Inspectoratul Şcolar al Judeţului Galaţi

Societatea de Ştiinţe Matematice din România Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”

Filiala Galaţi str. Nicolae Bălcescu, nr. 41, Galaţi
Concursul Interjudeţean de Matematică „Cristian S. Calude”
ediţia a XIV-a
Galaţi, 26 octombrie 2013
Clasa a IX-a

SOLUŢII
Problema 1.
Soluţie.
Soluţie: Aplicăm inegalitatea mediilor şi avem:
5 x 2  2  2 5 x 2  2  2 10 x
5 y 2  2  2 5 y 2  2  2 10 y
Deci (5 x 2  3x  2)(5 y 2  3 y  2)  (2 10 x  3 x )(2 10 y  3 y )  (2 10  3)(2 10  3) xy  31xy
2 2
Avem egalitate dacă: 5 x 2  2, x  şi 5 y 2  2, y 
5 5

Problema 2

Soluţie.
a)Cazul I. Dacă x=y atunci x=y=1  n  m 2  1, m  , m  2.
Cazul II. Dacă x  y , fie k  x  n  y  n  .
x  y  2  x  1 sau y  1  k  n  n  1  4n  1. (*)
k  2 n  2.(**)
Din (*) şi (**)  4n  1  k 2  4n  8 .
Restul împărţirii oricărui pătrat perfect la 4 este 1 sau 0  k 2  {4n  4, 4n  5}
Cazul II.1. k 2  4n  4.  k  2m, m  * şi n  m 2  1  soluţiile sunt x=y=1.
Cazul II.2. k 2  4n  5  k  2m  1, m  * şi n  m 2  m  1.
Rezolvând sistemul
 x  y  2

 x  n  y  n  4n  5
1 4n  5 1 4n  5
Se obţin soluţiile : x  1  şi y  1 
2 4n  1 2 4n  1
Prin urmare, soluţiile problemei sunt : n  m  1, m  , m  2 şi n  m 2  m  1, m  , m  1
2
b) Fie N= x  n  y  n  z  n   .
1
Cazul I. Dacă x=y=z atunci 3 x  1  x  y  z  .
9
1
N  3  n  9n  1    N 2  9n  1  N  9k  1, k  .
9
Pentru k  0 considerăm doar valoarea N=1.
Prin urmare, N 2  9n  1  (9k  1)2  n  9k 2  2k , k  .
Cazul II. Dacă x,y,z nu sunt toate egale, atunci
 
N 2  x  y  z  3n  2 ( x  n)( y  n )  ( x  n)( z  n ) ( z  n)( y  n ) .
 x y
 ( x  n )( y  n )  n  , cu egalitate pentru x  y
2

 xz
  ( x  n)( z  n )  n  , cu egalitate pentru x  z
Din inegalitatea mediilor 2

 z y
 ( z  n)( y  n )  n  2 , cu egalitate pentru z  y

.

Dar x,y,z nu sunt toate egale

 ( x  n)( y  n )  ( z  n)( y  n )  ( x  n)( z  n )  3n  x  y  z 
N 2  9n  3( x  y  z )  9n  3 (1).
 ( x  n)( y  n)  n  xy , cu egalitate dacă şi numai dacă x  y

 ( x  n)( z  n)  n  xz , cu egalitate dacă şi numai dacă x  z 

 ( z  n)( y  n)  n  zy , cu egalitate dacă şi numai dacă z  y

( x  n)( y  n )  ( z  n)( y  n )  ( x  n)( z  n )  3n  xy  xz  yz 

N 2  9n  ( x  y  z)  2( xy  yz  xz )  9n  ( x  y  z ) 2  9n  1. (2)
Din relaţiile (1) şi (2) rezultă că 9n  1  N 2  9n  3  N 2  9n  2.
Dar N 2  9C  R, unde R  {0,1, 4, 7}  N 2  9n  2  cazul x,y,z nu sunt toate egale nu convine.
1
Prin urmare soluţia x  y  z  este unică, iar n  {9k 2  2k / k  }
9

Problema 3

Soluţie.

a) m( ABC )=m( ACB )= 75  m(BAC )  30 ;

AC este mediatoarea [BM]  ABM este isoscel  m(BAM )  60
 ABM este echilateral.
1
În triunghiul NBM, AB= MN ,  m(NBM )  90
2
Notăm AB=a  NB  a 3.
  NB  BM
  NB  AC
 AC  BM
În triunghiul ABM, [AA’] este bisectoarea unghiului BAM  m( A ' AM )= 30
 m(CAN )  150
În triunghiul NBM avem : AB=AN=AM;
Dar triunghiul ABC este isoscel  AC=AN  triunghiul NAC este isoscel
 m(ANC )  m(ACN )  15
NB|| AC  ACN  BNC  m(BNC )  15 . Prin urmare, (NC este bisectoarea unghiului MNC.
În  NEM rezultă conform teoremei bisectoarei :
EP NE
 (1)
PM NM
In triunghiul NEM se aplică teorema lui Menelaus cu transversala A-P-B :
MA NB EP
   1 (2)
AN BE PM
NE 2 3
Din (1) şi (2) rezultă că  .
EB 3
Se arată că :
Aria MEN NE 2 3
 
Aria MEB EB 3

b) Se aplică teorema lui Van-Aubel în triunghiul BNM:

NE NA NP NP 2 3 NP 3  2 3
  de unde  1  
EB AM PK PK 3 PK 3