SPAŢII VECTORIALE

PROBLEME REZOLVATE

P1. Arătaţi că R n este spaţiu vectorial în raport cu operaţiile de adunare şi înmulţire cu scalari definite
astfel :
(1) x  y  x1  y1 , x 2  y 2 ,...,x n  y n ,
(2) x  x1 , x 2 ,...,x n , x  x1 , x 2 ,...,x n  , y   y1 , y 2 ,..., y n   R n ,
  K .
Soluţie. Elementul 0V  (0,0,..,0) se numeşte origine iar elementul  x   x1 , x2 ,..., xn  se numeşte opusul
lui x. Utilizând definiţia spaţiului vectorial şi proprietăţile operaţiilor din K (R sau C ) se deduce:
a1 ) x  ( y  z)  x1 , x2 ,...,xn    y1  z1 , y 2  z 2 ,...,y n  z n  
 x1  ( y1  z1 ),...,xn  ( y n  z n )
( x  y)  z  x1  y1 , x 2  y 2 ,...,xn  y n   z1 , z 2 ,...,z n 
 ( x1  y1 )  z1 ,...,( xn  y n )  z n 
Utilizând asociativitatea operaţiei de adunare în R rezultă
xi  ( yi  zi )  ( xi  yi )  zi , () i  1, n ,
deci x  ( y  z)  ( x  y)  z, () x, y, z  R n ;
a 2 ) 0V  x  (0,0,..,0)  x1 , x2 ,...,xn   0  x1 ,0  x2 ,...,0  xn  
 x1 , x2 ,...,xn   x, () x  R n ;
a3 ) x  ( x)  x1 , x2 ,..,xn    x1 , x2 ,.., xn   ( x1  x1 , x2  x2 , ,
.., xn  xn )  (0,0,..,0)  0V , () x  R n ;
a 4 ) x  y  x1 , x2 ,...,xn    y1 , y 2 ,...,y n   x1  y1 ,...,xn  y n  
  y1  x1 , y2  x2 ,...,yn  xn   y  x, () x, y  R n ;
b1 )  ( x  y)   x1  y1 ,..,xn  yn    x1  y1 ,..., xn  yn  
 x1  y1 ,..,x n  y n   x1 ,..,x n   y1 ,..,y n  
 x1 ,..,x n     y1 ,.., y n   x  y, () x, y  R n , ()  K;
b2 ) (   ) x  (   )x1 , x2 ,...,xn   (   ) x1 ,...,(   ) xn  
 x1  x1 ,...,x n  x n   x1 ,...,x n   x1 , ,...,x n  
 x1 ,...,x n    x1 , ,...,x n   x  x, () x  R n , ()  ,   K;
b3 )  (x)   x1 , x2 ,..,xn    x1 ,..., xn    x1 ,...,xn  
 ( ) x, ()  ,   K, () x  R n ;
b4 ) 1  x  1  x1 ,...,xn   1  x1 ,1  x2 ,...,1 xn   x1 , x2 ,...,xn   x, () x  R n .
 
Deci R n ,  ,  este spaţiu vectorial peste K (R sau C ).


  x 0 y 

P2. Fie M 1   A / A   , y  u-3v, x, y, u, v  R  . Este M 1 subspaţiu vectorial al lui M 23 (R) ?

  u v 0  

 x1 0 y1   x 0 y2 
Soluţie. A  B        2  
 u1 v1 0   u 2 v2 0 
x  x2 0 y1  y 2 
  1  cu y1  u1  3v1 , y 2  u 2  3v2 .
 αu1  βu 2 αv1  βv2 0 
Deoarece αy1  βy 2  αu1  βu 2   3αv1  βv2  , rezultă că A  B  M 1 , conform definiţiei mulţimii M 1 . In
concluzie, M 1 este subspaţiu vectorial al lui M 23 (R) .

P3. Fie mulţimea A  a , a , a  / a

1 2 3 1 
 a2  a32  R 3 . Să se verifice dacă A este subspaţiu vectorial al
lui R 3 .
Soluţie. Fie a, b  A în condiţiile date.
a  b   a1 , a 2 , a3    b1 , b2 , b3   (a1  b1 , a 2  b2 , a3  b3 ),
 ,   R, a, b  A.
Pentru ca a  b  A a1  b1   a 2  b2   a3  b3 2 .
trebuie ca Deoarece
a1  b1   a 2  b2    a1  a 2    b1  b2   a32  b32   a3  b3 2 , a  b  A , ca urmare A
3
nu este subspaţiu vectorial al lui R .

P4. În spaţiul vectorial P4 x se consideră subspaţiile:  

A  L x  x 2 , x 2  x 3 , x 3  x 4 ,2 x  5 x 2  3 x 4 ,
 
B  px   P4 x / px  este divizibil cu x  x  2 . Să se determine o bază şi dimensiunea lui A  B şi A B .
2

Dat polinomul qx   2  2 x  4 x să se verifice că qx   A  B şi să se descompună qx  în sumă dintre

4

un polinom din A şi un polinom din B . Este această descompunere unică ?


Soluţie: A  L 2 x  5x 2  3x 4 , x 2  x 4 , x 3  x 4 , dim A  3 ; 

B  L  2  x  x ,2 x  x  x ,2 x  x  x , dim B  3 ;
2 2 3 2 3 4

 2 4

A  B  L  2  x  x ,2 x  5x  3x , x  x , x 3  x 4 , dim A  B  4;
2 2 4

A  B  L 2 x  x  x ,2 x  x  x , dim A  B  2 ,

2 3 2 3 4

 2  2 x  4 x  3  2 x   1    2 x      x  4   x 
4 2 3 4

  2  1  2 x  1    2 x     x  x ,  ,   R
2 4

P5. Să se studieze dependenţa liniară a vectorilor :

