Culegere Alese Pentru Gimnaziu Si Liceu (Draft)

Probleme alese pentru gimnaziu si liceu
Mihai-Gabriel Babutia
June 7, 2015
2
Cuprins
1 Probleme pentru clasele V-VIII 5
2 Probleme pentru clasa a IX-a 41
2.1 Algebra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
2.2 Geometrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
2.3 Trigonometrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
3 Probleme pentru clasa a X-a 69
4 Probleme pentru clasa a XI-a 75
4.1 Analiza matematica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
4.2 Algebra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
5 Probleme pentru clasa a XII-a 91
5.1 Analiza matematica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
5.2 Algebra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
5.3 Probleme diverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Bibliografie 101
3
4 CUPRINS
Capitolul 1
Probleme pentru clasele V-VIII
G.1 Fie m, n N, n 6= 0, m n si A = m m+1 m+n

n , n ,..., n . Aflati cate elemente are A N.
m m

Solutie. Observam ca A = n , . . . n + 1 , deci A N are cel mult doua elemente. Daca n | m,
atunci avem exact doua elemente. In continuare aratam ca A contine cel putin un numar natural.
Intr-adevar, numerele m + 0, m + 1, . . . , m + (n 1) dau resturi diferite la mpartirea cu n. Cum
din acest procedeu se obtin exact n resturi, avem ca exista un k {0, . . . , n 1} pentru care m + k
da restul 0 la mpartirea cu n.

G.2 Aratati ca a = 52010 n2010 + 32009 R r Q, n N.
Solutie. Se rezolva invocand argumente de ultima cifra.
2n2 4n+3
G.3 Sa se arate ca numarul n2 3n nu este ntreg, unde n Z.
Solutie. Se observa ca numitorul este numar par, iar numaratorul este un numar este impar.

32 2 4+3
2.
G.4 Fie x = 2 , y= 2 2
Sa se arate ca
(a) Media aritmetica si geometrica a celor doua numere sunt numere rationale.
(b) Media ponderata a numerelor x, y, cu ponderile m, n N diferite, este un numar irational.
6 1
Solutie. (a) Media aritmetica, respectiv geometrica a numerelor x, y sunt egale cu 4 respectiv 2
. (b)
3m+4n (nm) 2
Efectuand calculele, obtinem ca media ponderata a numerelor x, y este egala cu 2(m+n) + m+n
/
Q.
G.5 Determinati functia f : R R, f (x) = ax + b care ndeplineste simultan urmatoarele conditii:
(a) f (x) f (x + 1) = 3;
(b) P (1, 1) Gf .
Solutie. Prima conditie se scrie echivalent ax + b (a(x + 1) + b) = 3, de unde a = 3. Cea de-a

doua conditie se scrie echivalent f (1) = 1, de unde b = 4.

G.6 (a) Stiind ca a (2, 5), calculati valoarea expresiei a2 + 4a + 4 + a2 10a + 25.
(b) Aratati ca numarul 32n+2 42n+3 12 22n 62n+2 este patrat perfect.
Solutie. (a) Expresia este egala cu |a + 2| + |a 5| = a + 2 + 5 a = 7, caci a (2, 5). (b) Dupa
unele calcule, obtinem numarul 32n+2 24n+6 24n+4 32n+3 = 32n+2 24n+4 (22 3) = (3n+1 22n+2 )2 .
5
6 CAPITOLUL 1. PROBLEME PENTRU CLASELE V-VIII
.
G.7 Fie A = 12 + 32 + 52 + . . . + (2n 1)2 n. Aratati ca A .. 8, n N .
Solutie. Scriem n = 1 + 1 + . . . 1 si avem A = (12 1) + (32 1) + . . . + ((2n 1)2 1). Cum
| {z }
de n ori
pentru fiecare k = 1, n avem (2k 1)2 1 = 4k(k 1), numar divizibil prin 8, obtinem prin adunarea
acestor termeni ca si A este divizibil prin 8.
G.8 Fie un patrat ABCD de latura a. O dreapta variabila d care trece prin varful C intersecteaza laturile
1 1
AB si AD n punctele M respectiv N . Sa se arate ca AM + AN este constant.
BC MB a AM a
Solutie. Cum BC k AN , din teorema lui Thales avem ca AN = AM , echivalent cu AN = AM ,
a a 1 1
de unde AN + AM = 1. In concluzie, AN + AM = a1 .
G.9 Aratati ca toate fractiile avand reprezentarea zecimala 0, aa(bb) se pot simplifica prin 11.
aabbaa 11(b+99a)
Solutie. Avem 0, aa(bb) = 9900 = 11900 .
AC

G.10 Fie 4ABC cu m(Â) = 60o , AB = 23 , BC = 3 7. Sa se calculeze perimetrul si aria triunghiului
4ABC.
Solutie. Ducem BDAC, D (AC). Avem 4BDA dreptunghic n ^D si cu m(^DBC) = 30o .
3 BD
Atunci AD = AB . Din relatia din ipoteza, avem ca AB
2 2 =
3AC
4 . Mai avem sin(^BAC) = 2 AB ,
de unde BD = 3 3AC 4 . In plus, mai avem si ca DC = AC 4 . Astfel, din teorema lui Pitagora n
triunghiul 4BDC obtinem ca AC = 2, de unde rezulta AB = 2AC 4
3 = 3.

P4ABC = 2 + 3 7 + 34 . Cum BD = 3 3AC 4 = 3 3
2 , avem A 4ABC = ACBD
2 = 3 3
2 .
3125n +5n +1 25n 5n +1
G.11 Sa se arate ca fractiile 625n +25n +1 si 125n 25n +1 sunt echivalente.
Solutie. Avem de aratat ca cele doua rapoarte sunt egale. Daca notam 5n = x, atunci egalitatea
devine: (x5 + x + 1)(x2 x + 1) = (x4 + x2 + 1)(x3 x2 + 1), care se verifica prin calcul.

G.12 Fie a Q , f : R R, f (x) = ax + 2.

f ( 3)f ( 2)
(a) Stabiliti daca
3 2
este rational.

(b) Determinati a astfel ncat sa avem f (1) + f (2) + . . . + f (100) = 100(1 2).
Solutie. (a) Raportul este egal cu a, care este rational.
(b) Avem f (1) + . . . + f (100) =
a(1 + . . . + 100) 100 2 = a100101
2 100 2 = 100(1 2). Obtinem ca a 100 101 = 2 100, de
2
unde a = 101 .
p p
G.13 Se da expresia E(x, y) = 9y 2 2x 1+2 y 2 + 2x + 11, unde x, y R, 0 < y < 13 , x3y+1 = 0.
Sa se arate ca E(x, y) N.
Solutie. (a) Raportul este egal cu a, care este rational.
(b) Avem f (1) + . . . + f (100) =
a(1 + . . . + 100) 100 2 = a100101
2 100 2 = 100(1 2). Obtinem ca a 100 101 = 2 100, de
2
unde a = 101 .

G.14 Fie n N si numerele a = ( n + 1 n)( n + 2+ n + 1) si b = ( n + 1+ n)( n + 2 n + 1).
Sa se compare: (a) a si 1b . (b) a si b.
1
Solutie. (a) Se observa ca ab = 1 si deci a = b. (b) Amplificand corespunzator, obtinem

a= n+2+ n+1
si b = n+1+
n . Rezulta de aici ca a > 1 si b < 1, deci b < a.
n+1+ n n+2+ n+1
G.15 Fie A, B, C, D patru puncte necoplanare astfel ncat tetraedrul [ABCD] sa aiba toate muchiile
congruente, egale cu 12. Consideram M mijlocul lui [BC], punctele G respectiv O ca fiind centrele
de greutate ale triunghiurilor 4ABC respectiv 4BCD, N mijlocul muchiei [AD], iar P intersectia
dreptelor GD si AO.
7
(a) Aratati ca AOM D.

(b) Calculati lungimea segmentului [AO].
(c) Calculati lungimea segmentului [ON ].
(d) Calculati lungimea segmentului [GO].
(e) Demonstrati ca dreptele GD, AO, M N sunt concurente.
(f ) Demonstrati ca punctul P se afla la distanta egala de laturile triunghiului 4GON .
Solutie. (a) Din AM BC, BC, M D (BCD) si M DBC, teorema celor trei perpendiculare
ne asigura ca AO(BCD), deci n particular, AOM D. (b) Cum [AM ] este naltime n 4ABC

echilateral, avem AM = 122 3 = 6 3. De asemenea, OM = AM 3 = 2 3, O fiind centrul de greutate
o
al 4BDC. In 4AM O avem m(^M OA) = 90 si din teorema lui Pitagora obtinem imediat ca
AO = 4 6. (c) Din AOM D avem ca 4AOD este dreptunghic n Ô, iar [ON ] este mediana.
Rezulta ON = AD MG MO 1
2 = 6. (d) In 4M AD, avem M A = M D = 3 . Astfel GO k AD si GO = 3 = 4.
AD
(e) Stim ca AOM D. La fel ca si la primul subpunct, avem M DBC, BC, AM (ABC),
AM BD, de unde DG(ABC), deci DGAM . Cum 4M AD este isoscel de baza [AD], rezulta
ca [M N ] este naltime. Astfel [M N ], [DG], [AO] sunt naltimi n 4M AD, deci sunt concurente.
Rezulta ca P este ortocentrul triunghiului 4M AD. (f) Din 4M AD isoscel avem ^M AD ^M DA.
Dar [AG] [DO] si [AN ] [N D]. Din cazul (L.U.L.) rezulta ca 4AGN 4DON . AStfel
[GN ] [ON ], de unde 4GON este isoscel. Cum M N AD si AD k GO, rezulta M N GO.
Astfel M N este bisectoarea unghiului ^GN O. Cum P M N , rezulta d(P, GN ) = d(P, N O). In
continuare vom arata ca d(P, GO) = d(P, GN ).
q
55
G.16 (a) Sa se arate ca 0,0(02) N.

(b) Sa se arate ca 4k 49 + 22k+3 11 22k1 176 N, k N.
x4 5x2 +4
(c) Sa se arate ca raportul x3 2x2 x+2 reprezinta un numar natural, pentru orice x natural cu
x > 2.
q
55
q
55

Solutie. (a) Avem succesiv 0,0(02) = 2 = 112 52 92 = 165 N. (b) Dand factor comun
990
p
pe 4k , avem 4k 49 + 22k+3 11 22k1 176 = 4k (49 + 88 88) = 2k 7 N, k N. (c) Are
x4 5x2 +4 (x2 1)(x2 4) (x2 1)(x2 4)
loc descompunerea: x3 2x2 x+2 = x2 (x2)(x2) = (x2 1)(x2) = x + 2 N, x N, x > 2.
G.17 Stiind ca f : R R, f (x) = 2x + 3, sa se determine:
(a) coordonatele punctelor situate pe graficul functiei care au proprietatea |f (x) 5| = 2;

(b) a R astfel ncat f 2 (a) + 6f (a) + 5 = 0.
Solutie. (a) |f (x) 5| = 2 se scrie echivalent f (x) {7, 3}, de unde x {0, 2}. Astfel punctele sunt
A(2, 7), B(0, 3). (b) Conditia din enunse scrie echivalent a2 + 6a + 8 = 0, de unde a {4, 2}.
G.18 Sa se rezolve n multimea numerelor ntregi sistemul:

(
|x| 2[1 (y 3)] = 3
2y + 4(2 |x|) = 2.
(
t 2[1 (y 3)] = 3
Solutie. Notand |x| = t 0, avem de rezolvat sistemul: de unde
2y + 4(2 t) = 2,
obtinem t = 5, y = 5. Din t = |x| = 5 rezulta x {5}. Astfel multimea solutiilor sistemului este
S = {(5, 5), (5, 5)}.
G.19 Ce arie totala va avea un con circular drept, construit dintr-un sector circular cu unghiul de 100o si
raza de 36?
Solutie. Din datele problemei avem imediat ca generatoarea conului G = 36. Lungimea arcului de
cerc al sectorului va fi lungimea cercului bazei conului nou construit. Astfel, Larc = 20. Notand cu
R raza cercului bazei conului, avem 2R = 20, de unde R = 10. In concluzie, At = 460.
G.20 Fie f : R R, f (x) = 4x 2.
(a) Determinati x R astfel ncat f (f (x)) = 22.
(b) Determinati lungimea segmentului [P Q], unde P (0, 2), iar Q este simetricul lui P fata de
graficul lui f .
Solutie. (a) Relatia din ipoteza se scrie 4(4x 2) 2 = 22, de unde x = 2. (b) Fie A(0, 2), B(1, 2)
situateppe Gf . Obtinem

AB = (1 0)2 + (2 (2))2 = 17. In 4P BA dreptunghic n ^P , avem d(P, AB) = P BP AB
A
=
4
. Cum Q e simetricul lui P fata de Gf , avem P Q = . 8
17 17

G.21 Fie f : R R, f (x) = 2x + 11.
(a) Sa se reprezinte grafic functia f .
(b) Exista a Q astfel ncat f (a) sa fie patratul unui numar real?

Solutie.
a (a) Se iau de exemplu punctele A(0, 11), B( 2, 13). (b) Avem f (a) = 2 2a + 11 =
2 + 2 2 2 + 9. Se observa ca pentru a = 6 Q avem f (6) = 2 + 2 2 3 + 9 = ( 2 + 3) .
G.22 Sa se calculeze:

(a) n+2+ n n + 2 n , unde n N.

1 1 1

(b) 3+1 + 5+ 3
+ . . . +
2011+ 2009
2 2011 + 2 .
Solutie. (a) Expresia este egala cu 2. (b) Amplificand fiecare raport cu conjugatul numitorului,
avem

31 5 3 2011 2009
2 + 2 + . . . + 2 2 ( 2011 + 1) = 2010.
G.23 Fie f : [2, 3] R, f (x) = 3x + 2.

