TEMA 1 NUMERE REALE

mn
1. a  a  a
m n
.
m n
2. a : a  a
m n
.
mn
3. (a )  a
m n
.
4. (a  b) n  a n  b n .
5. a 0  1 .
1
6. a n  n .
a
7. N  {0, 1, 2, ... } , mulţimea numerelor naturale.
8. Z  {...,2,  1, 0, 1, 2,...} , mulţimea numerelor întregi.
a 
9. Q   | a, b  Z , b  0  , mulţimea numerelor raţionale.
b 
10. R, mulţimea numerelor reale.
11. R \ Q , mulţimea numerelor iraţionale.
12. C , mulţimea numerelor complexe.
ab
13. Media aritmetică: ma  .
2
14. Media geometrică: mg  a  b .
15. (a  b) 2  a 2  2ab  b 2 .
16. (a  b) 2  a 2  2ab  b 2 .
17. a 2  b 2  (a  b)( a  b) .
18. (a  b  c) 2  a 2  b 2  c 2  2ab  2ac  2bc .
19. (a  b) 3  a 3  3a 2 b  3ab 2  b3 .
20. (a  b) 3  a 3  3a 2 b  3ab 2  b3 .
21. a 3  b3  (a  b)( a 2  ab  b 2 ) .
22. a 3  b3  (a  b)( a 2  ab  b 2 ) .
23. a  b  ab .
a a
24.  .
b b
25. a b  a 2  b .
26. a b  c d  a  c b  d .
27. x  a  a  x  a , unde a  0 .
 TEMA 2 FUNCŢIA DE GRADUL I
1. Forma generală a funcţiei de gradul întâi: f : R  R , f ( x )  ax  b . Graficul funcţiei este o dreaptă.
2. Compunerea funcţiilor :  f  g ( x)  f g ( x) , f , g : R  R .
3. Un punct A( x, y ) aparţine graficului unei funcţii dacă f ( x )  y .
4. Pentru a afla coordonatele punctului de intersecţie a graficelor a două funcţii f (x ) şi g (x ) , rezolvăm
ecuaţia f ( x )  g ( x ) .
5. Aflarea coordonatelor punctelor de intersecţie a G f cu axele de coordonate:
6. G f  (Ox )  y  0 iar G f  (Oy )  x  0 .
7. Ox  este axa absciselor, Oy  este axa ordonatelor.
8. f ( x )  ax  b , este constantă dacă a  0 . Graficul ei este o dreaptă paralelă cu axa Ox 

TEMA 3 FUNCŢIA DE GRADUL II

1. Forma generală a funcţiei de gradul doi: f : R  R , f ( x)  ax 2  bx  c, a  0.
b 
2. Coordonatele vârfului parabolei: xv  , yv  .
2a 4a
3. Dacă:
   0  x1 , x2  R, x1  x2 . Graficul intersectează axa Ox în două puncte distincte.
   0  x1 , x2  R, x1  x2 . Graficul este tangent axei Ox .
   0  x1 , x2  R . Graficul nu intersectează axa Ox .

b
4. Dreapta x  este axă de simetrie a parabolei.
2a

   
5. Dacă a  0    funcţia are un minim dat de y v  . Im f   ,  .
4a  4a 

  
6. Dacă a  0    funcţia are un maxim dat de y v  . Im f    ,  .
4a  4a 

7. Distanţa dintre punctele de intersecţie a parabolei cu axa Ox : d  x2  x1 .

8. Dacă:

   0 , între rădăcini se pune semn contrar lui a .

   0 , peste tot se pune semnul lui a .

9. ax 2  bx  c  a( x  x1 )( x  x2 ) .
 TEMA 4 RELAŢIILE LUI VIETE
1. Relaţiile lui Viete:
b
x1  x2  (S )
a
c
x1  x2  ( P) .
a
2. x1  x2  S 2  2  P .
2 2

3. x13  x23  S (S 2  3  P) .
4. Ecuaţia care se poate forma cunoscând rădăcinile x1 şi x2 este: x 2  S  x  P  0

TEMA 5 PROGRESII ARITMETICE

1. Termenul general: an  a1  (n  1)  r , unde

a1 este primul termen

a n este ultimul termen

r este raţia

n este numărul de termeni

a1  an
2. Suma a n termeni: S n  n.
2
3. Diferenţa a doi termeni consecutivi este egală cu raţia: an 1  an  r .
4. Oricare trei termeni consecutivi, cel din mijloc este egal cu media aritmetică a vecinilor:

a n 1  a n 1
an  .
2

5. Suma termenilor egal depărtaţi este constantă:

a1  an  a2  an1  ...  constant.