a) v1  (1,2,4), v2  (0,1,1), v3  (1,4,2) în R3 ,
b) p1 (t )  8  t  7t 2 , p2 (t )  2  t  3t 2 , p3 (t )  1  t  t 2 în P2 (t ) ,
 2  2 1  4  0  2
c) A1   , A2   , A3    în M 22 (R ) ,
 4  6 5 3  4 8 
d) v1  (2,0,1,3,1), v2  (1,1,0,1,1), v3  (0,2,1,5,3),
v4  (1,3,2,9,5) în R 5 ,
e) v1  (1,1,0), v2  (1,0,1), v3  (0,1,1) în R 3 .
Soluţie. a) Se consideră relaţia 1v1   2 v2   3v3  0 . Prin înlocuirea vectorilor v1 , v2 , v3 se obţine
(1   3 ,21   2  4 3 , 41   2  2 3 )  (0,0,0) , echivalentă cu sistemul omogen
1   3  0, 21   2  4 3  0,  41   2  2 3  0 . Rangul matricei acestui sistem este doi. Prin urmare,
sistemul admite şi soluţii nebanale, deci sistemul de vectori este liniar dependent. Notând  3  t , se obţine
soluţia 1  t ,  2  2t ,  3  t , astfel că, prin înlocuirea acestora în relaţia 1v1   2 v2   3v3  0 , relaţia de
dependenţă liniară este v1  2v 2  v3  0 .
b) Relaţia 1 p1   2 p2   3 p3  0 este echivalentă cu 71  3 2   3  t 2 
 1   2   3  t  81  2 2   3  0 ,adică cu sistemul omogen : 71  3 2   3  0 , 1   2   3  0,
81  2 2   3  0 . Rangul matricei sistemului fiind doi, se notează  3  u şi rezultă sistemul de soluţii
1  (1 / 2)u,  2  (3 / 2)u ,  3  u . Se obţine relaţia de dependenţă liniară  p1  3 p2  2 p3  0 .
c) Relaţia 1 A1   2 A2   3 A3  0 este echivalentă cu sistemul omogen
21   2  0,  21  4 2  2 3  0
,
41  5 2  4 3  0,  61  3 2  8 3  0
a cărui matrice are rangul doi. Deci, sistemul de vectori este liniar dependent. Pentru  3  t , sistemul de soluţii
este 1  2 / 3t ,  2  4 / 3t ,  3  t , . Relaţia de dependenţă liniară este 2 A1  4 A2  3 A3  0 .
d) Din 1v1   2 v2   3v3   4 v4  0 rezultă sistemul omogen :
21   2   4  0,  2  2 3  3 4  0, 1   3  2 4  0,
31   2  5 3  9 4  0,1   2  3 3  5 4  0 .
Rangul matricei sistemului fiind doi, sistemul de vectori este liniar dependent. Pentru  3  t ,  4  u se obţine
sistemul de soluţii 1  t  2u,  2  2t  3u,  3  t ,  4  u . Relaţia 1v1   2 v2   3 v3   4 v 4  0 este
echivalentă cu t  v1  2v2  v3    u 2v1  3v2  v4   0 , u, t  R , de unde se obţin relaţiile de dependenţă
liniară v1  2v2  v3 ,  2v1  3v2  v4  0 .
e) Sistemul omogen asociat 1   2  0, 1   3  0,  2   3  0 are   2  0 , deci admite soluţia banală
1   2   3  0 . Vectorii sunt liniar independenţi.

P6. Fie S o mulţime formată din vectorii

a) v1  (1,0,1), v2  (1,0,1), v3  (3,0,3) în R 3 ;

b) t 3  t  1, 3t 2  2t , t 3 în P3 (t ) . 
Să se stabilească dimensiunea subspaţiului generat în fiecare caz.
Soluţie. a) Se consideră relaţia 1v1   2 v2   3v3  0 echivalentă cu sistemul omogen 1   2  3 3  0,
1   2  3 3  0 . Sistemul de vectori este liniar dependent, rangul matricei sistemului fiind 1. Cum
dimensiunea subspaţiului este dată de numărul vectorilor liniar independenţi, se deduce că aceasta este egală cu
1.
   
b) 1 t 3  t  1   2 3t 2  2t   3t 3  0 este echivalentă cu 1   3  0, 3 2  0, -1  2 2  0, 1  0 cu
soluţia banală 1   2   3  0 . Cum vectorii sunt liniar independenţi, rezultă că dimensiunea subspaţiului
generat este 3.

P7. Să se determine care din polinoamele t2 şi t 1 aparţin spaţiului generat de

t 3
 t  1, 3t  2t , t
2 3
 în P (t ) .
3

Soluţie. Pentru ca cele două polinoame să aparţină spaţiului generat ar trebui ca acestea să fie combinaţii liniare
   
de vectorii sistemului de generatori. Prin urmare, t 2  1 t 3  t  1   2 3t 2  2t   3t 3 , respectiv, t  1  1
t 3
 
 t  1   2 3t  2t   3t
2
 3
. Aceste relaţii sunt echivalente cu sistemele (1) 1   3  0, 3 2  1,
-1  2 2  0, 1  0 şi (2) 1   3  0, 3 2  0, - 1  2 2  1, 1  1 cu soluţiile: (1) sistemul este
incompatibil, deci t 2
nu aparţine subspaţiului ; (2) 1  1,  2  0,  3  1 , ceea ce arată că t  1 aparţine
spaţiului generat.

P8. În R 3 se dau vectorii v1  (1,1,1), v2  (3,1,1), v3  (0,1,1) .

a) Să se demonstreze că v1 , v2 v3  formează o bază în R 3 ,
b) Să se determine coordonatele vectorului v  (1,2,3) în această bază.
Soluţie. a) v1 , v2 v3  este bază dacă vectorii sunt liniar independenţi şi formează sistem de generatori. Pentru
liniar independenţă, din relaţia 1v1   2 v2   3v3  0 se obţine sistemul omogen
1  3 2  0, 1   2   3  0, - 1   2   3  0 cu soluţia banală 1   2   3  0 ; deci v1 , v 2 v3  sunt
liniar independenţi. Vectorii v1 , v2 v3  formează sistem de generatori dacă, oricare ar fi v  R 3 , există scalarii
,  , astfel v  v1  v 2  v3 .
încât Fie, astfel, v  (a, b, c)  R 3 . Din
v  (a, b, c)   (1,1,1)   (3,1,1)   (0,1,1) rezultă sistemul   3  a,       b, -       c , cu
soluţiile
  (2a  3b  3c) / 2,   (b  c) / 2,   a  b  2c ,
deci  ,  ,   R . Cum sistemul de vectori v1 , v2 v3  este sistem de generatori şi liniar independent, se deduce
că este bază în R 3 .
b) Fie x1 , x2 x3 coordonatele vectorului x în această bază. Deci x  x1v1  x2 v2  x3v3 . Prin înlocuire se obţine
sistemul x1  3x2  1, x1  x2  x3  2,  x1  x2  x3  3 , cu soluţia x1  17 / 2, x2  5 / 2, x3  9 . Deci
x B  17 / 2,  5 / 2, 9 .