(a) Sa se reprezinte grafic functia f .
(b) Sa se calculeze lungimea graficului functiei f .
(c) Sa se determine cea mai mare valoare f (a), unde a [2, 3].
Solutie. (a) Consideram A(2, 8), B(3, 7). Graficul functiei f va fipsegmentul [AB]. (b) Lungimea

graficului functiei f este lungimea segmentului [AB]. Deci AB = (3 + 2)2 + (7 8)2 = 5 10.
(c) Din 2 x 3, prin nmultire cu 3 avem 9 3x 6. Adunand 2 inegalitatilor rezulta
7 3x + 2 8, echivalent cu 7 f (x) 8, x [2, 3]. Dar 8 = f (3), de unde cea mai mare
valoare a lui f este 8.
G.24 Fie f : R R, f (x) = (a 5)x + 2a + 1, unde a R.
(a) Sa se determine a R stiind ca P (1, 8) Gf .
(b) Pentru a determinat la subpunctul precedent, sa se rezolve ecuatia f ([m] + 1) = [m] + 2, unde
[m] reprezinta partea ntreaga a numarului m R.
Solutie. (a) Din f (1) = 8, rezulta a = 4, deci f (x) = x + 9, x R. (b) Ecuatia se scrie echivalent
[m] = 4. Cum pentru orice numar real, au loc inegalitatile [m] m < [m] + 1, rezulta 4 m < 5,
deci multimea solutiilor ecuatiei este intervalul [4, 5).
9
G.25 Sa se rezolve:
(a) Ecuatia |5 10x| + (10 20x)2 = 0.

6x
(b) Inecuatia |4x| 0.
Solutie. (a) Membrul stang al ecuatiei este egal cu |510x|+25(510x)2 = |510x|+25|510x|2 .

Deci ecuatia initiala e echivalenta cu
|5 10x| (1 + 25|5 10x|) = 0, de unde avem |5 10x| = 0 sau 1 + 25|5 10x| = 0. Din prima
relatia obtinem ca 5 10x = 0, de unde x = 21 , iar n ceea ce priveste a doua ecuatie, avem ca
0 = 1 + 25|5 10x| 1 + 0 = 1, fals, deci nu avem solutii n acest caz. In concluzie, multimea
solutiilor ecuatiei este S = 12 . (b) Pentru a avea sens raportul, este necesar ca x 6= 4. Cum
numitorul reprezinta un numar pozitiv rezulta ca este necesar ca 6 x 0, adica x [6, ).
G.26 Aratati ca
(a) 218 + 210 + 20 este patrat perfect.

(b) a2n + 1 2an , n N , a R.
Solutie. (a) Avem 218 + 210 + 1 = (29 )2 + 2 29 + 1 = (29 + 1)2 . (b) Fie a R, n N . Atunci din
(an 1)2 0, dezvoltand binomul, rezulta a2n 2an +1 0, ceea ce este echivalent cu a2n +1 2an .
G.27 Sa se arate ca
1 1 1 1
(a) 12 + 23 + 34 + . . . + 99100 = 0, 99.
1 1 1 1
(b) 22 + 32 + 42 + . . . + 1002 < 1.
1
= n1 k+1
1
, k N , rezulta ca 12
1 1 1 1 1 1 1

Solutie. (a) Din k(k+1) + 23 + . . . + 99100 = 1 2 + 2 3 +
1 1 1 99 1 1 1 1 1 1

. . . + 99 100 = 1 100 = 100 = 0, 99. (b) Cum 22 + 32 + . . . + 1002 < 12 + 23 + . . . + 99100 =
0, 99 < 1, rezulta concluzia.
G.28 Aratati ca 3 + 5 + 7 + 9 ... + 19 > 18.

2 6 12 20 90
Solutie. Avem 32 = 1+2

12
> 1, 5
6
= 3+2

32
> 1,. . . , 19
90
= 9+10

910
> 1. Adunand aceste inegalitati,
obtinem rezultatul dorit.
G.29 (a) Aflati cifrele a si b stiind ca abb + bba = 1150 si aab + baa = 1070.
(b) Daca la un numar x i se aduna rasturnatul sau, se obtine 143. Aflati toate numerele x cu
aceasta proprietate.
(
101a + 121b = 1150
Solutie. (a) Cele doua relatii sunt echivalente cu sistemul Adunand cele
121a + 101b = 1070.
doua relatii rezulta a+b = 10. Inlocuind n prima relatie pe a cu 10b avem 1010101b+121b = 1150,
de unde b = 7 si deci a = 3. (b) Daca x = abc, cu a, c 6= 0 atunci din ipoteza rezulta abc + cba = 143,
adica 101a + 20b + 101c = 143. Dar 101a + 101b 101 + 101 = 202 > 143, deci x nu poate avea
mai mult de doua cifre. Fie deci x = ab cu a, b 6= 0. Atunci din ab + ba = 143 rezulta a + b = 13, de
unde obtinem x {94, 85, 76, 67, 58, 49}.
G.30 Aratati ca numarul N = 2111 + 3222 + 4333 + . . . + 9888 se divide cu 5.

Solutie. Calculam ultima cifra a fiecarui termen n parte. De exemplu, avem u(2n ) =

2 , n = 4k + 1

4 , n = 4k + 2
pentru n 6= 0 si u(20 ) = 1. Astfel, mpartim pe 111 cu rest la 4 si obtinem

8 , n = 4k + 3
6 , n = 4k

restul 3. Deci u(2111 ) = 8. In mod similar se arata ca u(3222 ) = 9, u(4333 ) = 4, u(5444 ) = 5,

u(6555 ) = 6, u(7666 ) = 9, u(8777 ) = 8, u(9888 ) = 1. Astfel u(N ) = 0, de unde rezulta ca N este
divizibil prin 5.
G.31 Intr-un cos sunt nuci. Numarul lor este mai mare decat 300 si mai mic decat 400. Daca s-ar numara
n grupe de cate 10, s-ar obtine un numar ntreg de zeci. Daca s-ar numara cate 12, s-ar obtine un
numar ntreg de duzine. Cate nuci sunt n cos?
N N
Solutie. Fie N numarul de nuci din cos. Din ipoteza avem ca 10 , 12 N. Rezulta 10 | N, 12 | N ,
de unde [10, 12] = 60 | N . Deci N este multiplu de 60. Cum singurul multiplu de 60 cuprins ntre
300 si 400 este 360, rezulta ca n cos sunt 360 de nuci.
G.32 Fie 4ABC, cu [AM ] mediana. Daca notam AB = c, AC = b, BC = a, atunci are loc
2 2 2
AM 2 = b +c
2 a4 .
a2 b2 +c2
Solutie. Fie ADBC. Notam BD = x. Din AD2 = c2 x2 = b2 (ax)2 obtinem ca x = 2a .
2 2 2 2
c2
De asemenea, avem M D = a2 x = a2 a b2a+c = b 2a . Urmeaza ca
2 2
a b2 c2 b2 c2 b2 + c2 a2

2 2 2
AM = AD + M D = c + = .
2 2a 2a 2 4
G.33 Determinati multimile A, B care satisfac simultan urmatoarele conditii:
(a) A B = {1, 2, 3, 4, 5, 6};

(b) A B = {1, 3, 4};
(c) A r B = {2, 6}.
Solutie. Avem A B A A B si A B A, B A B. Astfel
{1, 3, 4} A {1, 2, 3, 4, 5, 6}, {1, 3, 4} B {1, 2, 3, 4, 5, 6}.
Cum A r B = {2, 6} rezulta ca {2, 6} A si 2, 6

/ B. Pana acum avem
{1, 2, 3, 4, 6} A {1, 2, 3, 4, 5, 6}, {1, 3, 4} B {1, 3, 4, 5}.
Ramane sa studiem n ce multime se afla elementul 5. Observam ca 5 nu poate apartine simultan

ambelor multimi caci n caz contrar, s-ar regasi n intersectie, fapt ce contrazice ipoteza. Deci 5 se
afla doar n una din cele doua multimi. Cum A r B nu l contine, rezulta ca 5 / A si 5 B. Astfel
A = {1, 2, 3, 4, 6}, B = {1, 3, 4, 5}.
G.34 Fie f : N N, f (x) = (1)x + (1)x+2 54 .

(a) Sa se calculeze f (0), f (1), f (5), f (10).

(b) Exista numere naturale pentru care imaginile lor prin f sa fie numere negative? Justificati sau
exemplificati.
(c) Calculati S = f (1) + . . . + f (100).
Solutie. a) Observam ca modul n care este definita functia f ne conduce la discutia paritatii
argumentului sau. Astfel, pentru x numar par,a vem f (x) = 15 , iar pentru x impar, f (x) = 51 . Astfel
f (0) = f (10) = 15 si f (1) = f (5) = 15 . (b) Exista. Orice numar impar are proprietatea ca imaginea
sa prin f este un numar negativ. (c) S = (f (1) + f (2)) + (f (2) + f (3)) + . . . + (f (99) + f (100)) = 0.
11
( f, g : R R functii cu proprietatile:
G.35 Fie
2f (x + 1) + g(x 1) = 2x + 14
f (x + 1) 2g(x 1) = 6x 18, x R.
Determinati legile functiilor f si g.
Solutie. Fie x R. Inmultind a doua relatie cu 1 si adunand aceasta la prima, obtinem
5g(x 1) = 10x + 50, de unde g(x 1) = 2x + 10. Punand n locul lui x 1 pe x, avem
g(x) = 2x + 8. Avand legea lui g, o nlocuim n cea de-a doua relatie din ipoteza, de unde obtinem
f (x + 1) = 2g(x 1) + 6x 18 = 4x + 20 + 6x 18 = 2(x + 1).
Astfel f (x) = 2x. In concluzie, f (x) = 2x, g(x) = 2x + 8, x R.
9n2 1
G.36 Se da fractia 4n3 +2n2 +11n+3 , unde n N.
(a) Sa se descompuna n factori numaratorul si numitorul.
(b) Aratati ca fractia este periodica, n N.
Solutie. (a) Avem
4n3 + 12n2 + 11n + 3 = 4n3 + 8n2 + 3n + 4n2 + 8n + 3
= (4n2 + 8n + 3) n + 4n2 + 8n + 3
= (4n2 + 8n + 3)(n + 1) = (2n + 1)(2n + 3)(n + 1).
(3n1)(3n+1) 2(3n1)(3n+1)
Astfel fractia este echivalenta cu (2n+1)(n+1)(2n+3) . (b) Putem scrie raportul sub forma (2n+1)(2n+2)(2n+3) .
Cum numaratorul nu este divizibil prin 3, iar numitorul e produs de trei factori consecutivi, deci
divizibil prin 3, obtinem ca fractia este periodica pentru fiecare n N.
G.37 Fie A = 30 + 31 + . . . + 395 .
(a) Sa se arate ca A este un numar par.
(b) A este divizibil prin 13.
Solutie. (a) Observam ca A este suma a 96 termeni impari, deci un numar par. (b) Deoarece
96 = 3 32, putem grupa suma n 32 de grupe de cate 3 termeni si deci scriem pe A n modul
urmator:
A = (30 + 31 + 32 ) + (33 + 34 + 35 ) + . . . + (393 + 394 + 395 )
= (30 + 31 + 32 ) + 3 (30 + 31 + 32 ) + . . . + 393 (30 + 31 + 32 )
= 13(1 + 33 + 36 + . . . + 393 ).
G.38 Fie intervalele I1 = , 1 m+3

2 , I2 = [m 2, ). Determinati valorile lui m R pentru care
I1 I2 sa contina numai numere negative.
Solutie. Din I1 I2 6= , este necesar sa impunem 1 m+3
2 m 2, adica 1 m. Pentru ca aceasta
intersectie sa contina doar numere negative, vom avea 1 m+3
2 0, de unde m 1. Astfel m = 1.
G.39 Sa se rezolve ecuatia 0, (x1) + . . . + 0, (x9) = x.

x1 x9
Solutie. Relatia din enunt se poate scrie 99 + ... + 99 = x, echivalent cu x = 5.
G.40 Fie 4ABC 4DEF doua triunghiuri asemenea, avand raportul de asemnanare k. (a) Aflati
P4ABC A4ABC
P4DEF . (b) Aflati A4DEF .
AB
Solutie. (a) Fie DE = BC AC
EF = DF = k. Rezulta ca P4ABC = AB+BC +AC = kDE+kEF +kDF =
kP4DEF . (b) Fie AP BC respectiv DQEF naltimile triunghiurilor corespunzatoare. Avem ca
4AP B 4DQE, si DQ AP AB
= DE = k. Rezulta ca S4ABC = BCAP
2 = kEF 2kDQ = k 2 S4DEF .
G.41 In tetraedrul ABCD se noteaza cu G1 centrul de greutate al triunghiului 4ACD si cu G2 centrul