 TEMA 6 PROGRESII GEOMETRICE

1. Termenul general bn  b1  q n1 .

qn 1
2. Suma a n termeni S n  b1  , unde
q 1

b1 este primul termen

q este raţia

n reprezintă numărul de termeni

3. Raportul a doi termeni consecutivi este egal cu raţia q :

bn1
 q.
bn

4. Oricare trei termeni consecutivi, cel din mijloc este egal cu media geometrică a vecinilor:

bn  bn1  bn1

5. Produsul termenilor egal depărtaţi este constant:

b1  bn  b2  bn1  ...  ct.

TEMA 7 INECUATII
1. Semnul funcţiei de gradul I, f ( x )  ax  b : la stânga rădăcinii se pune semn contrar lui a iar la
dreapta ei semnul lui a .
2. Semnul funcţiei de gradul II, f ( x)  ax 2  bx  c :
 Dacă   0 , între rădăcini se pune semn contrar lui a .
 Dacă   0 , peste tot se pune semnul lui a .
3. Putem stabili semnul unei funcţii pe un interval dându-i lui x o valoare oarecare si calculând f (x ) .
Semnul obţinut se păstrează pe tot intervalul până când dăm de zero, moment în care semnul se
schimbă.

Orice inecuaţie de gradul II se rezolvă numai cu tabel de semn

 . TEMA 9 APLICAŢII ALE TRIGONOMETRIE ÎN
GEOMETRIE
Fie triunghiul ABC cu laturile a  BC , b  AC , c  AB .

1. Teorema cosinusului. În orice ABC , au loc relaţiile:

a 2  b 2  c 2  2bc cos A ; b 2  a 2  c 2  2ac cos B ; c 2  a 2  b 2  2ab cos C , de unde

b2  c 2  a 2 a 2  c 2  b2 a 2  b2  c 2
cos A  ; cos B  ; cos C  .
2bc 2ac 2ab

2. Teorema sinusurilor. În orice ABC , are loc relaţia:

a b c
   2 R , unde R este raza cercului circumscris ABC .
sin A sin B sin C

3. Formule pentru aria unui triunghi ABC

b  hb a  ha c  hc
a) AABC    .
2 2 2

b  c sin A a  c sin B a  b sin C

b) AABC    .
2 2 2

abc
c) AABC  p( p  a)( p  b)( p  c) , unde p  . (Formula lui Heron).
2

a bc
d) AABC  , unde R este raza cercului circumscris ABC .
4R

abc
e) AABC  p  r , unde p  , r este raza cercului înscris.
2

bc
f) Aria unui triunghi dreptunghic AABC  .
2

l2 3
g) Aria unui triunghi echilateral AABC  , unde l este latura triunghiului.
4

4. Formule pentru arie

a) Aria pătratului AABCD  l 2 , unde l este latura pătratului.

b) Aria dreptunghiului AABCD  L  l , unde L este lungimea iar l este lăţimea.

c) Aria paralelogramului AABCD  b  h , unde b este baza iar h este înălţimea.

d1  d 2
d) Aria rombului AABCD  , unde d1 şi d 2 sunt diagonalele rombului.
2

5. Sinus = COI, Cosinus = CAI, Tangenta = COCA, Cotangenta = CACO.

6. Perimetru = suma lungimilor tutur laturilor.

7. Teorema lui Pitagora : într-un triunghi dreptunghic ipotenuza la pătrat este egală cu suma pătratelor
catetelor.

8. Reciproca teoremei lui Pitagora : dacă într-un triunghi o latură la pătrat este egală cu suma pătratelor
celorlalte două, atunci triunghiul este dreptunghic.

9. Proprietăţi ale triunghiului dreptunghic

a) Centrul cercului circumscris unui triunghi dreptunghic este situate la mijlocul ipotenuzei.

b) Mediana dusă din vârful de 90 este egală cu jumătate din ipotenuză.

c1  c2
c) Înălţimea dusă din vârful de 90 este h  .
ip

TEMA 10 VECTORI
1. Regula triunghiului (Chasles): AB  BC  AC

2. Regula paralelogramului: AB  AD  AC , unde ABCD este paralelogram.

3. ( AM ) este mediană în triunghiul ABC  AM 

1
2

AB  AC . 
4. Dacă M împarte segmentul BC în raportul k atunci, pentru orice punct A din plan:

1 k BM
AM   AB   AC , unde k.
1 k 1 k MC
  
5. Vectori în sistem de coordonate: u  ai  bj .


 Lungimea : | u | a 2  b2
   
 Produsul scalar a doi vectori: u  v | u |  | v |  cos  a1a2  b1b2 .
 a1 b1  
6. Condiţia ca doi vectori să fie coliniari( paraleli):  sau u    v .
a 2 b2
 
7. Condiţia ca doi vectori să fie perpendiculari: u  v  a1a2  b1b2  0 .

8. Dacă punctul M (a , b ) este un punct din plan atunci OM se numeşte vector de poziţie. Notăm

OM  rM

Pentru M (a , b ) avem rM  a  i  b  j (coordonatele vectorului de poziţie sunt coordonatele lui M).