P9. Să se stabilească formulele de transformare când se trece de la baza B la baza B  dacă:

B  {u1  (1,2,  1,0), u 2  (1,  1,1,1), u3  (1,2,1,1),u4  (1,  1,0,1)}
B  v1  (2,1,0,1), v2  (0,1,2,2), v3  (2,1,1,2), v4  (1,3,1,2) în R 4 .
Soluţie. Se detemină mai întâi relaţiile de trecere de la o bază la alta. Se descompune fiecare din vectorii
ui , i  1,4 după baza B  , adică ui  1i v1   2i v2   3i v3   4i v4 , i  1,4 . Pentru u1 , de exemplu, se obţine
sistemul 211  2 31   14  1, 11   12   31  3 14  2, 2 12   31   14  1, 11  2 12  231  2 14  0 cu
soluţiile 11  0,  12  1,  31  0,  14  1 .
Analog, se calculează pentru ceilalţi vectori. Rezultă:
u1  v2  v4 , u 2  v1  v2  v4 , u3  v1  v4 , u 4  v1  v3  v4 . In acelaşi mod, se descompune fiecare din
vectorii vi , i  1,4 după baza B şi se obţine
v1  u1  u2 , v2  u2  u3 , v3  u3  u4 , v4  u1  u2  u3 .
Fie x  R 3 un vector oarecare şi fie descompunerile sale în cele două baze,
x  x1u1  x2 u 2  x3u3  x4 u 4 şi x  y1v1  y 2 v2  y3v3  y 4 v4 .
Se determină legătura dintre coordonatele x i şi y i , i  1,4 în cele două baze:
x  y1v1  y 2 v 2  y3 v3  y 4 v 4  x1 v 2  v 4   x 2 v1  v 2  v 4   x3 v1  v 4   .  x4 v1  v3  v4  în teorema
descompunerii unice a unui vector într-o bază, rezultă
y1  x2  x3  x4 , y2   x1  x2 , y3  x4 , y4  x1  x2  x3  x4 .
Similar, înlocuind vectorii vi , i  1,4 prin descompunerile lor în baza B, se obţine:
x  x1u1  x2u2  x3u3  x4u4  y1 u1  u2   y2 u2  u3  
 y 3 u 3  u 4 , y 4 u1  u 2  u 3  ,adică, x1  y1  y 4 , x2  y1  y 2  y 4 , x3  y 2  y3  y 4 , x4  y3 .

P10. Să se determine matricea de trecere de la baza B la baza B  dacă:

a) B  (5,1), (1,2), B  (1,0), (0,1) în R 2 ,
   
b) B  t , 1 , t 2 , B  3  2t  t 2 , t 2  4, 2  t în P2 (t ) .
Soluţie. a) Se descompun vectorii bazei B  în baza B, (1,0)  1 (5,1)   2 (1,2) , (0,1)  1 (5,1)   2 (1,2) . Se
obţin sistemele:
(1) 51   2  1, 1  2 2  0 şi, respectiv, 51   2  0, 1  2 2  1 , cu soluţiile (1)
(2)
1  2 / 9,  2  1 / 9 şi (2) 1  1 / 9,  2  5 / 9 . Matricea de trecere are, pe coloane, coordonatele vectorilor
din baza B  în baza B:
 2 / 9  1/ 9   2  1
C     1 / 9  .
  1 / 9 5 / 9   1 5 
b) Se consideră descompunerile vectorilor bazei B  în baza B: 3  2t  t 2  1  t   2  1   3  t 2 ,
t 2  4  1  t   2  1   3  t 2 ,
2 0 1
 
2  t   1  t   2 1   3  t . Cu  i ,  i ,  i , i  1,3 determinaţi, matricea de trecere va fi: C   3  4 2  .
2

1 1 0
 

 1 2
P11. Fie matricea de trecere de la o bază B la o altă bază B  în R 2 , dată de C    .
 1 3
a) Dacă vectorul x are în baza B coordonatele (1,7), care vor fi coordonatele sale în baza B  ?
 b) Pentru vectorul y de coordonate (-2,4) în baza B  să se determine coordonatele sale în baza B.
 1   1 2  x1 
Soluţie. a) Din relaţia matriceală X B  C BB  X B se deduce       , unde x1 , x 2 sunt
 7    1 3  x 2 
 x   2 x 2  1
T
 x 
T
  11 / 5 
coordonatele lui x în baza B  . Din sistemul  1 se obţine x B   1     .

 1 x   3 x 
2  7  2
x   8/5 
T
y 
b) Pentru y B   1  , cu aceeaşi relaţie matriceală avem
 y2 
 y1   1 2   2   6 
         . Deci, y B  (6,14) .
 y 2    1 3  4  14 

P12. Fie subspaţiile U şi V generate respectiv de vectorii u1  (1,5), u 2  (2,10), u3  (3,15) şi

v1  (1,4), v2  (1,2), v3  (2,0) .
a) Să se construiască subspaţiile U  V şi U  V ,
b) Să se demonstreze că
dimU  dimV  dim(U  V )  dim(U  V ) .
Soluţie. a) Subspaţiul sumă U+V este acoperirea liniară a vectorilor u1 , u 2 , u3 , v1 , v 2 , v3 adică v U  V este
de forma
v  1u1   2u 2   3u3   4 v1   5 v2   6 v3 . Subspaţiul U V conţine acei vectori pentru care
1u1   2u 2   3u3   1v1   2 v 2   3 v3 . Folosind operaţiile cu vectori se obţine sistemul
1  2 2  3 3   1   2  2 3
 .
51  10 2  15 3  4 1  2 2
Intrucât rangul matricei sistemului este 1, compatibilitatea este asigurată de anularea determinantului
caracteristic 1  7 2  10 3  0 . Obţinem 1  7  10 ,  2  ,  3   ,  ,   R . Atunci
 7  10 v1  v2  v3  6   8,30   40  U  V , ,   R .
1  2 3 1 1 2
b) Dimensiunea subspaţiului U+V coincide cu rangul matricei   . Obţinem
 5  10 15  4 2 0 
dim(U V )  2 .
Un vector oarecare din U  V s-a găsit ca fiind de forma 6   8,30   40 , ,   R , astfel încât
dimU  V   1 . Cum dimU  1 , dimV  2 se verifică că dimU  dimV  dim(U  V )  dim(U  V ) .

P13. a) Verificaţi dacă matricele:

 1 2 1 0   0 2  4 1
A1  , A2   , A3   , A4    formează bază în M 22 R  şi determinaţi
 1 0  2  1   2 1   2 3
1 0
coordonatele matricii A    în raport cu această bază.
0 1

 x x2  

b) Date subspaţiile vectoriale din M 22 R  : C   1  / x1  2 x 2  0 ,

 x3 x4  


 x x 2  

D   1  / x1  x 4  x 2  2 x3  0 , găsiţi o bază şi dimensiunea lui C şi D . Determinaţi o bază si

 x3 x 4  

dimensiunea lui C  D şi C  D .
10 7 8 4
Soluţie: a) A  A1  A2  A3  A4 .
13 13 13 13
  2 1  0 0  0 0
b) dim C  3, C  L  ,  ,   ; dim D  2 ,

 0 0 1 0  0 1
  1 0  0  2   2 1  0 0  0 0  1 0
D  L  ,   ;
 d C i D  m4, C  D  L  ,  ,  ,   ;

 0 1 1 0   0 0 1 0  0 1  0 1
 4  2
dimC  D   1, C  D  L   .