de greutate al triunghiului 4BCD. Stabiliti pozitia dreptei G1 G2 fata de planele (ABC) si (ABD).
Daca AB = 12 sa se calculeze lungimea segmentului [G1 G2 ]
Solutie. Fie M mijlocul segmentului [DC]. In triunghiul 4AM B, avem ca G1 G2 k AB, iar cum
AB (ABC) (ABD), deducem ca G1 G2 este paralela cu cele doua plane. In plus, daca AB = 12,
atunci G1 G2 = AB
3 = 4.
G.42 In tetraedrul ABCD avem AB = AC = 12 si AD = 15. In triunghiul 4ABD, [AP este bisectoarea
unghiului ^DAB, P (BD), iar n triunghiul 4ADC, [AQ este bisectoarea unghiului ^DAC,
Q (DC). Se considera T (AD) astfel ncat TT D
A
+ 15 = 1. Sa se arate ca (P T Q) k (ABC).
Solutie. Din ipoteza avem ca TT D
A
= 45 . Aplicand teorema bisectoarei n 4ADC obtinem
DQ 15 5 DT
QC = 12 = 4 = T A , de unde, conform teoremei lui Thales, deducem ca QT k AC. Analog,
obtinem T P k AB. Din aceste ultime doua relatii obtinem concluzia dorita.
G.43 In cubul ABCDA0 B 0 C 0 D0 se noteaza cu O1 centrul fetei BCC 0 B 0 , cu O2 centrul fetei CDD0 C 0 si
cu O3 centrul fetei ADD0 A0 . Sa se stabileasca pozitia planului (O1 O2 O3 ) fata de planul (ABC).
Solutie. In 4BCD avem ca O1 O2 este linie mijlocie, deci O1 O2 k BD. De asemenea, n 4ADC
avem ca O3 O2 este linie mijlocie, deci O3 O2 k AC. Rezulta de aici ca (O1 O2 O3 ) k (ABC).
G.44 In piramida patrulatera regulata V ABCD (muchiile laterale sunt egale) se noteaza cu M , N , P ,
Q mijloacele muchiilor laterale. Sa se stabileasca pozitia planlui (M N P ) fata de (ABC) si sa se
P NP Q A NP Q
calculeze valoarea rapoartelor PMABCD
si AM
ABCD
.
Solutie. In 4V AB avem ca M N este linie mijlocie, deci M N k AB. Prin acest procedeu obtinem ca
(M N P ) k (ABC), iar valoarea rapoartelor, conform Problemei ??, deducem ca valorile rapoartelor
sunt 12 respectiv 41 .
G.45 In piramida triunghiulara regulata V ABC consideram A0 un punct pe muchia V A astfel ncat
V A0 2 0 0
V A = 3 . Prin A se duce un plan k (ABC) care intersecteaza pe V B n B si pe V C n
0 0 0
C . Sa se arate ca daca V DBC, D (BC), atunci intersectia lui B C cu V D este centrul de
greutate al triunghiului 4V BC.
Solutie. Fie {G} = V D B 0 C 0 . Deoarece (A0 B 0 C 0 ) k (ABC), cu teorema fierestraului avem ca
intersectia celor doua plane paralele cu planul (V AB), obtinem ca perechea de drepte obtinute prin
intesectie, adica AB si A0 B 0 , sunt paralele. Analog BC k B 0 C 0 si AC k A0 C 0 . Cu teorema lui Thales
n 4CAB avem VV AA0 = VV BB0 = 23 (1). Aplicand teorema lui Thales n 4V BC si 4V AC obtinem
0 0 0 0 0 0
proportiile VV BB = VV CC (2) si VV AA = VV CC = 23 (3). Din (1), (2) si (3) rezulta ca VV BB = VV CC = 32 . In
0 0
4V BD avem B 0 G k BD iar cu teorema lui Thales avem ca VV BB = VV G 2
D = 3 , ceea ce arata ca G este
situat, pe naltimea V D, la 2/3 fata de V si la 1/3 fata de D. Dar 4V BC este isoscel, deci V D e
mediana, de unde rezulta ca G este centrul de greutate al 4V BC.
G.46 In tetraedrul M ABC punctele E, F si G sunt centrele de greutate ale triubghiurilor 4M BC, 4M AC
si respectiv 4M AB.
(a) Demonstrati ca (EF G) k (ABC);
(b) Calculati raportul ariilor triunghiurilor 4EF G si 4ABC.
Solutie. (a) Fie P, Q, R respectiv mijloacele laturilor BC, AC, AB. In 4M P Q avem ca M E
MP =
MF 2
M Q = 3 de unde, cu reciproca teoremei lui Thales, F E k P Q. Cum QP (ABC) F E k (ABC).
MF MG 2
Analog, n 4M F G, M Q = M R = 3 GF k P Q, P Q (ABC) GF k (ABC). Cum
EF GF 6= (EF G) k (ABC). p
(b) Cu formula lui Heron avem ca A4EF G = p0 (p0 EF )(p0 EG)(p0 F G), unde p0 =
(EF + F G + EG)/2. Din (a) avem ca GF = 2/3 QR, F E = 2/3 GP si GE = 2/3 RP . Mai mult,
13
QR, RP , QP sunt linii mijlocii n 4ABC, deci QR = BC/2, RP = AC/2, QP = AB/2. Rezulta ca
GF = 1/3 BC, F E = 1/3 AB, pGE = 1/3 AC. Notam cu p = (AB + AC + BC)/2. Observam ca
p0 = 1/3 p. Atunci A4EF G = 1/3 (1/3 p 1/3 AB)(1/3 p 1/3 AC)(1/3 p 1/3 BC) =
1
p A4EF G
9 p(p AB)(p AC)(p BC) = 91 A4ABC , de unde A4ABC = 19 .
G.47 Prisma triunghiulara

regulata dreapta ABCA0 B 0 C 0 are latura bazei egala cu 12 si muchia laterala
egala cu 12 2. Aflati:
(a) unghiul dintre dreptele A0 C si BC 0 ;

(b) tangenta unghiului format de dreptele A0 C si BB 0 .
Solutie. (a) Fie E intersectia paralelei prin A0 la B 0 C 0 cu paralela prin B 0 la A0 C 0 si F intersectia

paralelei prin A la BC cu paralela prin B la AC. Consideram prisma dreapta cu bazele romb.
Atunci ^(C 0 B, A0 C) = ÊBC 0 . Avem C 0 B = 12 3 si A0 C = EB = 12 3. Determinam diagonala
C 0 E a rombului A0 C 0 B 0 E. Fie A0 B 0 C 0 E = {O0 }. In 4C 0 O0 B 0 avem m(Ô0 C 0 B 0 ) = 30 , deci
C 0 O0 = C 0 B 0 cos 30 , de unde C 0 E = 2C 0 O0 = 12 3, ceea ce arata ca 4C 0 EB este echilateral, deci
m^(C 0 B, A0 C) = 60 .
0 0
(b) In 4A0 CC 0 cu m(Â0 C 0 C) = 90 , avem tg (A0 CC 0 ) = ACCC0 = 22 . Cum BB 0 k CC 0 rezulta ca

tg ^(A0 C, BB 0 ) = 22 .
G.48 Fie 4ABC isoscel cu AB = AC = 29 si BC = 40, iar M / (ABC) astfel ncat AM = 35,
M B = M C = 4 74. Daca D este mijlocul lui BC aratati ca dreptele M D si AD sunt perpendiculare
si calculati aria triunghiului 4M DA.
Solutie. In 4ABD, m(D) = 90 , avem cu teorema lui Pitagora ca AD = 21. In 4M DB,
m(D) = 90 , cu teorema lui Pitagora avem ca M D = 28. In 4M AD, observam ca M D2 + DA2 =
282 + 212 = 352 = M A2 , deci 4M DA este dreptunghic n D, deci M DDA. In continuare,
A4M DA = M DDA2 = 294.
G.49 Triunghiul echilateral 4ABC are latura egala cu 24. Se considera un punct M situat n afara
planului triunghiului astfel ncat distantele de la M la varfuri sa fie egala cu 16. Sa se afle distanta
de la M la planul (ABC).
Solutie. Fie M O(ABC) Conform problemei G. ??, O este centrul de greutate al 4ABC. Avem

1 24 3

BO = 3 2 = 4 3, iar n 4M OB dreptunghic, cu teorema lui Pitagora obtinem ca M O = 4 13.
G.50 Pe planul triunghiului dreptunghic

4ABC (m(Â) = 90 ) se ridica perpendiculara AM egala cu 3.
Stiind ca AB = 6 si AC = 6 3, sa se afle distanta de la M la dreapta BC.
Solutie. Fie ADBC. Cu teorema celor trei perpendiculare
avem ca M DBC. Aplicand teorema
lui Pitagora n 4ABC avem ca BC = 12 si deci AD = 3 3. In 4M AD, m(A) = 90 , de unde, cu
teorema lui Pitagora, obtinem n final ca M D = 6.
G.51 (a) Aratati ca numarul x3 x5 + 1 este patrat perfect, pentru orice x cifra nenula.
(b) Determinati cel mai mic numar natural care mpartit pe rand la 6 si la 15 da caturile diferite
de zero si acelasi rest 4.
(c) Suma a doua numere naturale a si b este 35, iar cel mai mare divizor comun al lor este 7.
Determinati perechile de numere (a, b);
Solutie. (a) Avem x3 x5 + 1 = (10x + 3)(10x + 5) + 1 = 100x2 + 80x + 16 = (10x + 4)2 . (b) Fie n
numarul cautat. Din teorema mpartirii cu rest avem n = 6a + 4 si n = 15b + 4. Rezulta ca n 4
e multiplu de 6 si de 15, iar cum n este numarul minim cu aceasta proprietate, rezulta ca n 4 =
[15, 6] = 30, deci n = 34. (c) Avem a + b = 35, iar a = 7a1 , b = 7b1 , cu (a1 , b1 ) = 1. Relatia devine
7(a1 + b1 ) = 35, de unde a1 + b1 = 5 si (a1 , b1 ) = 1. Rezulta (a1 , b1 ) {(1, 4), (2, 3), (3, 2), (4, 1)}, de
unde obtinem n final ca (a, b) {(7, 28), (14, 21), (21, 14), (28, 7)}.
G.52 In urma unui concurs toti elevii participanti au fost recompensati astfel: 15% din numarul
concurentilor au primit premiul I; 30% din restul concurentilor au primit premiul al doilea; alti 60
de elevi au primit premiul al treilea si ultimii 59 elevi au primit numai cate o diploma de participare.
(a) Cati elevi au participat la concurs?

(b) Cati elevi au primit premiul al doilea?
Solutie. Fie x numarul elevilor participanti la concurs. Cei ce au primit premiul ntai sunt
15 30 85
n numar de 100 x. Premiul al II-lea a fost obtinut de 100 ( 100 x) elevi. In total, au participat
15 30 85
x = 100 x + 100 100 x + 60 + 59. Rezulta x = 200. Premiul al doilea a fost obtinut de 17 elevi.
G.53 O echipa de muncitori a executat o lucrare platita cu suma de 2088 lei. Fiecare membru al echipei
primeste zilnic aceeasi suma de bani, iar numarul de zile lucrate corespunde datelor din urmatorul
tabel.
Nume muncitor A B C
Numar zile 12 6 11
(a) Calculati suma ncasata de fiecare dintre cei trei muncitori.

(b) Ce procent reprezinta suma primita de muncitorul B din suma totala?
Solutie. In total, s-au lucrat 12+6+11=29 de zile. Rezulta ca o zi de lucru este platita cu 2088:29=72
de lei. Muncitorul A a ncasat 1272 = 864 lei, B 432 lei, iar C 792 lei. Pentru punctul (b), procentul
432
cautat este p = 2088 100 = 60
29 .
.
G.54 Fie a un numar natural si multimile A = {x N | 3 < x a} si B = {y N | y .. 3}.
(a) Pentru a = 9 scrieti toate elementele multimii A.

(b) Determinati numerele naturale a stiind ca multimea A B are 20 de elemente.
Solutie. (a) A = {4, 5, 6, 7, 8, 9}. (b) Elementele lui A B sunt multiplii de 3 cuprinsi n intervalul
(3, a]. Rezulta ca A B = {(3 2), . . . , (3 21)}, deci cel mai mare element este 63. Rezulta ca
a {63, 64}.
G.55 Fie numerele x = abc, y = bca, z = cab, unde a, b, c sunt cifre n baza 10, diferite de zero.
(a) Aratati ca x + y + z este multiplu de 37.

(b) Determinati cea mai mica valoare a sumei x + y + z.
Solutie. (a) x = 100a + 10b + c, y = 100b + 10c + a, z = 100c + 10a + b. Rezulta x + y + z =

111(a + b + c) = 37 3 (a + b + c). (b) Valoarea minima a sumei x + y + z se obtine n cazul n care
cifrele nenule a, b, c sunt minime, deci a = b = c = 1. Rezulta ca valoarea minima este 333.
G.56 (a) Aflati numarul elementelor multimii {10, 12, 14, . . . , 100}.

(b) Calculati 37 + 36 .
Solutie. (a) Multimea se mai scrie {(10 + 0 2),(10 + 1 2),p
(10 + 2 2), . . . , (10 + 45 2)}, de unde
se observa ca multimea are 46 de elemente. (b) 37 + 36 = 36 (3 + 1) = 2 33 = 54.
G.57 In tabelul de mai jos este prezentata repartitia unei scoli dupa notele obtinute la examenul de testare
nationala.
Note <5 5 5, 99 6 6, 99 7 7, 99 8 8, 99 9 9, 99 10
Nr. elevi 2 7 18 32 32 28 1
(a) Cati elevi au obtinut note mai mari sau egale cu 8?

15
(b) Alegem la ntamplare un elev. Care este probabilitatea ca acesta sa fi obtinut o nota mai mica
decat 6?
Solutie. (a) Note mai mari sau egale cu 8 au obtinut 32+28+1=61 elevi. (b) Numarul total de
9
elevi este 120, iar numarul celor cu nota mai mica decat 6 este 9, deci probabilitatea este 120 .
G.58 La un concurs Radu a raspuns la toate cele 20 de ntrebari, obtinand 220 de puncte. El castiga
20 de puncte pentru fiecare raspuns corect si pierde 10 puncte pentru fiecare raspuns gresit. Cate
raspunsuri corecte a dat Radu?
Solutie. Fie x numarul raspunsurilor corecte si y numarul raspunsurilor gresite. Avem x + y = 20
si 20x 10y = 220. Rezulta x = 14 si y = 6, deci Radu a raspuns la 14 ntrebari corecte.
1 1 1 1
G.59 Se considera suma S = 44 + 45 + 46 + ... + 103 .
(a) Cati termeni are suma S?

