 IR  .
Se observă că u x   2u x   u  U . Deoarece B   0 rezultă că B este liniar independent.
Să vericăm dacă este sistem de generatori pentru U. Rezolvăm ecuaţia
yx 
yx   2 yx    2  ln yx   2x  ln k  yx   C e 2 x  C  u x   B este sistem de
y x 
generatori pentru U, prin urmare B este baza lui U şi dim U  1 .

Operaţii cu subspaţii vectoriale

a) Suma a două subspaţii U1 şi U 2 ale spaţiului vectorial V/K este mulţimea :
U1  U 2   u 1  u 2 u 1  U1 , u 2  U 2 
b) Intersecţia a două subspaţii U1 şi U 2 ale spaţiului vectorial V/K este mulţimea :
U1  U 2   u  V u  U 1 si u  U 2 
c) Reuniunea a două subspaţii U1 şi U 2 ale spaţiului vectorial V/K este mulţimea :
U1  U 2   u  V u  U1 sau u  U 2 
d) Spunem că suma este directă şi notăm U 1  U 2 dacă U 1  U 2   0 V .
Teorema 10.
1. Dacă U1 şi U 2 sunt subspaţii ale lui V/K , atunci intersecţia U1  U 2 şi suma U1  U 2 sunt
tot subspaţii ale lui V/K. Reuniunea U1  U 2 nu este întotdeauna subspaţiu .
2. Suma a două subspaţii U1 şi U 2 este directă dacă şi numai dacă orice vector x  U1  U 2
admite o descompunere unică de forma x  u 1  u 2 , cu u 1  U1 , u 2  U 2 .

Definiţie. Subspaţiile U1 şi U 2 ale spaţiului vectorial V/K se numesc subspaţii

suplementare dacă V  U1  U 2 . U1 se numeşte suplementul lui U 2 şi reciproc .
S
Teorema 11. Fie V/K un spaţiu vectorial cu dim V = n şi U  V . Atunci există suplementul
lui U ( care nu este unic ) .

Teorema dimensiunii 12. (GRASMANN)

Dacă U1 şi U 2 sunt subspaţii ale spațiului finit dimensional V/K atunci
dimU1  U 2   dim U1  dim U 2  dimU1  U 2 
dimU1  U 2   dim U1  dim U 2

Exemplu. Fie U 1  a  2b  (a - 3b)x  (a  b)x 2 a , b  lR şi 

U 2    (3 - 7 )x  7  x ,   lR
2
 subspaţii ale spaţiului vectorial IR 2 x  . Să se
determine subspaţiile U 1  U 2 , U 1  U 2 şi bazele lor.
Rezolvare.
Scriem U1  ap1  bp 2 a , b  lR, unde p1  1  x  x 2 , p 2  2  3x  x 2 şi
U 2   p 3   p 4 ,   lR , unde p 3  1  3x , p 4  7 x  7 x . Vectorii p1 , p 2
2
respectiv
b b
p 3 , p 4 sunt liniar independenţi, deci B1   p1 , p 2  U 1 şi B 2   p 3 , p 4  U 2 . Rezultă că
Algebra Curs 2 – Spaţii vectoriale 7

dim U1  dim U 2  2 . Să găsim intersecţia celor două subspaţii . Fie p  U 1  U 2 . Atunci

p  a  2b  (a - 3b)x  (a  b)x 2    (3  7) x  7 x 2 . Rezultă următorul sistem
a  2b  

a  3 b  3   7
a  b  7

Sistemul are soluție dacă și numai dacă   6  . Atunci U 1  U 2   (6  11x  7 x 2 )   IR,

6  11x  7x  U
b
2
1  U2 şi dim.U1  U 2  1 . Din teorema dimensiunii avem
s
dim(U1  U 2 )  dimU1  dimU 2  dim(U1  U 2 )  2  2  1  3 . Dar U1  U 2  lR 2 x  ,
dim lR 2 x   3 , dim ( U 1  U 2 )  3 . Atunci U 1  U 2  lR 2 x .