 1  4

PROBLEME PROPUSE

P1. Fie mulţimea R 3 pe care se definesc operaţiile:

(1) x  y  x1  y1 , x2  y 2 , x3  y3 , x, y  R 3 ,
(2) x  x1 ,0, x3 ,   R, x  R 3 ,
(3) x  x1 , x2 , x3 ,   R, x  R 3 .
Formează R 3 spaţiu vectorial real faţă de operaţiile (1) şi (2)? Dar faţă de (1) şi (3)?
Indicaţie. (R 3 ,) este grup abelian. R 3 cu operaţia de adunare (1) şi de înmulţire cu scalari (2) nu este spaţiu
vectorial deoarece nu se verifică axioma (b4 ) din definiţia spaţiului vectorial: 1  x  ( x1 ,0, x3 )  ( x1 , x2 , x3 )  x .
Faţă de operaţiile (1) şi (3), R 3 nu este, de asemenea, spaţiu vectorial deoarece 0V  x  (0,0, x3 )  (0,0,0) .
P2. Să se arate că mulţimea polinoamelor cu coeficienţi reali de grad cel mult n, Pn [X ] este spaţiu
vectorial peste R în raport cu adunarea polinoamelor şi cu înmulţirea dintre un număr real şi un polinom.
Indicaţie. Se verifică axiomele spaţiului vectorial.

P3. Să se arate că mulţimea matricelor M n (R) este spaţiu vectorial peste R în raport cu adunarea
matricelor şi cu înmulţirea dintre un număr real şi o matrice.
Indicaţie. Analog problemelor anterioare.

P4. Fie V spaţiu vectorial real. Să se arate că V C  V  V este spaţiu vectorial peste C, numit
complexificatul lui V , în raport cu operaţiile :
(1) (u, v)  ( x, y)  (u  x, v  y), (u, v), ( x, y)  V C ,
(2) (a  ib)(u, v)  (au  bv, bu  av), a  ib  C .
Indicaţie. Se verifică axiomele spaţiului vectorial, spre exemplu, pentru   a1  ib1 ,   a2  ib2 , axioma (b2 )
se transcrie :
a1  ib1   a2  ib2  (u, v)  a1  a2  ib1  b2  (u, v) 
 a1  a 2  u  b1  b2 v, b1  b2  u  a1  a 2  v  
a1u  b1v   a2u  b2 v , b1u  a1v   b2u  a2 v  
 a1u  b1v, b1u  a1v  a 2 u  b2 v, b2 u  a 2 v  a1  ib1  (u, v)  a 2  ib2  (u, v), deci,
(   )(u, v)   (u, v)   (u, v) , ()  ,   C , () (u, v)  V C .

P5. Fie V  x / x  R, x  0 . Pentru orice x, y  V şi   R definim

x  y  xy ,   x  x .
Să se arate că V ,, este un spaţiu vectorial peste R.

Indicaţie. V , este grup abelian. Elementul neutru este 1 iar elementul simetric este
1
pentru x  V . Pentru
x
axioma (b1 ) de exemplu,   ( x  y)    ( xy )  ( xy )  x  y   (  x)  (  y)  (  x)  (  y),
()   R, () x, y V .

P6. Fie V ,, spaţiu vectorial real şi v0  V un element fixat nenul. Se definesc operaţiile:
x  y  x  y  v0 ,   x  x  f ( )  v0 , () x, y  V , ()  R .
Să se determine f astfel încât V ,, să fie spaţiu vectorial real.
Indicaţie. Verificând axiomele spaţiului vectorial, se obţine din (b1 ) :
  ( x  y)  (  x)  (  y)    ( x  y  v0 ) 
 (x  f ( )  v0 )  (y  f ( )  v0 )   ( x  y  v0 )  f ( )  v0 
 x  f ( )  v0  y  f ( )  v0  v0 . Rezultă f ( )  1   .

P7. Să se arate că următoarele mulţimi sunt subspaţii vectoriale ale spaţiilor vectoriale indicate:
a) M  a(2,1,3)  b(1,4,1)  c(1,3,2), a, b, c  R  R 3 ,
b) A  a1 , a2 ,0; a1 , a2  R  R 3 ,
 
c) P3 (t )  at 3  bt , a, b  R  P(t ) ,
d) F1   f / f ( x)  a sin x  b cos x, a, b  R  F , unde F este mulţimea { f : [0,1]  R, f continuă pe [0,1]}.
Indicaţie. a) Se demonstrează că oricare ar fi  ,   R şi oricare ar fi x, y  M , x  y  M . Analog pentru
celelalte subpuncte.

P8. Să se arate că mulţimea funcţiilor f : (a, a)  R care satisfac condiţia f ( x)  f ( x), x  (a, a)
este un subspaţiu vectorial al spaţiului tuturor funcţiilor reale definite pe (-a,a) (subspaţiul funcţiilor reale pare).
Indicaţie. Fie f1 , f 2 : (a, a)  R cu condiţia f i ( x)  f i ( x), i  1,2 , () x  (a, a) . Pentru ca f1  f 2 să
aparţină aceleaşi mulţimi, trebuie să verifice condiţia (f1  f 2 )(  x)  (f1  f 2 )( x), () x  (a, a) , ceea ce
este adevărat deoarece (f1  f 2 )(  x)  (f1 )(  x)  (f 2 )(  x) 
f1 ( x)  f 2 ( x)  f1 ( x)  f 2 ( x)  (f1  f 2 )( x), () x  (a, a).

P9. Să se arate că mulţimea funcţiilor f : (a, a)  R care satisfac condiţia f ( x)   f ( x), x  (a, a)
este un subspaţiu vectorial al spaţiului tuturor funcţiilor reale definite pe (-a,a) (subspaţiul funcţiilor reale
impare).
Indicaţie. Analog problemei 8.
P10. În R 3 sunt daţi vectorii u1  (1,1,2), u 2  (2,1,3), u3  (3,0,  ). Pentru ce valori ale lui   R
vectorii u1 , u 2 , u3 sunt liniar independenţi.
Indicaţie.    .

P11. În R 4 se consideră vectorii

u1  (1,1,0,1), u 2  (2,1,1,0), u3  (3,0,1,1), u 4  (0,1,1,0) . Găsiţi o bază a subspaţiului din R 4 generat de
vactorii u1 , u 2 , u3 , u 4 . Verificaţi dacă vectorii u1 , u 2 , u3 , u 4 sunt liniar independenţi şi determinaţi valorile lui
t  R pentru care vectorul v  (1,1,2t  8, t  1)  L(u1 , u2 , u 4 ) .Pentru valorile lui t găsite , determinaţi
coordonatele lui v în raport cu u1 , u 2 , u 4 .
Indicaţie. O bază a subspaţiului este u1 , u 2 , u 4  ; t =2 ; v  (3,1,3) .