Dacă A( x A ; y A ) şi B( x B ; y B ) atunci coordonatele vectorului AB sunt ( x B  x A ; y B  y A ) .

Mai exact: AB  ( x B  x A )  i  ( y B  y A )  j

TEMA 11 ECUAŢII IRAŢIONALE

1. Se pun condiţii de existenţă:

 dacă ordinul radicalului este par, atunci cantitatea de sub radical trebuie să fie mai mare sau egală cu
zero.

 dacă ordinul radicalului este impar, atunci nu se pun condiţii.

2. Se izolează radicalul pentru o eventuală ridicare la putere.

3. Se ridică la putere în ambii membri pentru eliminarea radicalului.

4. Pe parcurs pot apărea condiţii mascate...”masca lui Zorro” care se pun. Se intersectează intervalul
iniţial cu condiţiile mascate.

5. La final este bine să se facă verificarea soluţiilor obţinute

TEMA 12 NUMERE COMPLEXE


1. Mulţimea numerelor complexe: a  bi | a, b  R, i 2  1 . 
2. Dacă z  a  bi , atunci a  Re z ,este partea reală iar bi  Im z ,este partea imaginară.
3. Două numere complexe z1  a1  b1i şi z2  a2  b2i sunt egale dacă a1  a2 şi b1  b2 .
4. Conjugatul unui număr complex z  a  bi este z  a  bi .
5. Puterile lui i : i 4 k  1 , i 4 k 1  i , i 4 k 2  1 , i 4 k 3  i , k  N .
6. Modulul unui număr complex: dacă z  a  bi  C atunci modulul său este | z | a 2  b2 .
 TEMA 14 LOGARITMI ŞI ECUAŢII LOGARITMICE
1. Fie a  0 , a  1 şi x  0 . Unicul număr real y cu proprietatea că a y  x se numeşte logaritmul
numărului x  0 în baza a  0 , notat log a x .
2. Proprietăţi: fie a, b  0 , a, b  1 , x, y  0 .

1. log a x  y  x  a y .

2. a loga x  x .

3. log a a  1 .

4. log a 1  0 .

5. log a x  log a y  log a ( x  y) .

x
6. log a x  log a y  log a .
y

7. log a a x  x .

8. log a x p  p  log a x .

log b x
9. log a x  (formula de schimbare a bazei).
log b a

10. Notaţii: lg x  log 10 x (logaritm zecimal).

ln x  log e x (logaritm natural).

TEMA 15 COMBINATORICĂ METODE DE NUMĂRARE

1. Regula produsului: dacă pentru situaţia A există m posibilităţi de realizare, iar pentru situaţia B
există n posibilităţi de realizare, atunci realizarea simultană a situaţiilor A şi B este posibilă în mn
moduri.
2. Regula sumei: dacă pentru situaţia A există m posibilităţi de realizare, iar pentru situaţia B există n
posibilităţi de realizare, altele decât cele de la situaţia A, atunci realizarea cel puţin a uneia dintre
situaţiile A sau B este posibilă în m + n moduri.
3. Permutare: fie A o mulţime finită cu n elemente şi k  N , 1  k  n . Se numeşte permutare a
mulţimii A orice mulţime ordonată care se poate forma cu elementele sale: Pn  n!  1  2  3  ...  n .
4. Aranjament: se numeşte aranjament de n luate câte k orice mulţime ordonată din k elemente ale lui A:
n!
Ank  .
(n  k )!
5. Combinare: se numeşte combinare de n elemente luate câte k orice submulţime a lui A formată din k
n!
elemente: Cnk  .
k! ( n  k )!
6. Formula combinărilor complementare: Cnk  Cnn k .
7. Formula de recurenţă a combinărilor: Cnk  Cnk1  Cnk11 .
8. Fie A o mulţime cu m elemente şi B o mulţime cu n elemente. Atunci:
a) Dacă n  m , numărul funcţiilor injective f : A  B este Amn .
b) Dacă m  n , numărul funcţiilor bijective f : A  B este Pm .
c) Dacă n  m , numărul funcţiilor strict crescătoare/descrecătoare f : A  B este C mn .
d) Numărul funcţiilor f : A  B este n m .
9. Numărul submulţimilor ale unei mulţimi cu n elemente este 2 n .
10. Numărul submulţimilor cu k elemente, ale unei mulţimi cu n elemente , k  n este Cnk .
11. Binomul lui Newton.
 Fie a, b  R şi n  N , atunci (a  b) n  Cn0 a n  Cn1 a n1b  ...  Cnn b n .
_____
 Termenul de rang k: Tk 1  Cnk a n k b k , k  0, n .
 Suma coeficienţilor binomiali: Cn0  Cn1  ...  Cnn  2 n .
 Suma coeficienţilor binomiali de rang par (impar): Cn1  Cn3  ...  Cn0  Cn2  ...  2 n 1 .