(b) Aratati ca S < 32 .
1 1 1 1
Solutie. (a) Scriem S = 43+1 + 43+2 + 43+3 + . . . + 43+60 , de unde se vede usor ca suma are 60 de
1
termeni. (b) Fiecare termen al sumei este mai mic decat 44 . Urmeaza ca
1 1 60 15 15 3
S< + ... + = = < = .
|44 {z 44} 44 11 10 2
60 ori
G.60 (a) Cate numere de forma xy scrise n baza zece, cu x 6= 0, dau restul 4 la mpartirea cu 6?
(b) Intr-o mpartire, restul este egal cu 6, iar catul este egal cu 4. Suma dintre dempartit, cat si
mpartitor este egala cu 260. Determinati dempartitul si mpartitorul.
Solutie. (a) Cautam numere de doua cifre de forma 6k + 4, cu k N. Acestea sunt (6 1 + 4), (6
2 + 4), . . . , (6 15 + 4) = 94, deci sunt 15 astfel de numere. (b) Avem n = 4p + 6, n + 4 + p = 260 si
p > 6. Rezulta ca mpartitorul este p = 50 si dempartitul este n = 206.
G.61 Intr-o clasa sunt 27 de elevi. Toti elevii clasei participa la olimpiada de fizica sau matematica. Se
stie ca 18 elevi participa la olimpiada de matematica si 15 elevi participa la olimpiada de fizica.
(a) Cati elevi participa la ambele olimpiade?
(b) Cati elevi participa numai la olimpiada de matematica?
Solutie. Numarul de elevi care participa la doua olimpiade este 18+15-27=6. De aici deducem ca
12 elevi participa la olimpiada de matematica.
G.62 Fie numarul ab scris n baza zece, cu cifre nenule.
(a) Aratati ca numarul (ab)2 (ba)2 este divizibil cu 9.
(b) Daca mpartim numarul ba la suma cifrelor sale obtinem catul 4 si restul 12. Calculati numarul
ab.
Obs. Calculul algebric va furniza mai multe solutii, dintre care doar una verifica cerinta.
Precizati care este conditia omisa care trebuie impusa asupra egalitatii din teorema mpartirii
cu rest, astfel ncat sa fim condusi direct catre solutia finala, fara a mai face alte verificari
suplimentare.
Solutie. (a) (ab)2 (ba)2 = (10a+b)2 (10b+a)2 = 100a2 +20ab+b2 100b2 20aba2 = 99(a2 b2 ).
(b) Avem ba = (a + b) 4 + 12 si 12 < a + b (conditia fara de care s-ar obtine unele solutii ce nu
verifica relatia initiala). Observam ca numarul ba este numar par, deci cautam a {0, 2, 4, 6, 8}.
Din 12 < a + b, avem a {4, 6, 8}. Rezulta 10b + a = 4a + 4b + 12, de unde 2b = a + 4. Dand valori
lui a, rezulta (a, b) {(4, 4), (6, 5), (8, 6)}, iar cum 12 < a + b, obtinem solutia finala (a, b) = (8, 6),
deci numarul cautat este 68.
G.63 (a) Aflati min{245 , 336 }.

(b) Aflati c.m.m.d.c. al numerelor 2n + 3 si 3n + 4, unde n N.
Solutie. (a) Scriem 245 = (25 )9 = 329 si 336 = (34 )9 = 819 . Cel mai mic numar este deci 245 . (b)
Fie d un divizor comun al numerelor 2n + 3 si 3n + 4. Obtinem ca d | (6n + 9) si d | (6n + 8). Rezulta
ca d | (6n + 9) (6n + 8) = 1, deci d = 1, astfel ca (2n + 3, 3n + 4) = 1, pentru orice n natural.
G.64 Fie x = 3, 25. Calculati: x; x1 ; [x]; [x1 ]; {x}, {x}.

Solutie. x = 3, 25, x1 = 4
13 , [x] = 4, [x1 ] = 0, {x} = 0, 25, {x} = 0, 75.
G.65 Daca a R cu 2 a 3 si a + 2 = 5b, aratati ca expresia

p p
E = a2 + 2b2 + 4a + 4 + a2 + 2b2 6a 4b + 11
nu depinde de a si b.
Solutie. a = 5b 2, 0 a + 2 5 deci 0 b 1, de unde
p p
E = (5b 2)2 + 2b2 + 4(5b 2) + 4 + (5b 2)2 + 2b2 6(5b 2) 4b + 11.
Rezulta
E = 27|b| + 27|b 1| = 27b 27b + 27 = 27.
2ab
G.66 Daca a, b (0, ) cu a b, aratati ca a+b [a, b].
2ab 2ab
Solutie. a+b [a, b] este echivalenta cu a a+b b, echivalent cu a2 + ab 2ab b2 + ab,
inegalitati echivalente cu a2 ab 0 b2 ab, care sunt adevarate, deoarece a2 ab = a(a b) 0
si b2 ab = b(b a) 0, caci a b.
23x
G.67 In numere naturale nenule se considera inecuatia 3 x 4 . Daca a1 , . . . , an sunt solutiile
inecuatiei scrise n ordine crescatoare, sa se calculeze
1 1 1
+ + ... + .
a1 a2 a2 a3 an1 an
Solutie. Rezolvand inecuatia, obtinem x {1, 2, . . . , 10}, deci n = 10 si a1 = 1, . . . , a10 = 10.

Ramane deci sa calculam
1 1 1 1 9
+ + ... + =1 = .
12 23 9 10 10 10
G.68 Fie numerele x, y, z invers proportionale cu 3, 4, 5 respectiv. Stiind ca 2x y = 10, sa se afle

numerele.
Solutie. Avem 3x = 4y = 5z si 2x y = 10. Din a doua relatie y = 2x 10, de unde
4y = 4(2x 10) = 3x, cu x = 2. Rezulta y = 6 si z = 56 .
G.69 Se considera multimea A = {1, 2, 3, 4, 5, 6, . . . , 2004, 2005}.
(a) Determinati cardinalul multimii A.

(b) Calculati suma elementelor multimii A.
(c) Fie P =produsul elementelor multimii A. Determinati semnul numarului P .
Solutie. (a) cardA=2005. (b) (12)+(34)+(56)+. . .+(20032004)+2005 = 1002+2005 =

1003. (c) Din modul de a grupa termenii mai sus, observam ca avem 1002 numere negative, deci
P > 0.
17
G.70 Sa se reprezinte ntr-un sistem de axe ortogonale punctele A(1, 2), B(5, 6). Sa se determine
(a) coordonatele mijlocului segmentului [AB];
(b) lungimea segmentului [AB].
Solutie. (a) Fie M mijlocul segmentului [AB]. Ducem A0 , M 0 , B 0 proiectiile pe axa Ox a
punctelor A, M respectiv B. Atunci [M M 0 ] este linie mijlocie n trapezul AA0 B 0 B, de unde
0 0
M M 0 = AA +BB 2 = 2+6
2 = 4. Astfel ordonata punctului M este 4. Ducand acum A00 , M 00 , B 00
proiectiile punctelor A, M respectiv B pe axa Oy, avem ca [M M 00 ] este linie mijlocie n trapezul
AA00 B 00 B, de unde M M 00 = 1+6
2 = 3, deci abscisa punctului M este 3. Rezulta M (3, 4). (b) Ducem
prin A paralela
p la axa Ox si notam intersectia
sa cu BB 0 prin C. In triunghiul 4ABC dreptunghic,
2
avem AB = (6 2) + (5 1) = 4 2.2
G.71 (a) Un calator parcurge distanta de 540 km n 8 ore. Se stie ca o perioada de timp a mers cu viteza
medie de 60 km/h, iar restul timpului cu viteza medie de 80 km/h. Cate ore a mers cu viteza
de 60 km/h?
(b) Sa se arate ca numarul 17 + 172 + 173 + . . . + 17303 se divide cu 307.
Solutie. (a) Fie x numarul de ore n care calatorul a mers cu viteza de 60 km/h. Rezulta ca n acest
timp el a parcurs 60x km. Celelalte (8 x) ore le-a parcurs cu 80 km/h, deci a parcurs o distanta
de 80(8 x) km. Rezulta 60x + 80(8 x) = 540, de unde x = 5. (b)Grupand cate trei termeni (fapt
posibil, deoarece sunt 303 termeni) obtinem
(17 + 172 + 173 ) + . . . + (17301 + 17302 + 17303 ) = 17 307 + . . . + 17301 307.
G.72 La o parada sportiva participa un numar de tineri, cuprins ntre 400 si 599. Daca toti tinerii se
aseaza n coloane de cate 12, 20 sau 24, de fiecare data raman 8 tineri necuprinsi n coloane. Care
este numarul de tineri participanti?
Solutie. Fie n numarul tinerilor participanti. Din ipoteza avem 400 < n < 599. Efectuand
mpartirile cu rest corespunzatoare, rezulta ca n 8 este multiplu de 12, 20 si 24, deci n 8 = 120k,
cu k N si 392 < n 8 < 591, de unde 392 < 120k < 591, adica 3, 2 < 392 120 < k < 4, 925, deci k = 4,
adica n = 120 4 + 8 = 488.
G.73 Sa se demonstreze ca:

(a) a, b R+ avem ab a+b 2 , cu egalitate daca si numai daca a = b.

(b) 10 + 15 + 20 + 25 < 17.
q
a2 +b2
(c) 2 a+b
2 , a, b 0.

(d) a2 + b2 + b2 + c2 + c2 + a2 2(a + b + c), a, b, c 0.
2
esteechivalenta cu a + b 2 ab 0,adica ( a b) 0, cu
Solutie. (a) Inegalitatea egalitate
daca si numai daca a = b, echivalent cu a = b. (b) 2 5 + 3 5 + 4 5 + 5 5 <
2+5+3+5+4+5+5+5
2 = 17. (c) Prin ridicare la patrat obtinem ca inegalitatea este echivalenta cu
(a b)2 0. (d) Din inegalitatea precedenta avem ca
p p p a+b+b+c+c+a
a2 + b2 + b2 + c2 + c2 + a2
2 .
2
1

G.74 Fie ecuatia x2 + x2 = 14, x > 0. Sa se verifice daca 2 + 3 este solutie a ecuatiei si apoi sa se
rezolve ecuatia.
2
Solutie. Ecuatia este echvalenta cu x + x1 = 12, de unde x + x1 = 2 3 (am utilizat faptul ca

x > 0). Inmultind cu x rezulta x2 2 3x + 1 = 0, echivalent cu (x 3)2 2 = 0, de unde
x1,2 = 3 2.
G.75 Fie multimea A = {x N : x este ultima cifra a lui 2n , n N } si

B = {y N : y este ultima cifra a unui patrat perfect}. Determinati cardinalul multimii A B si
B r {1, 9}.
Solutie. A = {1, 2, 4, 6, 8}, B = {0, 1, 4, 5, 6, 9}. cardA B = 3 si B r {1, 9} = {0, 4, 5, 6}.
G.76 Suma a doua numere naturale este 84, iar cel mai mare divizor comun al lor este 7. Sa se determine
cele doua numere.
Solutie. Fie a, b numerele cautate. Avem a + b = 84 si (a, b) = 7. Rezulta ca a = 7a1 , b = 7b1
si (a1 , b1 ) = 1. Ecuatia devine a1 + b1 = 12, de unde solutiile (1, 11), (5, 7), (7, 5), (11, 1). Rezulta
(a, b) {(7, 77), (35, 49), (49, 35), (77, 7)}.
G.77 Demonstrati ca a2 + a + 1 > 0, pentru orice a R.

1 1 3 1 2 3 3

Solutie. a2 + a + 1 = a2 + 2 2 a+ 4 + 4 = a+ 2 + 4 4 > 0.
G.78 Fie numarul A = 3 + 32 + 33 + . . . + 32004 .
(a) Se pot grupa termenii n grupe de cate 2, 3 si 4 termeni?

(b) Sa se arate ca 13 divide A.
(c) Sa se determine restul mpartirii lui A la 120.
Solutie. (a) Da, deoarece 2004 (numarul termenilor) se divide prin fiecare din numerele 2,3,4. (b)
Grupam termenii cate trei si obtinem
A = 3(1 + 3 + 32 ) + 33 (1 + 3 + 32 ) + . . . + 22002 (1 + 3 + 32 ),
iar 1 + 3 + 32 = 13 de unde rezulta concluzia. (c) Grupam termenii cate patru si rezulta
A = (3 + 32 + 33 + 34 ) + 34 (3 + 32 + 33 + 34 ) + . . . + 32000 (3 + 32 + 33 + 34 ),
iar 3 + 32 + 33 + 34 = 120, deci restul mpartirii este 0.
G.79 Intr-o clasa sunt 18 banci. O banca este libera, ntr-o banca sta un singur elev, iar n celelalte stau
cate doi elevi. Cati elevi sunt n acea clasa?
Solutie. Numarul de elevi este 1 + 16 2 = 33 (numarand elevii din bancile ocupate).
G.80 Utilizand argumente legate de ultima cifra, sa se arate ca numarul a = 92010 72000 este divizibil cu
10.
Solutie. u(92010 ) = u(72000 ) = 1, deci u(a) = 0.
G.81 Fie S = (1)a1 + (1)a2 + . . . + (1)a2011 , unde a1 , . . . , a2011 N.
(a) Calculati valoarea minima si valoarea maxima a lui S.

(b) Demonstrati ca S 6= 0, oricum am alege numerele a1 , . . . , a2011 N.
Solutie. (a) Valoarea minima este atinsa cand a1 , . . . , a2011 sunt impare, deci Smin = 2011, iar
valoarea maxima se atinge cand exponentii sunt numere pare, deci Smax = 2011. (b)S este un numar
impar, fiind o suma impara de numere impare, deci nu poate fi 0.
G.82 Daca x, y Z sunt astfel ncat 2009x + 2010y = 1, atunci demonstrati ca 1 + x se divide cu 2010,
iar 1 y se divide cu 2009.
Solutie. Adunand x n relatia data, obtinem 1 + x = 2010(x + y), iar scazand y din aceeasi relatie
obtinem 1 y = 2009(x y).
19
G.83 Aratati ca urmatoarele fractii sunt reductibile, pentru orice n N:
10n + 8 4n + 2
a) , b) .
9 10n (n + 1)(n + 2)
Solutie. (a) Daca n = 0, avem raportul 99 , care se simplifica prin 9. Daca n N , atunci numaratorul
si numitorul sunt numere pare, deci raportul se simplifica prin 2. (b) Numaratorul este par, iar
numitorul este de asemenea numar par, caci este produsul a doua numere naturale consecutive.

G.84 Aflati valoarea numarului (x + x2 )10 , stiind ca x 0.