P12. Să se verifice dacă următoarele mulţimi sunt subspaţii vectoriale ale spaţiilor vectoriale indicate :
 a b 
 

a) M    / a, b  R   M 22 (R) ,

 0 1  

 
b) A  x1 , x2 , x3   R 3 / | xi | 1, i  1,3  R 3 ,
c) A  x , x , x , x   R , x  x   x ,2 x  x
1 2 3 4
4
1 2 3 2 4 
 0  R4 ,
d) A  x , x   R , x  3x  R ,
1 2
2
1
2
2
2

e) C  x , x , x   R , x  x  3x  0 R .
1 2 3
3
1 2 3
3

Indicaţie. Sunt subspaţii vectoriale mulţimile definite în c), e), celelalte nefiind subspaţii vectoriale.
 P13. În R5 subspaţiile:  
A  x1 , x2 , x3 , x4 , x5   R 5 / x1  x2  x3  0
B  L1,2,1,2,1, 0,1,1,1,1, 1,0,1,0,1, 2,3,1,3,1 sunt suplementare?
Indicaţie. Da.

P14. În R 4 se consideră vectorii: a  1,1,1,0, b  0,1,1,1,1, c  1,1,0,0

a) Verificaţi că a, b, c sunt liniar independenţi.
b) Determinaţi un vector d astfel încât a, b, c, d să fie liniar independenţi.
 
c) Spuneţi dacă subspaţiul U  x, y, z, t   R 4 / y  z  t  0 e inclus în V  La, b, c  .
Indicaţie. b) d  0,0,0,1 , de exemplu
c) U nu este inclus în V .

P15. Se consideră un subspaţiu vectorial în R 3 :

 
V  x, y, z   R 3 / x  y  z  x  y  2  y z   x   2 y  3  4z  0,   R a) determinaţi în funcţie de
  R dimensiunea şi o bază a lui V ;
b) determinaţi în funcţie de   R un subspaţiu suplementar al lui V în R 3 .
Indicaţie. a) dacă   1,2 : V  0;
dacă   1 : V  L 1,1,0,  1,0,1 ;
dacă   2 : V  L 2,1,1 .
b) dacă   1 : L1,0,0 , de exemplu;
dacă   2 : L0,1,2, 0,0,1 , de exemplu.

P16. Se consideră în R 4 mulţimea:


V1  x1 , x2 , x3 , x4   R 4 / x1  2 x3  x4  x3  x4  0 .
a) Verificaţi dacă V1 este subspaţiu vectorial al lui R 4 şi determinaţi o bază şi dimensiunea;
Se consideră mai departe şi subspaţiile:
V2  La, b, c  cu a  1,0,2,0 , b  0,1,1,1 , c  3,2,8,2
V3  Le, f , g  cu e  0,1,2,1 , f  2,1,3,1 , g  1,2,4,2 ;
b) Să se determine o bază şi dimensiunea lui V2 şi V3 ;
c) Să se determine o bază şi dimensiunea lui V1  V2  V3  .
Indicaţie. a) V1  L0,1,0,0,  3,0,1,1, dimV1  2 ;
b) V2  L1,0,2,0, 0,1,1,1, dimV2  2 ;
V3  L0,1,2,1, 2,0,1,0, 0,0,1,0, dimV3  3 ;
c) V1  V2  V3   L 3,1,1,1.

P17. Se consideră mulţimile:

 1 0 0  
  
A   a 1 0 , a, b, c  R 
 b c 1  
  
 a 0 0  
  
B   b c 0 a, b, c, d , e, f  R  .
 d e f  
  
A şi B sunt subspaţii vectoriale ale lui M 33 R  ? În caz afirmativ determinaţi o bază şi dimeseunea sa.
Indicaţie. A nu este subspaţiu vectorial.
 1 0 0  0 0 0  0 0 0  0 0 0  0 0 0  0 0 0
      
B  L  0 0 0 ,  1 0 0 ,  0 1 0 ,  0 0 0 ,  0 0 0 ,  0 0 0  ,
      
 0 0 0  0 0 0  0 0 0 1 0 0  0 1 0  0 0 1
dim B  6

P18. Se consideră mulţimile:

  
A  px   P3 x/ px   ax  bx 2  x 3 , a, b  R B  px   P3 x/ px   ax  bx 2  cx 3 , a, b, c  R 
Sunt A şi B subspaţii vectoriale în P3 x ? În caz afirmativ determinaţi o bază şi dinensiunea.
Indicaţie. A nu este subspaţiu vectorial;
 
B  L x, x 2 , x 3 , dim B  3 .

P19. Subspaţiile:
M  La  1,2,0,0, b  0,1,3,0, c  2,1,0,0, d  5,4,0,0 , H  x, y, z, t   R / 2 x  3 y  z  x  z  0 sunt
4
suplementare în R ?
Indicaţie. Nu.

P20. Se consideră în R 4 subspaţiile vectoriale:


V1  x1 , x 2 , x3 , x 4   R 4 / x1  2 x 2  3x3  x 4  0 . 
V2  x , x , x , x   R
1 2 3 4
4

/ x1  x2  x1  x3  x1  x2  x3  0 . Demonstraţi ecuaţia V1 V2  R 4 .
Indicaţie. V1   2  3   ,  ,  ,   R , V2  0,0,0,  ,   R de unde rezultă că V1 V2  R 4 .

P21. În P4 x se consideră mulţimea V1 de polinoame divizibile cu px   3x  x 2 .

a) Să se verifice că V1 este subspaţiu vectorial al lui P4 x şi să se determine o bază a sa şi dimensiunea.
b) Dacă V2 este dat de V2  L p1 x, p2 x , p3 x, p4 x  cu
p1 x   6 x 2  5 x 3  x 4 , p 2  12  x  x 2 , p3 x   36  3x  3x 2  5 x 3  x 4 ,
Să se determine o bază şi
p 4 x   12  x  11x 2  10 x 3  2 x 4
dimensiunea;
c) Să se determine V1  V2 ;
d) Să se determine un subspaţiu V3 din P4 x astfel încât V1  V3  P4 x .

Indicaţie. a) dimV1  3,V1  L  3x  x 2 ,3x 2  x3 ,3x3  x 4 ; 
b) dimV2  2,V2  L p1 x, p2 x  ;

c) dimV1  V2  1,V1  V2  L 6 x 2  5x 3  x 4 ; 
d) V3  L1, x  .