TEMA 16 MATEMATICI FINANCIARE

1. Procente:
a p
 dacă a, b, p  [0, ), b  0 , astfel încât  , atunci spunem că a reprezintă p % din b .
b 100
2. T.V.A.-ul:
 este un impozit perceput de stat şi care se aplică la toate produsele şi serviciile înaintea preţului de
vânzare.
 este adevărată relaţia : preţ producţie + T.V.A. = preţ vânzare
 “Căsuţele” PREŢ INIŢIAL + PROCENT(din preţul iniţial) = PREŢ FINAL
 TEMA 17 PROBABILITĂŢI
Probabilitate:

 Raportul dintre numărul cazurilor favorabile şi numărul cazurilor posibile ( Florin supra Paula)

F
P .
P

 Probabilitatea este egală întotdeauna cu un număr din intervalul [0,1] .

 Evenimentul cu probabilitatea egală cu 0 se numeşte evenimentul imposibil.
 Evenimentul cu probabilitatea egală cu 1 se numeşte evenimentul sigur.

TEMA 18 GEOMETRIE ANALITICĂ

1. Distanţa între două puncte A( x A , y A ) , B( xB , y B ) : AB  ( x B  x A ) 2  ( y B  y A ) 2 .
x A  xB y  yB
2. Coordonatele mijlocului M al segmentului AB : x M  , yM  A .
2 2
x  x B  xC y  y B  yC
3. Coordonatele centrului de greutate al triunghiului ABC: xG  A , yG  A .
3 3
4. Ecuaţia generală a unei drepte d : ax  by  c  0 unde a, b, c  R .
5. Dacă b  0 , se obţine o ecuaţie de forma x  x0 , care este forma generală a unei drepte verticale.
6. Dacă a  0 , se obţine o ecuaţie de forma y  y0 , care este forma generală a unei drepte orizontale.
7. Fie d o dreaptă oblică. Tangenta unghiului format de dreapta d cu sensul pozitiv al axei (Ox ) este
panta dreptei d . Se notează cu m .
8. Ecuaţia redusă a dreptei: y  mx  n , unde m este panta dreptei.
yB  y A
9. Formula pantei unei drepte care trece prin punctele A( x A , y A ) , B( xB , y B ) : m AB  .
xB  x A
10. Ecuaţia dreptei care trece printr-un punct A( x0 , y0 ) şi de pantă m : y  y0  m( x  x0 ) .
x y 1
11. Ecuaţia dreptei care trece prin două puncte A( x A , y A ) , B( xB , y B ) : x A yA 1  0 .
xB yB 1
12. Condiţia ca două drepte să fie paralele:
a) Dacă dreptele sunt date în forma: d1 : a1 x  b1 y  c1  0 şi d 2 : a2 x  b2 y  c2  0 atunci
a1 b1
d1 || d 2   .
a 2 b2
b) Dacă dreptele sunt date în forma d1 : y  m1 x  n1 şi d 2 : y  m2 x  n2 atunci
d1 || d 2  m1  m2 .
13. Condiţia ca două drepte să fie perpendiculare: d1  d 2  m1  m2  1.
| ax A  by A  c |
14. Distanţa de la un punct A( x A , y A ) la o dreaptă d : ax  by  c  0 : d ( A, d )  .
a 2  b2
xA yA 1
15. Condiţia ca trei puncte A( x A , y A ) , B( xB , y B ) , C ( xC , yC ) să fie coliniare: x B yB 1  0 .
xC yC 1
||
16. Aria unui triunghi determinat de punctele A( x A , y A ) , B( xB , y B ) , C ( xC , yC ) : AABC  , unde
2
xA yA 1
  xB yB 1 .
xC yC 1