1

Algebră Curs 8
Forme și pătratice
Definiţii.
1) Rangul formei pătratice este egal cu rangul formei biliniare asociate:
rang f  rang F  rang A
2) Fie V/IR spațiu vectorial real și forma pătratică f : V  IR , cu forma canonică
n
f x     j x 2j , ( x j sunt coordonatele lui x)
j1

signatura formei pătratice f este tripletul p, q, d 

unde p= nr coeficienţi strict pozitivi ,
q =nr coeficienţi strict negativi,
d = nr coeficienţi nuli , p  q  d  n .
3) O formă pătratică f : V  IR se numeşte
 pozitiv definită dacă f x   0 pentru  x  V \ 0.
 pozitiv semidefinită dacă f x   0 pentru  x  V .
 negativ definită dacă f x   0 pentru  x  V \ 0.
 negativ semidefinită dacă f x   0 pentru  x  V .
 nedefinită , în rest.
 degenerată dacă rang f  n ( condiţie echivalentă cu d  0 ) .
 nedegenerată dacă rang f  n ( d  0 ) .

Aducerea formelor pătratice la forma canonică

1. Metoda Gauss
Teorema 6. Fie f : V  IR o formă pătratică. Atunci există o bază B  f1 , f 2 ,..., f n  a lui
n
V ortogonală faţă de f , faţă de care f are forma canonică f x    a ii x i 2 , unde
i 1

x i , i  1, n sunt coordonatele lui x în baza B

Practic
a) Dacă a jj  0  j  1, n facem schimbarea de coordonate
x 1  z 1  z 2 , x 2  z 1  z 2 , x k  z k ,  k  1, k  2
Astfel aducem forma pătratică la cazul
b) Dacă există a jj  0 , grupăm toţi termenii care conţin x j şi formăm un pătrat. Repetăm
operaţia astfel încât expresia formei pătratice să devină
f x   a 11
 x 1 2  a 22 x 22  ...  a nn x n2
Exemplu.
Să se aducă la forma canonică cu metoda lui Gauss următoarea formă pătratică :
f : IR 3  IR , f x   x 12  x 22  3x 32  4 x 1 x 2  2 x 1 x 3  2 x 2 x 3 .
Rezolvare. Grupăm toţi termenii care îl conţin pe x1 şi formăm un pătrat :
f x   ( x 12  4 x 1 x 2  2 x 1 x 3 )  2 x 2 x 3  x 22  3x 32 
 ( x 1  2 x 2  x 3 ) 2  4 x 22  x 32  4 x 2 x 3  2 x 2 x 3  x 22  3x 32
Grupăm în continuare termenii care îl conţin pe x 2 şi formăm un pătrat :
 2 
f x   x 1  2x 2  x 3   3  x 22  x 2 x 3   2x 32 
2

 3 
 2
Algebră Curs 8

 1  1 2
2

 x 1  2 x 2  x 3 
2
 3  x 2  x 3   x 3   2x 32 
  3  9 
2
 1  7
 x 1  2 x 2  x 3 
2
 3  x 2  x 3   x 32
 3  3
x 1  x 1  2x 2  x 3
7 2 
Forma canonică este f x   x ' 3 x '  x '3 unde x 2 
2
1
2
2 x 2  13 x 3 sunt coordonatele lui
3 x  
 3 x3
x faţă de o bază B . Pentru a găsi această bază rezolvăm sistemul de mai sus:
x 1  x 1  2x 2  13 x 3  x 1   1  2  13   x 1 
      
x 2  x 2  13 x 3 . Scriem matriceal  x 2    0 1  13    x 2  . Dar x  B  T  x  B
x  x 3  x  0 0 1   x 3 
 3  3 
unde T este matricea de trecere de la baza canonică din IR 3 la baza B faţă de care f are
forma canonică obţinută. Deci
 1  2  13 
 
T   0 1  13 
0 0 1 

Atunci baza este B   f 1  e1 , f 2   2,1,0, f 3   13 , 13 ,1   (vectorii noii baze sunt
coloanele matricii T ).