Solutie. Cum x 0, avem x2 = |x| = x, deci (x + x2 )10 = 0.
G.85 Tatal are 52 de ani, iar cei doi fii ai sai au 24 si respectiv 18 ani. Peste cati ani varsta tatalui va fi
egala cu suma varstelor fiilor sai?
Solutie. Fie x numarul de ani ceruti de problema. Peste x ani, tatal va avea (52 + x) ani, iar cei doi
fii ai sai vor avea (24 + x) respectiv (18 + x) ani. Rezulta 52 + x = 24 + x + 18 + x, de unde x = 5.
G.86 Daca |x 16| 4 si |y + 6| 2, aflati cea mai mare valoare a lui x y.

Solutie. |x 16| 4 este echivalent cu 12 x 20, iar |y + 6| 2 este echivalent cu 4 y 8.
Adunand aceste doua inegalitati, obtinem 16 x y 28, deci valoarea maxima este 28.
G.87 Determinati elementele multimii

( p p )
42 3+ 74 3
A= nZ : Z .
2n + 1

Solutie. Avem 4 2 3 =
(1 3)2 si 7 4 3 = (2 3)2 , deci elementele lui A sunt acele numere
ntregi n pentru care |1 2n+1
3|+|2 3| 1
Z, adica 2n+1 Z, deci 2n + 1 = 1, de unde A = {0, 1}.
G.88 Artati ca numarul 5 100100 + 22 se divide cu 9.

Solutie. Numarul este egal cu 5 |00 .{z
. . 00} 22, a carui suma a cifrelor este 9.
98 zerouri
G.89 Fie multimea A = {10, 11, 12, . . . , 56}. Sa se determine probabilitatea ca alegand un element din A,
acesta sa aiba ambele cifre egale.
Solutie. Avem 5 numere cu cifrele egale. Pentru a numara elementele lui A, punem de exemplu
5
A = {(9 + 1), (9 + 2), . . . , (9 + 47)}, deci A are 47 de elemente. Probabilitatea ceruta este deci 47 .
G.90 Pretul unui televizor se modifica n trei luni astfel: n octombrie creste cu 5%, n noiembrie creste
cu 10%, iar n decembrie scade cu 15%.
(a) Daca initial televizorul costa 1000 de lei, cat costa dupa cele trei modificari de pret?
(b) Daca pretul final este de 981,75 lei, care era pretul initial?
(c) In ce luna este mai convenabil sa se achizitioneze televizorul?
5
Solutie. (a) Dupa prima scumpire, televizorul costa 1000 100 +1000 = 1050. Dupa a doua scumpire,
110 15 85
acesta costa 1050 100 = 1155 lei, iar dupa ieftinire, el costa 1155 1155 100 = 100 1155 = 981, 75
85 110 115
lei. (b) Notand cu x pretul initial, avem 100 100 100 x = 981, 75. Rezulta x = 1000. (c) Evident n
luna decembrie.
G.91 Fie V ABCD o piramida patrulatera regulata de varf V . Aratati ca V BAC.

Solutie. Fie O centrul patratului ABCD. Deoarece triunghiul V AC este isoscel (V A = V C) si
V O este mediana, rezulta ca V OAC. In plus avem ca BOAC. Cum V O BO 6= rezulta ca
AC(V BO). Din V B (V BO) avem n final ca V BAC.
G.92 Se considera paralelogramele ABCD si ABM N situate n plane diferite.
(a) Stabiliti dreapta de intersectie a planelor (ADN ) si (M N C).

(b) Aratati ca dreapta CD este paralela cu planul (AN B).
(c) Stiind ca P este mijlocul segmentului [AN ], aratati ca dreapta N C este paralela cu planul
(BDP ).
(d) Aratati ca planele (ADN ) si (BCM ) sunt paralele.
Solutie. (a) N (ADN ) (M N C) (1). Deoarece M N k AB si AB k DC rezulta ca M N k DC,

deci dreptele M N si DC sunt coplanare. Rezulta ca DC (M N C) D (M N C). Dar
D (ADN ) D (ADN ) (M N C) (2). Din (1) si (2) rezulta ca (ADN ) (M N C) = DN .
(b) AB (ABM ), CD k AB CD k (AN B). (c) Fie {O} = AC DB. In 4AN C avem ca
P O e linie mijlocie, de unde P O k N C. Dar P O (P DB), deci N C k (P DB). (d) AD k BC,
BC (BCM ) AD k (BCM ). Pe de alta parte, AN k BM , BM (BCM ) AN k (BCM ).
Cum AD AN 6= (ADN ) k (BCM ).
G.93 Se considera patratul ABCD si rombul ABEF n plane diferite. Se stie ca AB = 6, m(^BEC) =
30 si m(ÂF E) = 60 .
(a) Determinati masura unghiului dintre dreptele BC si EF .

(b) Demonstrati ca CE = 6 3.
(c) Stabiliti natura triunghiului 4AEC.
(d) Calculati distanta de la punctul A la dreapta CE.
Solutie. (a) EF k AB ^(EF, BC) = ^(AB, BC), deci unghiul are masura de 90 . (b) 4BCE
este isoscel. Fie BM CE. In 4BM E avem ca m(Ê) = 30 cos E = M E
BE CE = 2M E =

2BE cos E = 6 3. (c) AC = 6 2 (diagonala n patrat). Fie {O} = BF AE. In 4AOB,
m(ÂOB) = 60 AO = AB sin 60 AE = 6 3. Rezulta ca 4ACE este isoscel, cu
AE = CE = 6 3. (d) Fie EN AC. Din teorema lui Pitagora n 4EN C avem ca EN = 3 10. Fie
AP EC. Rezulta ca d(A, EC) = AP . Atunci, scriind

aria triunghiului n doua moduri, obtinem ca
2 15
AC EN = AP EC, de unde AP = ACENEC = 3 .
G.94 Triunghiul echilateral 4ABC are latura BC inclusa n planul . Daca m(^(ABC), ) = 30 si
d(A, ) = 21, sa se afle naltimea si perimetrul triunghiului 4ABC.
Solutie. Fie AP . Ducem P DBC. Cu teorema celor trei perpendiculare avem ADBC. In
plus, deoarece BC = (ABC) si ADBC, P DBC rezulta ca m^((ABC), ) = m(ÂDP

)=
AD 3
30 . In 4AP D, m(^P ) = 90 , m(^D) = 30 AD = 2AP = 42. Din AB = 2 AB =

21 3 P4ABC = 63 3.

G.95 Rombul ABCD are AB = 4 3 si m(^D) = 60 . In A, pe planul rombului, se ridica perpendiculara
AQ, cu AQ = 8. Sa se determine naltimea rombului si d(Q, BC).
Solutie. Fie CEAD, E AD. In 4AF B dreptunghic, avem AF = AB cos 30 = 6. Fie
AF BD, F BD. Cum QA(ABC) rezulta din teorema celor trei perpendiculare ca QF BC,
deci d(Q, BC) = QF . In 4QAF , cu m(Â) = 90 rezulta cu teorema lui Pitagora ca QF = 10.
21
G.96 Se considera hexagonul regulat ABCDEF de latura 12. Aflati lungimea segmentului [AC] si aria
hexagonului.

Solutie. Triunghiul ABC esteisosce, cu m(Â)

= 120 . Fie BM AC. In 4ABM dreptunghic
avem AM = AB cos 30 = 6 3 AC = 12 3. Pentru a doua parte a cerintei, de exemplu,
putem
descompune A ABCDEF = 2AABC + AACDF = AC BM + AC AF = AC(BM + AF ) =
12 3(6 + 12) = 216 3. Altfel, nscriind hexagonul ntr-un cerc de raza R, avem R = AB = 12 si

AABCDEF = 62 R2 sin 360
6 = 216 3.

G.97 Tetraedrul regulat ABCD are muchia egala cu 8 3. Sa se afle distanta de la A la planul (BCD).
Solutie. Fie AO(BCD) si OM BC. Cu teorema celor trei perpendiculare avem AM BC, deci
M e mijlocul lui BC. Avem ca AM = 12. ANalog, considerand ON CD, din teorema celor trei
perpendiculare rezulta AN CD, deci N e mijlocul lui CD. Astfel O este centrul cercului circumscris
4ABC (fiind intersectia mediatoarelor M O si N O), deci O este centrul de greutate al 4ABC,
astfel
ca OM = M D/3 = 4. In 4AOM , cu teorema lui Pitagora rezulta n final ca AO = 16 2.

G.98 Patratul ABCD si triunghiul echilateral 4AED (de latura 10 3) sunt situate n plane diferite care
formeaza ntre ele un unghi diedru de 45 . Aflati distanta de la E la (ABC).
Solutie. Fie EM AD EM = 15. Fie N mijlocul lui BC si EOM N . Din EM AD,
AD (ABC), N M AD, cu teorema celor trei perpendiculare

rezulta ca EO(ABC). In 4EOM
dreptunghic isoscel, avem d(E, (ABC)) = EO = M E2 2 = 152 2 .
G.99 Fie ABCDA0 B 0 C 0 D0 un paralelipiped dreptunghic cu AB = 8, BC = 6, AC 0 = 26.
(a) Calculati lungimea muchiei CC 0 .

(b) Daca E (CD) cu CE = 6, calculati distanta de la C la planul (C 0 BE).
(c) Determinati masura unghiului plan al diedrului determinat de planele (BB 0 E) si (CC 0 D).

Solutie. (a) AC 02 = AB 2 + BC 2 + CC 02 de unde CC 02 = AC 02 AB 2 BC 2 = 24. (b) Fie M
mijlocul lui EB. Observam ca 4CEB si 4C 0 EB sunt isoscele (se afla usor ca C 0 B = 6 17), de
unde C 0 M BE si CM BE. Cum BE (C 0 BE), cu reciproca teoremei celor trei perpendiculare
rezulta ca d(C, (C 0 BE)) = d(C, C 0 M ). Fie CP C 0 M , P C 0 M . Triunghiul C 0 CM e dreptunghic
2A4CC 0 M
cu CC 0 = 24 si CM = 3 2 (4CEB e dreptunghic isoscel), deci CP = M C0 . In 4C 0 M B
0

48 33
dreptunghic avem C M = 3 66, de unde CP = 33 .
G.100 Fie ABCDA0 B 0 C 0 D0 un paralelipiped dreptunghic.

Se stie ca dimensiunile sale sunt proportionale
cu numerele 6,4,10, iar diagonala are lungimea 2 38.
(a) Aflati lungimile dimensiunilor paralelipipedului dreptunghic.

(b) Daca paralelipipedul dreptunghic este echivalent cu o piramida care are ca baza, baza paralelip-
ipedului, aflati naltimea piramidei.

2 2 2
Solutie. Fie a, b, c dimensiunile paralelipipedului. Atunci a6 = 4b = 10 c
= 6a2 +4
+b +c
2 +102
= 1
a = 6, b = 4, c = 10. Considerand a, b dimensiunile bazei paralelipipedului, din VABCDA0 B 0 C 0 D0 =
Vpiramida abc = abh3 h = 3c = 30.
G.101 Un tetraedru regulat V ABC are naltimea egala cu 4.
(a) Daca M este mijlocul laturii [BC], aflati distanta de la M la muchia laterala V A.
(b) Calculati valoarea unei functii trigonometrice a unghiului dintre doua fete laterale ale tetrae-
drului.
Solutie.
q (a) Fie P mijlocul lui [V A]. In 4V M A, V M = M A, avem ca d(M, V A) = M P =
2
V M V 4A . Determinam muchia tetraedrului, pe care o notam cu x. In 4V OC, V C = x, OC =
2
r

x2 2x2
2 2
2x 3 x 3 2
3 2 = 3 16 + 3 = x 16 = 3 x = 2 6 M P =
2 6 3
2 (2 46) = 2 3. (b)

Avem ca BP V A ^(V AB, V AC) = ^M P B. BM = 6, M P = 2 3, BP = 3 3 si observam
3
ca BP 2 = BM 2 + M P 2 4P BM e dreptunghic n M sin P = BM PB = 3 .
G.102 Se da un cub ABCDA0 B 0 C 0 D0 .
(a) Calculati volumul piramidei DAD0 C.

(b) Notam cu M , N , P , Q centrele fetelor ABCD, ADD0 A0 , A0 B 0 C 0 D0 , respectiv BCC 0 B 0 .
Stabiliti natura patrulaterului M N P Q si calculati aria acestuia.
0 0 3
Solutie. (a) Notam muchia cubului cu a. Cum C 0 D0 (DAD0 ) VDAD0 C 0 = ADAD30 D C = a6 . (b)
0

In 4AD0 C avem ca [M N ] e linie mijlocie M N = D2C = a 2 2 . Analog N P = P Q = M Q = a 2 2 ,
deci M N P Q e romb. Mai mult, N P k AB 0 , M N k D0 C k A0 B si cum AB 0 A0 B N P M N
2
M N P Q e patrat AM N P Q = a2 .
G.103 Muchia laterala a unei piramide triunghiulare

regulate face cu planul bazei un unghi de 60 . Stiind
ca muchia laterala are lungimea de 12 3, aflati aria laterala a prismei date.

Solutie. Din ipoteza, m(^V AO)= 60 . Din 4V AO obtinem AO =6 3 OB = 3 3. Inaltimea

bazei este 9 3 si cum 9 3 = AB2 3 AB = 18. Al = Pb2ap = 3183 2
3
= 81 3.
G.104 Triunghiul 4ABC este isoscel cu AB = AC = 15 si BC = 24. Se ridica perpendiculara AM pe

planul triunghiului, cu AM = 6 10. Sa se determine distanta de la M la BC.
Solutie. Fie D mijlocul lui [BC]. M A(ABC), AD, BC (ABC), ADBC M DBC (T.3.)
d(M, BC) = M D. In 4ABD, m(^D) = 90 AD = 9 (T. Pitagora). In 4M AD, M D = 21
(T. Pitagora).
G.105 Fie un cerc de centru O si raza 4 situat n planul . Pe tangenta la cerc n punctul T se ia un punct
A astfel ncat AT = 12. Daca M O si M O = 3, sa se determine distanta de la A la M .
Solutie. M O, OT, T A , OT T A M T T A (T.3.). In 4M OT dreptunghic n O, avem
M T = 5. In 4M T A dreptunghic n T rezulta ca M A = 13.
G.106 Fie un bazin n forma unui paralelipiped dreptunghic, notat ABCDA0 B 0 C 0 D0 . Baza ABCD are
AB = 12 m si BC = 4 m, iar naltimea este AA0 = 3 m. In bazin se afla 96000 de litri de apa.
Calculati naltimea la care se ridica apa n bazin.
Solutie. Fie x naltimea (n metri) la care se ridica apa n bazin. Atunci V = 12 4 x = 48x
m3 =48000 x dm3 = 48000 x l. Din 48000 x = 96000 x = 2 (metri).
G.107 Fie un patrulater convex ortodiagonal ABCD cu AC = 4 si BD = 6. Calculati aria sa.