P22. În M 22 R  se consideră matricile:

 1 2 0 3   1  1  3 2
A1   , A2   , A3   , A4    . Să se verifice că mulţimea B  A1 , A2 , A3 , A4 
  1 0    1  2   0 1   1 1
 2  1
este bază în M 22 R  şi să se exprime matricea A    în baza B .
 1 2 

 2  1
Indicaţie.    2 A1  3 A3  A4 .
 1 2 

 0 1 2  0 0 2
   
P23. a) Date următoarele matrici în spaţiul vectorial M 33 R  : A    1 0 0  , B   0 0 1  să
  2 0 0   2 1 0
   
se completeze mulţimea A, B până la o bază din M 33 R  .
  0 1 2
 
b) Să se determine coordonatele matricii C    1 0 3  în raport cu baza determinată.
  2  3 0
 
  0 0 1 
  
Indicaţie. a)  A, B,  0 0 1 
   1 0 0 
  
 0 0 1
 
b) C  A  3B  6 0 0 0  .
 1 0 0
 

P24. Stabiliţi care din următoarele mulţimi sunt subspaţii: 

V1  x, y, z   R 3 / x  y  z 

V2  x, y, z   R / x  4
3

V3  x, y, z   R 3
/ z  x2 
V4  x, y, z   R3
/ x  y  2z  0 

V5  x, y   R 2 / x  y 2  0 
V6  x, y, z   R
/ x  z  0, y  z  0
3

Determinaţi o bază pentru subspaţiile găsite.
Indicaţie. V1  a, a, a , a  R , LV1   1,1,1, dimV1  1 ;
V2 nu este subspaţiu vectorial ;
V3 nu este subspaţiu vectorial ;
 
V4   y  2 z, y, z y, z  R 3  y1,1,0  z 2,0,1y, z  R, dimV4  2 ,
LV4   1,1,0,  2,0,1 ;
V5  x, x, z , x, z  R  x1,1,0  z0,0,1 , dimV5  2 ,
LV5   1,1,0, 0,0,1 ;
V6 coincide cu V1 , deci nu e subspaţiu vectorial.

P25. Fie vectorii v1  2,1,1, v 2  4,2,2, v3  1,1,0, v 4  0,3,1 şi scalarii

1  3,  2  1,  3  2,  4  1 , calculaţi combinaţia liniară de vectorii v1 , v2 , v3 , v4 cu scalarii
1 ,  2 ,  3 ,  4 şi de aici deduceţi că vectorii daţi sunt liniar dependenţi. Pentru U  Lv1 , v2 , v3 , v4  găsiţi o bază
a lui U , dimensiunea lui U şi completaţi apoi pâna la o bază din R 3 .
Indicaţie. 1v1   2 v2   3v3   4 v4  0 , deci vectorii daţi sunt liniar dependenţi (există cel puţin un
 i , i  1,4 diferit de zero); dimU  2 şi o bază a sa este v1 , v2 . O bază care completează baza lui U pentru
R 3 poate fi v1 , v3 , 1,0,0

P26. Daţi vectorii 1,1, 1,3, 2,1  R 2 , stabiliţi dacă sunt liniar dependenţi şi dacă este posibil scrieţi al
doilea vector ca o combinaţie liniară de ceilalţi doi .
Indicaţie. 1,3  1,1  2,1 .
7 2
3 3

P27. Care din urnătoarele mulţimi formează bază în R 3 :

a) B1 1,2,0, 2,1,3
b) B2  1,2,2, 0,0,0 1,3,1
c) B3  1,2,1, 0,2,5, 1,1,0, 0,0,2
d) B4  2,1,1, 6,3,3, 1,1,5
e) B5  1,2,1, 2,1,3, 3,3,0
Indicaţie. a) Nu; b) Nu; c) Nu; d) Nu; e) Da.
 P28. În spaţiul vectorial P2 t  de polinoame de grad mai mic sau egal cu 2 cu coeficienţi reali se
consideră mulţimile:

a) A  1  t ,2t  t 2 ,1  3t  t 2 
b) B  1  2t ,3  t ,1  t  t 
2 2

c) C  3  2t  t ,2  t  t 
2 2

d) D  3  2t  t ,5  t ,2  3t  t
2
,2  4t 2 2

Spuneţi despre fiecare mulţime dacă este formată din vectori liniar independenţi, dacă este sistem de generatori
sau dacă este bază în P2 t 
Indicaţie. a) A este liniar independent, 1  3t  t 2  1  t   2t  t 2 ;  
b) B este liniar independentă şi sistem de generatori, deci bază;
c) C este liniar independentă, nu este sistem de generatori, deci nu este bază;
d) D este liniar dependent, deci nu e bază.

P29. Verificaţi că mulţimea E  R2 înzestrată cu următoarele legi de compoziţie: (I)

x2 , x2    y1  y 2   x1  y 2 , x2  y1 
(II)  x1 , x2   x1 , x2 ,   R nu e un subspaţiu vectorial peste R . Analog dacă (I) se
înlocuieşte cu:
(III) x1 , x 2    y1  y 2   x1  y1 , y 2  .
Precizaţi în ambele cazuri care din cele 8 proprietăţi nu sunt satisfăcute.
Indicaţie. Cu operaţiile (I) şi (II) nu se verifică primele două proprietăţi. Cu operaţiile (III) şi (II) nu este
satisfăcută prima proprietate.

P.30. Fie Pn [X ] spaţiul vectorial al polinoamelor cu coeficienţi reali de grad cel mult n. Care din
următoarele mulţimi este subspaţiu vectorial?
a) A  p  Pn [ X ] / p(0)  1 ,
b) B  p  Pn [ X ] / p(1)  p(1)  0,
c) C  p  Pn [ X ] / p(0)  0.
Indicaţie a) Dacă p1 ( x)  a0  a1 x  ...  an x n şi p2 ( x)  b0  b1 x  ...  bn x n ,
 p1   p2  a0  b0  (a1   b1 ) x  ...  (an  bn ) x .Deoarece n

( p1   p2 )(0)  p1 (0)  p2 (0)    1    1      1 ,  p1   p2  A , deci A nu este subspaţiu

vectorial al lui Pn [X ] .
b) , c) analog punctului a), B şi C sunt spaţii vectoriale.

P31. Să se cerceteze liniar dependenţa vectorilor :

a) (1,1,1), (0,3,1), (1,2,2)  R 3 ,

 1 0   i 0   0 1   i 0  
b)  ,  ,  ,    M 22 (C) ,

 0 1  0  i  1 0  0 i 

  2

x 2 x 3x x
 x 2 x

c) 1, x, x , e , e , e , e , xe , x e , e x , e  x , shx ,
1, cos x, cos 2x C (R) (spaţiul funcţiilor infinit-derivabile pe R),
2 

d) 2  t  t ,1  5t ,2t P (t ) ,
2 2
2

e) (1,2,2,1), (5,6,6,5), (1,3,4,0), (0,4,3,1)  R 4 ,

Indicaţie. a) liniar dependent ; b) liniar independent; c) liniar independente ; d) liniar independent ; e) liniar
dependentă.