Metoda Jacobi

Teorema 7 ( Jacobi ). Fie f : V  IR o formă pătratică şi A  a ij 1 i , j n matricea ei în baza

a11 a12
B  e1 , e2 ,..., e n  a lui V. Dacă determinanţii  0  1 , 1  a11 ,  2  , …,
a 21 a 22
 n  det A sunt nenuli , atunci există o bază B a lui V faţă de care f are forma canonică
n
   
f x    i 1 x i 2  f x   0 x 1 2  1 x 22  ...  n 1 x n2 , unde x i , i  1, n sunt
i 1  i 1 2 n
coordonatele lui x în baza B’.

Exemplu.
Să se aducă la forma canonică cu metoda Jacobi forma pătratică f : IR 3  IR ,
f x   3x12  12 x1x 2  6 x1x 3  7 x 22  2 x 32  22 x 2 x 3 .
Rezolvare.
 3 6 3 
 
Matricea lui f în baza canonică este A   6 7  11 . Calculăm minorii din teorema lui
  3  11 2 
 
3 6
Jacobi :  0  1 , 1  3 ,  2   15 ,  3  det A  60 . Atunci forma canonică este
6 7
   1 1 1
f x   0 x12  1 x22  2 x32  x12  x22  x32 .
1 2 3 3 5 4
 3
Algebră Curs 8
Metoda valorilor şi vectorilor proprii ( metoda transformărilor ortogonale )

b
Teorema 8. Fie V un spaţiu euclidian real cu B  V , dim V  n , f : V  IR o formă
pătratică cu matricea A   B f  . Atunci există o bază B formată din vectori proprii
ortonormaţi ai matricii A, faţă de care f are forma canonică
f x    1 x 1 2   2 x 22  ...   n x n2 ,
unde i , i  1, n sunt valorile proprii ale matricii A, iar x i , i  1, n sunt coordonatele lui x în
baza B .

Exemplu. Să se aducă a forma canonică următoarea formă pătratică cu metoda valorilor şi

vectorilor proprii f : IR 3  IR , f x   x 12  3x 22  x 32  4 x 1 x 3 .
Rezolvare.
 1 0 2
 
Matricea lui f în baza canonică a lui IR este A   0 3 0  . Calculăm valorile proprii:
3

2 0 1
 
1  0 2
det A  I 3   0  0 3 0  0    3,1 . Găsim vectorii proprii
2 0 1 
corespunzători: pentru   3 (valoare proprie dublă) avem
a    2 0 2  a 
    
A  I 3    b   0   0 0 0  b   0  a  c , b  IR
c  2 0  2  c 
    
 V 3  a 1,0,1  b0,1,0 a , b  IR

Pentru   1 avem
a  2 0 2  a 
     
A  I 3    b   0   0 4 0    b   0  a  c , b  0  V 1  a 1,0,1 a  IR
c 2 0 2   c 
  
Considerăm vectorii proprii v1  1,0,1, v 2  0,1,0  , v 3  1,0,1 care sunt ortogonali . Faţă

de baza ortonormată B  f1 
1
1,0,1 , v 2  0,1,0 , v 3  1 1,0,1 forma pătratică f are
 2 2 
forma canonică f x    1 x 1   2 x 2   3 x 3  3x 1  3x 2  x 3 .
2 2 2 2 2 2

Teorema 9(Legea de inerţie)

Signatura unei forme pătratice este invariantă la schimbarea bazei faţă de care forma pătratică
are o formă canonică .
Propoziţia 10.
1) Rangul unei forme pătratice este egal cu numărul coeficienţilor nenuli din forma canonică :
rang f  p  q .
2) Forma pătratică f este pozitiv definită dacă şi numai dacă este îndeplinită una din
următoarele condiţii :
 f are signatura (n,0,0)
 determinanţii  i sunt strict pozitivi , i  1, n .
 4
Algebră Curs 8
 valorile proprii ale matricii A sunt strict pozitive.
3) Forma pătratică f este negativ definită dacă şi numai dacă este îndeplinită una din
următoarele condiţii :
 f are signatura (0,n,0).
 determinanţii 1  0 ,  2  0 ,  3  0 ,...,  1  n  0 .
n

 valorile proprii ale matricii A sunt strict negative.