ACBD
Solutie. AABCD = 2 = 12.
G.108 Aflati n N pentru care 21994 + 4997 = 2n .

Solutie. 21994 + 4997 = 21994 + 22997 = 21994 + 21994 = 21995 de unde n = 1995.

G.109 Un triunghi dreptunghic are un unghi de 60o si perimetrul egal cu 6(1 + 3). Aflati ipotenuza si aria
triunghiului.
Solutie. Fie
x lungimea catetei
opuse unghiului
de 30
lungimea ipotenuzei
este 2x, iar a celeilalte
catete este x 3. P4 = 3x + x 3 = 2(3 + 3) = 6(1 + 3) x = 2 3.
23
G.110 Fie ABCD un trapez, AB k CD, AB = 18, CD = 6. Aflati lungimea segmentului determinat de
intersectiile liniei mijlocii cu diagonalele.
Solutie. Fie E, F punctele de intersectie a liniei mijlocii cu diagonalele EF = ABCD
2 = 6.
p
G.111 Determinati x, y R stiind ca x2 + 4x + 13 + y 2 2y + 5 = 5.
p p
Solutie. Avem (x + 2)2 + 9 + (y 2)2 + 4 = 5. Deoarece 9 + 4 = 5, rezulta ca
(x + 2)2 = (y 2)2 = 0, de unde x = 2 si y = 2.
1 1 1
G.112 Fie expresia E(n) = 12 + 23 + ... + n(n+1) . Sa se arate ca:
(a) E(99) = 0, 99;

1 1 1
(b) 22 + 32 + ... + 1002 < 1.
1
Solutie. (a) Deoarece k(k+1) = k1 k+1
1
, pentru orice k N , rezulta ca E(n) = 1 1
n+1 = n
n+1 ,
99 1 1 1
deci E(99) = 100 = 0, 99. (b) 22 + 32 + . . . + 1002 < E(100) = 0, 99 < 1.
a b
G.113 (a) Sa se arate ca b + a 2, pentru orice a si b numere reale strict pozitive.
1 1
(b) Stiind ca x + x = 8, calculati x2 + x2 .
Solutie. (a) Inmultind inegalitatea cu ab > 0, ea este echivalenta cu (ab)2 0, care este adevarata.
2
(b) Deoarece x + x1 = x2 + x12 + 2, rezulta ca x2 + x12 = 62.
G.114 Sa se arate ca 1 + 1 + ... + 1

N.
2+ 1 3+ 2 49+ 48

Solutie. Rationalizand numitorii, obtinem 2 1
1
+ 3 2
1 + ... + 49 48
1 = 6 N.
G.115 Fie a, b, c numere rationale pozitive pentru care 3a = 5b si b este 75% din c. Ce procent reprezinta
a din c?
Solutie. 3a = 5b, b = 34 c, de unde 3a = 5 34 c, deci a = 54 c = 125
100 c, adica a reprezinta 125% din c.
2n+1
G.116 (a) Aratati ca urmatoarea fractie este ireductibila: 5n+3 , unde n este un numar natural.
p
(b) Aratati ca n(n + 2) + 1 Q, pentru orice n natural.
pca d | 2(5n 3) 5(2n 1), adica
Solutie. (a) Fie d un divizor comun al lui 2n + 1 si 5n + 3. Rezulta
d | 1. (b) Deoarece n(n + 2) + 1 = n2 + 2n + 1 = (n + 1)2 , avem n(n + 2) + 1 = n + 1 N Q.
G.117 Aflati valorile urmatoarelor sume:

1 1 1
S1 = + + ... + ,
12 23 100 101
1 1 1
S2 = + + ... + .
1 1+2 1 + 2 + ... + n
Solutie. (a) S1 = 11 12 + 21 13 +. . .+ 100

1 1
101 1
= 1 101 = 100
101 . (b) S2 = 2 2 2
12 + 23 +. . .+ n(n+1) = 2n
n+1 .
a 3a+7b 100
G.118 Aflati b stiind ca 5a+2b = 41 .
a 87
Solutie. Avem 41(3a + 7b) = 100(5a + 2b), de unde 377a = 87b, deci b = 377 .
G.119 Aratati ca a = 34n+4 72n 125n + 2 49n+1 53n+2 81n se divide cu 2531, pentru orice n natural.
Solutie. a = 34n+4 53n 72n + 2 34n + 53n+2 72n+2 = 34n 53n 72n 2531.

G.120 (a) Sa se arate ca 5n + 7 este irational, pentru orice n natural.
(b) Determinati x R astfel ncat [3x + 1] = x + 7.

Solutie. (a) Ultima cifra a lui 5n + 7 poate fi 2 sau 7, deci nu poate fi patrat perfect. (b) Observam
ca x Z. Din x + 7 3x + 1 < x + 8, rezulta ca 3 x < 7, de unde x {3, 4, 5, 6}.
G.121 (a) Aratati ca daca n | a si n | a + b atunci n | b.
(b) Aratati ca numerele de forma 3n + 5 si 4n + 7 sunt prime ntre ele, unde n este numar natural.
Solutie. (a) Din n | a rezulta ca a = nk, iar din n | a + b rezulta a + b = np, cu k si p ntregi.
Rezulta nk + b = np, de unde b = n(p k), decu n | b. (b) Fie d un divizor comun al numerelor
date. Rezulta ca d | 3(4n + 7) 4(3n + 5), deci d = 1.
p p
G.122 Fie m = 7 13 7 + 13. Sa se arate ca m2 = 2 si sa se calculeze (m + 2)2010 .
p p
Solutie. m2 = 7 13 + 7 + 13 2 49 13 =14 2 6 = 2. Deoarece 7 + 13 > 7 13,
rezulta ca m < 0, deci m = 2, astfel ca (m + 2)2010 = 0.
G.123 Determinati urmatoarea multime:
A = {x N | 2x(3) + xx(10) 30}.
Solutie. Inecuatia este echivalenta cu 2 3 + x + x 10 + x 30, de unde x 2, deci A = {0, 1, 2}.

G.124 Aflati numerele de forma a1b divizibile cu 18.
Solutie. b trebuie sa fie numar par. Pentru b = 0 avem a = 8, pentru b = 2 avem a = 6, pentru
b = 4 avem a = 4 si cazurile simetrice. Numerele cautate sunt: 810, 612, 414, 216.
G.125 Suma a doua numere naturale este 153. Aflati numerele stiind ca mpartind unul la celalalt obtinem
catul 5 si restul 3.
Solutie. Fie m si n cele doua numere. Avem m + n = 153 si n = 5m + 3. Rezulta 6m + 3 = 153,
de unde m = 25 si n = 128.
G.126 Impartind un numar natural n la 9, 18 si 27 se obtin caturi diferite de zero si, de fiecare data, restul
egal cu 3.
(a) Aflati cel mai mic numar cu aceasta proprietate.
(b) Determinati toate numerele n cu proprietatea de mai sus, unde
100 < n < 250.
Solutie. (a) Fie n cel mai mic numar cu proprietatea enuntata. Avem ca n3 este multiplu de 9, 18
si 27, deci n 3 = [9, 18, 27] = 54. Raspunsul este n = 57. (b) Orice numar m care satisface cerintei
problemei are proprietatea ca m3 este multiplu de 54. Din 100 < m < 250, avem 97 < m3 < 247.
Multiplii de 54 din acest interval sunt 108, 162, 216. Solutia problemei este deci m {111, 165, 219}.
G.127 Elevii unei clase au obtinut la un test notele prezentate n tabelul de mai jos:
Nota 10 9 8 7 6 5 4
Nr. elevi 2 3 6 7 5 1 1
(a) Calculati media notelor obtinute de elevii acestei clase.
(b) Ce nota ar fi trebuit sa obtina elevul cu nota 4 astfel ncat media clasei sa fie 7,40?
210+39+68+77+56+15+14
Solutie. (a) Media este 2+3+6+7+5+1+1 = 7, 32. (b)Fie x nota obtinuta de acel elev.
Atunci media este
2 10 + 3 9 + 6 8 + 7 7 + 5 6 + 1 5 + 1 x
7, 40 = ,
2+3+6+7+5+1+1
de unde x = 6.
25
G.128 Fie f : R R cu f (1 3x) = 6x + 4 f (4) pentru orice x R. Sa se determine legea lui f si

coordonatele punctelor M (x, y) situate pe graficul lui f care au proprietatea ca |x| = |y|.
Solutie. Vom afla f (4). Pentru aceasta, cautam x R astfel ncat 1 3x = 4. Avem x = 1.
Rezulta f (4) = 6 (1) + 4 f (4), de unde f (4) = 5. Obtinem
f (1 3x) = 6x + 4 f (4).
Punand n locul lui x pe x1 x1
3 legea lui f va fi f (x) = 6 3 + 4 5 = 2x 3. Pentru ce-a de
a doua parte a problemei, cautam puncte de forma M1 (x, x) si M2 (x, x), astfel ncat f (x) = x si
f (x) = x. Rezulta punctele M1 (3, 3) si M2 (1, 1).
G.129 Determinati m R astfel ncat punctele A(2, 7), B(4, 5), C(m + 2, m2 + m + 1) sa fie coliniare.
Solutie. Consideram functia f : R R, f (x) = ax + b al carei grafic este reprezentat de dreapta
AB, deci f (2) = 7 si f (4) = 5. Rezulta f (x) = 2x + 3. Cerinta problemei este echivalenta cu
C AB, deci f (m+2) = m2 +m+1, adica ecuatia m2 +3m+2 = 0, echivalenta cu (m+1)(m+2) = 0,
de unde m {2, 1}.
G.130 Sa se arate ca pentru orice m N expresia E = (m + 3m ) (m 1)(m + 1) se divide cu 3.

Solutie. Fie m N . Daca 3 | m atunci m = 3k, iar primul factor este (3k + 3m ) = 3(k + 3m1 ),
deci 3 | E. Daca 3 - m, atunci distingem doua cazuri. Cazul I: daca m = 3k + 1 atunci al doilea
factor al lui E este (m 1) = (3k + 1 1) = 3k, deci 3 | E. Cazul II: daca m = 3k + 2 atunci al
treilea factori al lui E este (m + 1) = (3k + 2 + 1) = 3(k + 1), caz n care de asemenea 3 | E.
G.131 Sa se determine valorile ntregi ale lui n astfel ncat n2 + 6n 6 sa se divida cu n + 3.

Solutie. Cerinta problemei se scrie echivalent (n + 3) | (n + 3)2 15. Deoarece (n + 3) | (n + 3)2 ,
rezulta ca n + 3 | 15, de unde n {18, 8, 11, 4, 2, 0, 2, 13}.
k
G.132 (a) Fie k {1, 2, . . . , 2009}. Demonstrati ca daca fractia 2010 este ireductibila, atunci si fractia
2010k
2010 este ireductibila.
1 2009

(b) Deduceti ca numarul fractiilor ireductibile din multimea 2010 , . . . , 2010 este par.
Solutie. (a) Fie d un divizor comun al numerelor (2010 k) si 2010. Atunci d | 2010 k si d | 2010.
Rezulta ca d | (2010 k) 2010, adica d | k. Am obtinut ca d este un divizor comun al lui k si 2010.
k k
Cum fractia 2010 e ireductibila, rezulta d = 1. (b)Odata cu fiecare fractie ireductibila de tipul 2010 ,
2010k
putem pune n evidenta fractia ireductibila 2010 , deci le putem grupa n perechi de cate doua.
k
Ramane de studiat cazul n care 2010 = 2010k 1005
2010 , adica fractia 2010 . Aceasta fiind reductibila, nu se
ia n considerare. Deci exista un numar par de fractii ireductibile.
G.133 Fie n N si A = 3
2n +2n+1 , B= 7
2n +2n+1 +2n+2 . Sa se arate ca A = B.
3 1 7 1
Solutie. A = 2n (1+2) = 2n . B= 2n (1+2+22 ) = 2n

G.134 Sa se arate ca 6n + 5n2 + 7 R r Q, pentru orice n N .
Solutie. Avem u(6n ) = 6, u(5n2 ) {0, 5}. Rezulta ca u(6n + 5n2 + 7) {3, 8}, deci numarul nu
poate fi patrat perfect.

2
1 3
2 2010 2009
G.135 Fie A = 2
+ 6
+...+
20102009
. Sa se arate ca A (0, 1) si sa se afle partea ntreaga
a numarului 2010 A.

Solutie. A = 1 12 + 12 1
3
+. . .+ 11
= 1 2010
2009
1 1
. Deoarece 2010
2010
(0, 1),
1

rezulta ca 1 2010 (0, 1). Pentru ce-a de a doua cerinta, avem ca 2010A = 2010 1. Deoarece

44 < 2010 < 45, rezulta ca 43 < 2010A < 44, deci [ 2010A] = 43.
1 2 1
G.136 (a) Daca a, b 6= 0, calculati a2 ab + b2 .
1 1 2 1
(b) Daca a, b 6= 0 si |a b| = 1, aratati ca a2 b2 = a2 ab + b2 .
(c) Sa se calculeze media aritmetica a numerelor

1 1 1 1
A= + + 2 2 + ... + ,
12 22 22 32 3 4 20092 20102
1 1 1 1 1 1
B = 2 2 + 2 + 2 + ... + + .
1 12 2 3 20102 20102
2 2 2 2
Solutie. (a) Observam ca avem a1 2 a1 1b + 1b = a1 1b = ab

ab . (b) Membrul drept
2
ab 2 |ab| 1

este egal cu ab = ab = (ab)2 . (c) Conform celor de mai sus, avem:

1 2 1 1 2 1 1 2 1
A= + + + + . . . + +
12 1 2 22 22 2 3 32 20092 2009 2010 20102

1 1 1 1 1 1 1 1
= 2 +2 + + . . . + + 2 + + . . . +
1 22 32 20092 20102 12 23 2009 2010

1 1 1 1 1 2009
= 2 +2 + 2 + ... + + 2 .
1 22 3 20092 20102 2010
Rezulta ca A + B = 2009
2010 de unde
A+B
2
2009
= 2010 .

n2 + n si sa se determine ultima cifra a numarului 10 n2 + n , unde n N .