P32. Să se determine  şi  reali astfel încât matricele

  2 1  5  3   11  
A1   , A2   , A3    să fie liniar dependente.
 5 3 2 1   4 
Indicaţie. Relaţia 1 A1   2 A2   3 A3  0 este echivalentă cu sistemul:
21  5 2  11 3  0, 1  3 2   3  0,
51  2 2  4 3  0, 31   2  3  0 . Din condiţia ca rangul matricei sistemului să fie doi se obţine   11
,   3 . Relaţia de dependenţă liniară este 2 A1  3 A2  A3  0 .

P33. Dacă vectorii x, y, z V sunt liniar independenţi, să se studieze liniar independenţa vectorilor
v1  x  y, v2  y  z, v3  z  x .
Indicaţie. 1v1   2 v2   3v3  0 este echivalentă cu sistemul (1   3 ) x  (1   2 ) y  ( 2   3 ) z  0 .
Deoarece x, y, z sunt liniar independenţi, rezultă sistemul 1   3  0, 1   2  0,  2   3  0 cu soluţia
1   2   3  0 . Deci vectorii v1 , v2 , v3 sunt liniar independenţi.

P34. Fie vectorii u  (1,3,2), v  (2,1,1) în R 3 . Verificaţi că L(u, v) are dimensiunea 2. Pentru ce valori
ale lui   R vectorul w  ( ,0,1) aparţine spaţiului V şi pentru valorile găsite determinaţi coordonatele sale
în raport cu vectorii u şi v.
Indicaţie.   7, w  (1,3)

P35. Fie U un subspaţiu din R 3 generat de vectorii u1  (1,1,1), u 2  (2,1,1) şi V un alt subspaţiu
generat de vectorii v1  (1,2,1), v2  (1,1,2). Determinaţi U  V , dim(U  V ) şi o bază a acestuia.
Indicaţie. dim(U  V )  1,U  V  L(( 2,3,3)).

P36. În R 4 se consideră subspaţiile V1  L(a, b, c) unde a  (2,0,1,0), b  (1,1,0,1), c  (0,3,1,1);

V2  L(e, f , g ) unde
e  (1,1,5,4), f  (0,3,2,1), g  (2,7,16,5).
a) Verificaţi că mulţimea B  a, b, c e o bază în V1 şi stabiliţi pentru ce valoare a lui h  R vectorul
(5,h,1, h) aparţine lui V1 şi scrieţi descompunerea lui în raport cu baza B.
b) Găsiţi un subspaţiu V3 din R 4 astfel încât V3  V2  R 4 .
Indicaţie. a) h  2, (2,1,1)
b) de exemplu V3  L((0,1,5,0), (0,0,2,0))

P37. Să se determine dimensiunea subspaţiului generat de vectorii:

a) (1,2,1), (1,1,1), (1,3,3)  R 3 ,
b) 2  3i,1  i  C ,
 
c) t 2  t ,3t 2  t  P(t ) ,
d) (2,4,1,3), (7,4,9,5), (4,8,3,7), (5,5,5,5), (8,4,14,6)  R 4 .
Indicaţie. a) 3 ; b) 2 ; c) 2 ; d) 3 ; v1  (2,4,1,3), v2  (7,4,9,5), v4  (5,5,5,5) sunt liniar independenţi.

P38. Să se determine care din vectorii următori aparţine subspaţiului generat de vectorii
t 3

 t  4,5t 2  2t , t 3 .
a) 4t 3  2t  2 ; b) t 3  1 ; c) t 3  5t 2  3t  2 .
Indicaţie a), b), c) nu aparţin subspaţiului generat.
 
 a a2  

P39. În M 22 (R)   1  / ai  R, i  1,4 considerăm submulţimea

 a3 a4  


 a a2  

M 0   1  / ai  R, i  1,2 .
  a 2 a1 
 

a) Arătaţi că M 0 este subspaţiu vectorial al lui M 22 (R) ,

 1 0  0 1  
b) Sistemul de vectori  A   , B    formează bază a lui M 0 ?

  0 1    1 0 

   2   0 0
Indicaţie. 1 A   2 B  0   1   . Deci 1   2  0 . Vectorii sunt liniar independenţi, deci
   2 1   0 0 
formează bază în M 0 .

P40. Fie  
P2 (t )  a0 t 2  a1t  a2 , ai  R, i  0,2 . Demonstraţi că sistemul de vectori
p (t)  2, p (t)  1  t, p (t)  1  t  formează o bază a spaţiului vectorial P (t ) .
1 2 3
2
2

Indicaţie. Se demonstrează că p1 , p 2 şi p 3 sunt liniar independenţi şi sistem de generatori.

P41. În P3 x considerăm polinoamele:

p1 x   x    1x 2
p 2 x     x
p3 x   1  x 3
p 4  x   4 x,   R
a) Determinaţi valorile lui  pentru care p1 x , p 2 x , p3 x , p 4 x  este o bază în P3 x .
b) Cu una din valorile determinate la punctual precedent scrieţi coordonatele lui q  1  x  x 2  x 3 în raport cu
baza respectivă.
Indicaţie. a)   1,   0 .
 1 5 3 1
b) de exemplu pentru   1 :   , , , 
 2 2 2 4


 a b  
 
 a b  

P42. În M 22 R  se consideră submulţimile: S    / b  c  şi T    / a  d  0 . Să se

 c d  
 
 c d  

demonstreze că S şi T sunt subspaţii vectoriale ale lui M 22 R  şi să se determine dimensiunile lor şi câte o
bază pentru fiecare din ele.
1 0  0 1  0 0
Indicaţie. dim S  3, S  L  ,  ,   ;

 0 0 1 0  0 1
1 0   0 1  0 0
dim T  3, T  L  ,  ,   .

  0  1  0 0   1 0  

P43.Verificaţi dacă următoarele subspaţii din M 22 R 


 x y  
 
 x y 

A    / 2 x  y  z  x  3 y  2t  0 , B    / x  y  2  t  0 sunt subspaţii vectoriale. În caz

 z t  
 
 z t 

afirmativ determinaţi o bază şi dimensiunea.
Indicaţie. B nu este subspaţiu vectorial; dim B  2;
1 0   0 1 
A  L  1 ,  3  .
 2  1 
 2  2 
P44. În spaţiul vectorial R 4 sunt date subspaţiile:
 M  {( x1 , x 2 , x3 , x 4 )  R 4 / 2 x1  2 x 2  x3  x1  x 2  x 4  0}
N  L0,0,1,1, 1,1,0,0 .
a) Calculaţi dimensiunea şi o bază a lui M ;
b) Calculaţi dimensiunea şi o bază a lui M  N . Este M  N sumă directă?
Indicaţie. a) dim M  2, M  L1,2,0,3,  1,1,3,0 .
b) dimM  N   4, M  N .