G.137 Sa se afle
2 2 2 2 2

2
Solutie. n < n + 1 n + n < n + 2n < n + 2n +
Deoarece 1, avem can < n + n < n + 1, de
unde 2 2 2
n + n = n. Pentru ce-a de-a doua cerinta, avem 10 n + n = 100n + 100n. Deoarece
2

100n + 80n + 16 < 100n2 + 100n < 100n2 + 100n + 25, rezulta 10n + 4 < 10 n2 + n < 10n + 5, de
unde [10 n2 + n] = 10n + 4, deci ultima cifra este 4.
G.138 Fie n N, n 2.
n
(a) Daca d este un divizor al lui n, atunci si d este un divizor al lui n.
n o
n n n
(b) Notand d1 , d2 , . . . , dk divizorii lui n, sa se arate ca {d1 , d2 , . . . , dk } = d1 , d2 , . . . , dk .
d1 +...+dk
(c) Sa se arate ca 1 1 este un numar natural.
d1 +...+ dk
Solutie. (a) Fie d un divizor al lui n, Atunci exista p N cu pd = n, de unde p = nd si d nd = n.

(b) Fie dj un divizor al lui n. Rezulta ca exista di divizor al lui n cu dj di = n. Rezulta dj = dni ,
deci se regaseste n cea de-a doua multime. Reciproc, fie dnj din cea de-a doua multime si aratam ca
numarul ales este situat si n prima. Deoarece dj e divizor al lui n, avem ca exista di | n cu dj di = n.
Rezulta de aici ca dnj = di , ceea ce ncheie demonstratia. (c) Din egalitatea celor doua multimi care
s-a demonstrat anterior, obtinem ca d1 + . . . + dk = dn1 + . . . + dnk , deci valoarea raportului este n.
G.139 Fie t1 , t2 , . . . , t11 (0, 1) r Q. Sa se arate ca exista cel putin doua numere ti , tj distincte pentru care
|ti tj | < 0, 1.
Solutie. Impartim intervalul [0, 1] n modul urmator:

1 1 2 9 10
[0, 1] = 0, , ... , .
10 10 10 10 10
Avand
k k+1
subintervale si 11 elemente, cel putin doua se afla ntr-unul din acestea. Fie ti , tj
10
,
10 10 aceste numere, cu k {0, . . . , 9} si presupunem cu a ti < tj . Cum ti , tj nu sunt rationale,
ele nu pot fi capetele intervalului, deci
1 k k+1 k k+1 k+1 k 1
= < ti < tj ti < ti < = ,
10 10 10 10 10 10 10 10
1
de unde |ti tj | < 10 .
27
G.140 Aratati ca nu putem pune n varfurile unui cub 8 numere distincte din multimea {0, 1, 2, . . . , 11, 12}
astfel ncat suma numerelor din oricare doua varfuri unite printr-o muchie a cubului sa fie divizibila
cu 2. (OJM-2010)
Solutie. Daca ntr-un varf scriem un numar din multimea data, atunci n cele trei varfuri adiacente
trebuie sa scriem numere de aceeasi paritate. Rezulta ca n toate cele opt varfuri trebuie scrise
nuemre de aceeasi paritate. Cum n multimea data sunt 7 numere pare si 6 impare, cerinta ca suma
numerelor din oricare doua varfuri unite printr-o muchie a cubului sa fie divizibila cu 2 nu poate fi
ndeplinita.
G.141 Fie f, g : R R definite prin relatiile f (x1) = 2x3+g(1)f (1) si g(x1) = 4x+5g(1)f (1).
Sa se determine expresiile functiilor f si g si punctul de intersectie al graficelor celor doua functii.
(
2f (1) g(1) = 1
Solutie. Punand x = 2 obtinem sistemul , de unde f (1) = 3 si g(1) = 5.
f (1) + 2g(1) = 13
Rezulta ca f (x 1) = 2x 1 si g(x 1) = 4x 3. Deci f (x) = 2x + 1 si g(x) = 4x + 1. Rezolvand
ecuatia f (x) = g(x) obtinem x = 0, si f (x) = 1, de unde punctul A(0, 1) este punctul de intersectie
al graficelor celor doua functii.
G.142 Sa se arate ca numarul 1010 nu poate fi scris ca produsul a doua numere naturale a caror reprezentare
zecimala sa nu contina cifra 0. (ONM 2007)
Solutie. Sa presupunem, prin reducere la absurd, ca 1010 = ab, cu a, b N si a si b nu contin
cifra 0 n scrierea lor zecimala. Avem de asemenea descompunerea n factori primi 1010 = 210 510 .
Observam ca cel putin unul dintre a sau b trebuie sa fie par. Presupunem a par. Daca 5 | a, atunci
10 | a si ultima cifra a lui a ar fi 0, fapt ce nu convine. Deci 5 | b. Cum nici o putere a lui 5 nu
divide a, rezulta 510 | b. Daca 2 | b, atunci ultima cifra a lui b ar fi 0, imposibil. Deci 2 - b, de unde
210 | a. Deci a = 210 si b = 510 . Dar 210 = 1024, care contine cifra 0 n scrierea zecimala, ceea ce
este o contradictie.
G.143 Se considera un trapez isoscel ABCD, cu baza mare [AB], AD = 5 cm, DC = 10 cm. Paralela prin
C la dreapta AD intersecteaza pe AB n punctul E astfel ncat ADDE si AD = AE
2 .
(a) Calculati m(^DAB).

(b) Aratati ca triunghiu 4CEB este echilateral.
(c) Se poate obtine trapezul ABCD decupandu-l dintr-un dreptunghi cu dimensiunile de 20
respectiv 30 cm?
Solutie. (a) AD = AE/2 m(^DEA) = 30 m(^DAE) = m(^CBE) = 60 .

(b) Fie CF AB, DGAB, F, G AB. Avem ca AG = 2, 5, GE = 7, 5, EF = 2, 5, F B = 2, 5, de
unde EB = 5 = CB si m(^CBE) = 60 , ceea ce arata ca 4CBE este echilateral.

(10+15) 5 3
(c) In 4DAG, DG = AD cos 30 = 5 2 3 si AB = 15. A4ABCD = 2
2
= 1254 3 . Aria

dreptunghiului este 600, iar din faptul ca 1254 3 < 1252
4 = 125
2 < 600, rezulta ca trapezul se poate
decupa dintr-un astfel de dreptunghi.
n
6
o
G.144 Se considera multimile A = x Z : 2x+1 Z si B = x Z : (2x + 3)(2 x 3) = 1 .
(a) Aflati A B.
(b) Calculati suma elementelor multimii A.
6
Solutie. Determinam cele doua multimi. Avem ca x A 2x+1 Z 2x + 1
2

{1, 2, 3, 6}
x {2, 1, 0, 1}. De asemenea, x B4x 2x 3 + 2 3 3x = 1
x + (2 2x2 ) 3 = 1 x = 1 si 2 2x2 = 0 x = 1. Rezulta ca A = {2, 1, 0, 0, 1} si B = {1}.
Atunci A B = {1} si suma elementelor lui A este 2.
G.145 Sa se determine x, y R pentru care x2 + 2x + y 2 + 6y + 10 = 0.

Solutie. x2 + 2x + y 2 + 6y + 10 = (x + 1)2 + (y + 3)2 = 0, de unde x = 1 si y = 3.
G.146 Suma a cinci numere naturale consecutive este 50. Sa se calculeze produsul ultimelor trei numere.
Solutie. Fie n primul numar. Avem n + (n + 1) + . . . + (n + 4) = 50, de unde 5n + 10 = 50, adica
n = 8. Ultimele trei numere sunt 10,11,12, al caror produs este 1320.
G.147 Raportul dintre suma si diferenta a doua numere este 65 . Sa se afle numerele stiind ca 20% din
primul numar este cu 4 mai mare decat 30% din al doilea numar.
x+y
Solutie. Avem xy = 56 , de unde x = 11y, iar 20
100 x = 4+ 30
100 y, de unde 2x = 40 + 3y, Rezulta ca
y = 85 si x = 88
5 .
G.148 Sa se aduca la forma cea mai simpla expresia
9x2 + 24x + 16 4 3x

1 1 4
E(x) = + , xRr .
3x 4 3x + 4 4 3x 4 3
8
Solutie. E(x) = 3x4
G.149 Sa se arate ca expresia E(x) = 2(4x + 1)(1 4x) + (4x 3)2 + (3 + 4x)2 nu depinde de x.
Solutie. E(x) = 20.
G.150 O echipa de muncitori trebuie sa altoiasca 50 de butuci de vie zilnic. Muncitorii au altoit n fiecare
zi cate 56 de butuci si a terminat lucrarea cu 3 zile mai devreme, depasind planul cu 120 de butuci
altoiti. Sa se afle n cate zile a terminat echipa lucrarea.
Solutie. Fie z numarul de zile n care echipa ar termina lucrarea altoind 50 de butuci pe zi. Numarul
total de butuci altoiti din prima parte a enuntului este 56(z3), numar ce reprezinta norma depasita
cu 120 de butuci, adica 50 z + 120 (norma a fost calculata la 50 de butuci pe zi). Obtinem astfel
ecuatia 56(z 3) = 50z + 120, de unde z = 48. Lucrarea fiind terminata cu 3 zile mai devreme,
rezulta ca lucrarea a fost terminata n 45 de zile.
G.151 Daca scadem 8 dintr-un numar necunoscut si nmultim cu 12 diferenta, iar la numarul astfel obtinut
adaugam dublul numarului necunoscut, obtinem 44. Sa se afle numarul necunoscut.
Solutie. Notand x numarul necunoscut, obtinem 12(x 8) + 2x = 44, de unde x = 10.
G.152 O sectie de croitorie trebuie sa confectioneze 800 de costume barbatesti. Intr-o prima etapa, s-au
confectionat 128 de costume. Cate procente din numarul de costume reprezinta cele confectionate?
p
Solutie. 128 = 100 800, de unde p = 16.
G.153 Sa se rezolve n R ecuatiile:
(a) |x 1| |2x 2| + |5 5x| = 4.

(b) |x 1| + |x 2| + . . . + |x 2009| = 2009(x 2009).
Solutie. (a) Ecuatia se rescrie |x 1|(1 2 + 5) = 4, adica |x 1| = 1, de unde x {0, 2}. (b)
Membrul stang este pozitiv, de unde obtinem n mod necesar x 2009. Desfacand acum modulele
din membrul stang obtinem ecuatia 2009x 2009 1005 = 2009x 20092 , adica 2009 1005 = 20092 ,
fapt ce nu poate avea loc pentru nici un x real, deci ecuatia data nu are solutie.

G.154 Calculati |x1 x2 | stiind ca x R : 3(x 1) = x2 1 = {x1 , x2 }.
Solutie. Rezolvand ecuatia, deducem ca x1 = 1 si x2 = 2, de unde |x1 x2 | = 1.
29
2011
62 5+ 6+2 5
G.155 Daca x = 2 , aratati ca x2 + x 5 1 este divizibil cu 4.
2
Solutie. Din 6 2 5 = 5 2 5 1 + 1 = ( 5 1)2 si 6 + 2 5 = ( 5 + 1)2 , deducem ca x = 5,
de unde (x2 + x 5)2011 1 = 52011 1, care are ultima cifra 4, deci este divizibil cu 4.
G.156 Intr-un acvariu sub forma unui paralelipiped dreptunghic cu L = 50 cm, l = 40 cm si h = 3 dm se

toarna 35 litri de apa.
(a) La ce naltime se ridica apa turnata n vas?

(b) Cata apa mai trebuie adaugata pentru ca acvariul sa se umple complet?
(c) Cate cubulete cu latura de 2 cm ncap n acvariul gol?
Solutie. h = 30 cm. (a) Fie x naltimea la care se ridica apa. Atunci volumul lichidului turnat este
50 40 x = 2000 x = 35000 cm3 , de unde x = 17, 5 cm. (b) 50 40 30 35000 = 25000 m3 =25
dm3=25 l. (c) 1 cub cu latura de 2 cm ocupa 8 m3 volum. Cum fiecare din dimensiunile vasului
este multiplu de 2, deducem ca n vas intra 60000
8 = 7500 cuburi de acest fel.

G.157 Aratati ca numarul N = 1 + 1
47
7 este natural.
2+1 3+ 2 7(6 2+5)
Solutie. Se verifica prin calcul direct.
G.158 Sa se arate ca E(n) = (n2 + 2n 3)(n2 + 2n 5) + 1 este patrat perfect, pentru orice n N.
Solutie. E(n) = (n2 + 2n 3)((n2 + 2n 3) 2) + 1 = (n2 + 2n 3)2 2(n2 + 2n 3) + 1 =
((n2 + 2n 3) 1)2 .

G.159 Sa se arate ca numarul a = 32 + 24 se afla n intervalul 13 , 12 .

q q
Solutie. Avem a = 19 + 16 1
. Evident, 31 = 19 < a si tinand cont de faptul ca 91 < 16
3
obtinem ca
q
3 1
a < 16 + 16 = 21 .
G.160 Intr-un bloc snut 76 de camere n 28 de apartamente cu doua respectiv trei camere.
(a) Calculati numarul apartamentelor cu doua camere.