P45. Fie sistemul de vectori {v1  (1,0,0,1), v2  (2,1,3,1), v3  (1,1,0,0), v4  (0,1,1,1) .

a) Arătaţi că sistemul de vectori formează bază în R 4 ,
b) Care sunt componentele vectorului v  (0,0,0,1) în această bază?
Indicaţie. b) Se scrie vectorul v ca o combinaţie liniară de vectorii bazei, v  1v1   2 v2   3v3   4 v4 şi se
obţine, prin calcul,
2 1 4 3
v  v1  v 2  v3  v 4 .
6 6 6 6

P46. Găsiţi coordonatele vectorilor u  (5,6,7) şi v  (2,3,5) în raport cu bazele:

a) B0  e1  (1,0,0), e2  (0,1,0), e3  (0,0,1) (bază canonică),
b) B1  v1  (1,0,0), v2  (1,1,0), v3  (1,1,1),
c) B2  v1  (1,1,0), v2  (0,1,1), v3  (1,0,1) ,
d) B3  v1  (1,0,0), v2  (0,1,0), e3  (0,5,5).
Indicaţie. a) v  2e1  3e2  5e3 , u  5e1  6e2  7e3 ;
b) v  5v1  8v2  5v3 , u  v1  v2  7v3 ; c) v  3v1  5v3 , u  2v1  4v2  3v3 ; d) v  2v1  2v2  v3 ,
7
u  5v1  13v 2  v3 .
5

P47. Fie sistemul de vectori {v1  (1,0,0), v2  (2,1,0), v3  (3,2,1)} şi vectorul v  8v1  4v2  v3 .
Găsiţi coordonatele vectorului v în baza B  u1  (1,2,1), u 2  (0,1,1), u3  (1,0,1) în R 3 .
Indicaţie. v  (3,2,1) are în baza B coordonatele (3,4,0) .
P48. În spaţiul complex C 2 se consideră vectorul v  (1  2i,3  i) . Să se determine coordonatele lui v în
spaţiul C 2 în raport cu baza B  u1  (1  i,1  i), u 2  (1  i,1  i).
Indicaţie. Baza canonică în C2 este B0  e1  (1,0), e2  (0,1) . Deci u1  (1  i)e1  (1  i)e2 ,
1  i 1  i 
u 2  (1  i)e1  (1  i)e2 . Matricea de trecere de la B0 la B este C    . Deoarece vectorul v în baza
1  i 1  i 
 7  3i 1  i 
B0 are coordonatele (1  2i,3  i) , cu relaţia matriceală v B0  C B0 B  v B se obţine v B   , .
 4 4 

P49. Fie sistemele de vectori:

B  v1  (1,1,0), v2  (1,0,0), v3  (1,2,3)  R 3 ,
B  u1  (1,3,3), u 2  (2,2,3), u3  (6,7,9)  R 3 .
a) Arătaţi că B şi B  sunt baze în R 3 ;
b) Să se găsească matricea de trecere de la B la B  , de la B la B0 (baza canonică) şi de la B0 la B  ;
c) Să se determine coordonatele vectorului v  2v1  3v2  4v3 în baza B  .
 1 0 1  0 1  2 / 3 1 2 6
     
Indicaţie. b) C B  B    1 1 2  , C B  B0   1  1 1 / 3  , C B0  B   3 2 7  ; c) v B  (2,3,4) ; din
 1 1 3 0 0 1 / 3  3 3 9
    
v B  C BB  v B se obţine v B  (3,7,20) .
 P50. Fie sistemele de vectori:

  2 0  0 3  0 0  
B  E1   , E 2   , E3     M 22 (R) ,

  0 0    3 0   0 5 

 1 0  1 9  1 0  
B   E1   , E 2   , E3     M 22 (R) .

  0 2   9 0  0 1  
a) Arătaţi că B şi B  sunt baze în M 22 (R) ,
b) Găsiţi matricea de trecere de la B la B  ,
c) Determinaţi expresia vectorului X  E1  2E2  3E3 în baza B  .
1 / 2 1 / 2 1 / 2
 
Indicaţie. b) C B  B   0 3 0  ; c) X  E1  2E2  3E3  X B  (1,2,3) . Cu relaţia matriceală
 2 / 5 0 1/ 5
 
 49 2 53 
X B  C BB  X B se obţine X B    , , .
 3 3 3


P51. În P2 (t ) fie baza canonică B0  e1  1 e2  t , e3  t 2 . 

a) Stabiliţi matricea de trecere de la B0 la B1  2, 1  t, 1  t ) ; 2

1 1 1
 
b) Determinaţi o bază B 2 ştiind că schimbarea de bază de la B0 la B 2 este dată de matricea C   0 1 2  .
1 0 1
 
 2 1 1
 
Indicaţie. a) C B0  B1   0 1 0  ; b) Cu relaţia matriceală X B0  C B0 B2  X B2 se obţine matricea
0 0 1
 
 1 / 2 1 / 2 1 / 2
   1 1 1 1 1 1 
 1 0  1  , deci B2   p1    t  t 2 , p 2   t 2 , p 3    t  t 2  .
 1 / 2 1 / 2 1 / 2   2 2 2 2 2 2 
 

P52. Care sunt formulele de transformare ale coordonatelor când se trece de la o bază
B  v1  (1,0,0,0), v2  (0,1,0,0), v3  (0,0,1,0), v4  ( 0,0,0,1 )
la o bază
B  u1  (1,1,0,0), v2  (1,0,1,0), v3  (1,0,0,1), v4  (1,1,1,1) în R 4 .
Indicaţie. y1  x1  x2  x3  x4  / 2 , y 2  x1  x2  x3  x4  / 2 ,
y3  x1  x2  x3  x4  / 2 , y4   x1  x2  x3  x4  / 2 .

P53. Fie sistemul de vectori a1  (1,0,0) , a2  (2,1,0) , a3  (3,2,1) . Găsiţi coordonatele vectorului
a  8a1  4a2  a3 în baza B  {b1 , b2 , b3 } unde b1  a1  a2  a3 , b2  a1  a2  a3 , b3  a1  a2  a3 .
3 7 
Indicaţie. a   8,4,1 A , a   , ,6  .
 2 2 B

P54. Fie baza B  u1  (1,2,0), u2  (0,1,2), u3  (1,1,0) şi matricea de trecere de la baza B la o altă
1 0 1
 
bază B  dată de C   0 1 2  .
 1 0 1
 
a) Stabiliţi dacă problema este corectă;
b) Determinaţi vectorii din baza B  ;
c) Determinaţi coordonatele vectorului v0  (1,1,2) în baza B, respectiv B .
Indicaţie. a) problema este corectă, matricea C fiind nesingulară, det C  2  0 ;
 1 1  1 1 
b) B      ,1, , (1,3,1),   ,0,   ; c) v0  C B0 B  v B  v B  (0,1,2) , v B  (1,1,1) .
 2 2  2 2 