(b) Cat la suta din numarul apartamentelor cu trei camere reprezinta numarul apartamentelor cu
doua camere?
Solutie. Fie d si t numarul apartamentelor cu doua respectiv trei camere. Avem ca d + t = 28 si

2d + 3t = 76. Rezulta ca t = 20 si d = 8. Procentul cautat este 40%.
G.161 Sa se calculeze valoarea expresiei E = a + 4b + 5c 719 stiind ca a + 6b = 2b + c si c = 120.

Solutie. Avem ca a = 4b + 120, de unde E = 4b + 120 + 4b + 700 719 = 101.
(
3x 5y = 22
G.162 Solutia sistemului reprezinta lungimile n cm ale catetelor triunghiului dreptunghic
2x y =4
4ABC cu m(Â) = 90 .
(a) Calculati aria si perimetrul triunghiului.

(b) Determinati lungimea proiectiilor catetelor pe ipotenuza;
(c) Aflati aria cercului nscris n triunghiul 4ABC.
Solutie. Rezolvand sistemul deducem ca x = 6 si y = 8. Utilizand teorema lui Pitagora, obtinem

ca ipotenuza are lungimea egala cu 10 cm. Perimetrul respectiv aria sunt: P4ABC = 24 cm,
S4ABC = 24 cm2 . De asemenea, notand AB = 6, AC = 8, BC = 10, iar prin D piciorul naltimii
2
din A, din teorema catetei deducem ca AB 2 = BD BC, de unde BD = AB 36
BC = 10 = 3, 6 cm, iar
2
AC 2 = CD BC, de unde CD = AC 64
BC = 10 = 6, 4 cm. Pentru punctul c), fie I centrul cercului
nscris triunghiului 4ABC, si E, F, G proiectiile punctului I pe AC, BA respectiv BC. Avem ca
IE = IF = IG = r. Urmeaza ca S4ABC = S4AIB + S4BIC + S4AIC = 12 (r AB + r BC + r AC) =
r 2S4ABC 224
2 P4ABC , de unde r = P4ABC = 24 = 2 cm.
G.163 Ana are un numar de timbre postale. Daca le-ar mparti n grupe de cate 4,5 respectiv 6 timbre, i-ar
ramane de fiecare data doua timbre negrupate.
(a) Poate avea Ana 242 de timbre?

(b) Care este cel mai mic numar de timbre pe care-l poate avea Ana, stiind ca acest numar este
mai mare decat 10?
Solutie. (a) Impartim cu rest 242 pe rand la 4,5,6 si obtinem ca 242 = 4 60 rest 2, 242 = 5 48 rest
2, 242 = 6 40 rest 2, deci Ana poate avea 242 timbre.(b) Fie t numarul de timbre. Din teorema
t 2 = 4a

mpartirii cu rest avem ca exista a, b, c N astfel ncat t 2 = 5b . Rezulta ca t2 este multiplu

t 2 = 6c

de 4,5 si 6. Cel mai mic numar natural cu aceasta proprietate este c.m.m.m.c.(4,5,6)=60. Rezulta
ca t 2 = 60, de unde t = 62 > 10.
G.164 Trei studenti din Bucuresti au nchiriat mpreuna un apartament cu 240 euro pe luna. Pe langa
plata chiriei acestia au de platit pe luna 15 euro cablul, 10 euro internetul si 35 euro ntretinerea.
Stiind ca toti studentii platesc n mod egal datoriile si ca fiecare student are o bursa care reprezinta
60% din partea lui de datorie, de cati bani mai au nevoie cei trei pentru a acoperi cheltuielile?
Solutie. Cheltuiala totala este 300 euro. Astfel fiecarui student i revine de achitat 100 de euro, iar
cum bursa este 60% din partea sa de datorie, adica 60 de euro, fiecarui student i raman de achitat
cate 40 de euro.
G.165 Dupa ce a citit 60% din numarul paginilor unei carti si apoi 20% din rest, unui elev i-au mai ramas
de citit 48 de pagini pentru a termina cartea. Cate pagini a citit elevul?
60 20 40

Solutie. Fie n numarul de pagini. Rezulta ca n = 100 n + 100 100 n + 48, de unde n = 150.
G.166 Fie x, y, z, t Q.

(a) Daca x + y 2 = 0 atunci x = y = 0.

(b) Daca x + y 2 = z + t 2 atunci x = z si y = t.

(c) Determinati x si y stiind ca x(1 + 2 2) + y(1 + 2) = 2 + 4 2.
Solutie. (a) Observam ca daca cel putin unul din numerele x sau y este nul/nenul, n mod necesar
celalalt este nul/nenul. Presupunem, prin reducere la absurd, cacel putin unul din x sau y este nenul.
Rezulta ca si celalalt este nenul. De aici obtinem contradictia 2 = xy Q. Astfel x = y = 0. (b)

Egalitatea se rescrie (x z) + (y t) 2 = 0 si aplicandrezultatul precedent obtinem concluzia. (c)
Egalitatea ( este echivalenta cu (x + y 2) + (2x + y 4) 2 = 0, iar din rezultatul precedent obtinem
x+y =2
sistemul , cu solutia x = 2 si y = 0.
2x + y = 4
G.167 Se considera numerele naturale nenule x = a2 + a, y = a2 a, z = a2 1, unde a 0.

31
(a) Aratati ca a N r {0, 1}.

(b) Demonstrati ca x si y sunt numere pare.
(c) Poate fi patrat perfect vreunul dintre numerele x, y sau z?
xy
(d) Aratati ca numarul N = z este patrat perfect.
Solutie. (a) Daca a = 0 , am avea din z = 1 / N, fapt imposibil. De asemenea, daca a = 1,

atunci z = 0, fapt imposibil. Din y N avem ca a(a 1) N. Deoarece x y, obtinem ca
2a = x y. Dar x = a(a + 1) si y = a(a 1) sunt produse de doua numere consecutive, (deci am
demonstrat (b)), astfel ca sunt numere pare, deci a = xy 2 N. (b) A se vedea (a). (c) x si y
nu pot fi patrate perfecte, caci sunt produse de doua numere naturale consecutive. De asemenea,
z = a2 1 = (a 1)(a + 1) = (a 1)(a 1 + 2) = (a 1)2 + 2(a 1) > (a 1)2 , iar z < a2 . Cum z
este situat ntre doua patrate perfecte consecutive, rezulta ca acesta nu poate fi patrat perfect. (d)
N = a(a1)a(a+1)
(a1)(a+1) = a .
2
G.168 Determinati numarul functiilor f : {0, 1, . . . , 9} {0, 1} pentru care f (0) + f (1) + . . . + f (9) = 1.
Solutie. Deoarece suma este alcatuita din 0 si 1, rezulta ca noua din termeni sunt nuli, iar unul
singur este 1. Daca f (0) = 1, atunci celelalte sunt zero. Daca f (1) = 1 atunci celelalte sunt zero.
Astfel, pentru fiecare caz avem cate o functie pentru care ntr-un numar ia valoarea 1 si restul 0,
deci exista 10 astfel de functii.
G.169 Consideram functiile f, g : R R, f (x) = x 4, g(x) = x + 2. Notam cu A, B punctele de

intersectie dintre graficul functiei f si axele Ox respectiv Oy si cu C, D punctele de intersectie
dintre graficul functiei g si Ox respectiv Oy.
(a) Reprezentati grafic f si g n acelasi sistem de axe xOy.

(b) Aratati ca triunghiurile 4OAB si 4OCD sunt isoscele.
(c) Aratati ca BCAD.
Solutie. (a) Avem A(4, 0), B(0, 4), C(2, 0), D(0, 2). (b) Avem ca OA = 4 si OB = | 4| = 4,
iar OD = OC = 2. (c) Din cazul C.C., obtinem ca 4AOD 4BOC. Notam prin m(ÔAD) = x
si rezulta ca m(ÔBC) = x. Fie E = BC AD, E AD. In 4BED, avem m(^BED) =
180 (x + 90 x) = 90 , de unde rezulta concluzia.
G.170 Consideram f, g : R R, f (x) = 2x + a, g(x) = bx + 4, a, b R.
(a) Determinati a, b R stiind ca A(2, 3) este punct comun graficelor celor doua functii.
(b) Reprezentati grafic functiile f si g, pentru a si b determinate anterior.
(c) Aratati ca graficele celor doua functii sunt perpendiculare.
Solutie. (a) Din f (2) = 3 deducem a = 1 si din g(2) = 3 obtinem b = 21 . (c) Fie B(0, 1),
C(0, 4) intersectiile graficelor f respectiv g cu axa Oy. Aratam ca m(^BAC) = 90 . Fie ADBC,
D BC. Rezulta ca AD = 2. In triunghiul 4ADB, dreptunghic n D, notam m(ÂBD) = x.
Rezulta ca m(^BAD) = 90 x. Deoarece AD BD
CA = AD = 2, obtinem ca 4ADB 4CDA, deci
m(^CAD) = m(ÂBD) = x. Rezulta ca m(^BAC) = m(^BAD)+m(^DAC) = 90 x+x = 90 .
G.171 Sa se arate ca:
(a) 218 + 210 + 20 este patrat perfect.

(b) a2n + 1 2an , pentru orice n N , a R.
2 2
Solutie. (a) 218 + 210 + 1 = 29 + 2 29 + 1 = 29 + 1 . (b) Inegalitatea est echivalenta cu
2
(an ) 2an + 1 = (an 1)2 0.
G.172 Fie f : R R, f (x) = 2x + 1.

f (x+1)+f (x1)
(a) Rezolvati ecuatia f (1+x)+f (1x) = 3.
(b) Determinati multimea A = {n N : 100 f (n) 540}.
2x+3+2x1 1
Solutie. (a) Ecuatia este echivalenta cu 2x+32x+3 = 3, cu solutia x = 4. (b) Inegalitatea
100 f (n) 540 este echivalenta cu 20n 44, de unde A = {0, 1, 2}.
G.173 Fie f : R R cu f (1) 6= 0 si f (a)f (b) = f (a b + ab), pentru orice a, b R. Aflati f (0).
Solutie. Pentru a = b = 0 obtinem f (0)2 = f (0), deci f (0) {0, 1}. Pentru a = 1 si b = 0 avem
f (1) f (0) = f (1). Daca f (0) = 0 am obtine f (1) = 0, absurd. Deci f (0) = 1.
G.174 Cel mai mare divizor comun a doua numere naturale este 17, iar diferenta patratelor lor este 4913.
Aflati cele doua numere.
Solutie. Fie a, b N, a b. Avem ca (a, b) = 17, de unde a = 17a1 , b = 17b1 , (a1 , b1 ) = 1.
Din a2 b2 = (a b)(a + b), deducem ca 172 (a1 b1 )(a1 + b1 ) = 4913 si (a1 b1 )(a1 + b1 ) = 17.
Rezulta ca factorii din membrul stang sunt divizorii lui 17, iar deoarece a1 + b1 a1 b1 , obtinem
ca a1 b1 = 1 si a1 + b1 = 17, de unde a1 = 9 si b1 = 8, de unde a = 153 si b = 136.

G.175 Calculati S = 1 + 2 + . . . + 100 .

1, j = {1, 2, 3}

Solutie. Avem ca [ j] = 2, j {4, 5, 6, 7, 8} . Rezulta ca S = 22.

3, j {9, 10}

G.176 Daca a2 b2 = 39 si a b = 3, calculati a + b.

a2 b2
Solutie. a + b = ab = 13.
G.177 Sa se rezolve ecuatia x m = x1

m , unde m R este un parametru.
Solutie. Ecuatia este echivalenta cu (m 1)x = (m 1)(m + 1). Daca m = 1 atunci ecuatia are o
infinitate de solutii, iar daca m 6= 1 atunci ecuatia are solutia x = m + 1.
G.178 Exista a, b, c N astfel ncat numerele a + b, b + c, c + a sa fie toate impare?

Solutie. Nu, caci daca ar exista astfel de numere, atunci suma a trei numere naturale impare este
numar impar, deci (a + b) + (b + c) + (c + a) = 2(a + b + c) ar fi impar, absurd.
G.179 Mai multe persoane vor sa cumpere un obiect. Daca fiecare persoana da cate 25 de lei, le mai trebuie
50 de lei, iar daca fiecare persoana da cate 35 de lei, sunt n plus 40 de lei. Cate persoane sunt si
cat costa obiectul?
Solutie. Fie n numarul de persoane si p pretul obiectului. Obtinem relatiile 25n + 50 = p si
35n = p + 40, de unde n = 4 si p = 150.
G.180 Ana are mere. Daca le grupeaza cate doua, cate trei sau cate patru, de fiecare data i ramane cate
un mar. Daca taie fiecare mar n patru, nu obtine mai mult de 200 felii, nici mai putin de 100.
(a) Aratati ca Ana nu poate avea 7 mere.

(b) Cate mere poate avea Ana?
Solutie. (a) Daca Ana ar avea 7 mere, atunci prin gruparea lor cate patru, obtine trei mere, fapt
ce nu este n concordanta cu ipoteza. (b) Fie n numarul de mere. Rezulta ca n 1 este multiplu
de 2,3 si 4, astfel ca n = 12k + 1, cu k N. De asemenea, numarul feliilor de mere sunt 4n, iar din
ipoteza avem 100 4n 200, de unde 25 n 50. Rezulta ca Ana poate avea 25, 37, 49 mere
(pentru k=2,3,4).
33
G.181 Un elev a cumparat cinci stilouri si trei creioane. Un stilou costa de doua ori mai mult decat un
creion. Daca elevul ar fi cumparat trei stilouri si doua creioane, ar fi trebuit sa plateasca mai putin
cu 55 lei. Care este pretul unui stilou?
Solutie. Fie c pretul unui creion si s pretul unui stilou. Avem ca s = 2c. Din ipoteza avem ca
5s + 3c 55 = 3s + 2c. Rezulta ca 5c = 55, de unde c = 11, deci pretul unui stilou este de 22 lei.
G.182 Un grup de copii a primit portocale. Unul dintre copii a primit 3 portocale, iar ceilalti copii au primit
fiecare cate 5. Daca fiecare copil din grup ar fi primit cate 4 portocale, ar fi ramas 11 portocale.
Cati copii sunt n grup si cate portocale au primit n total copiii?
Solutie. Fie c numarul copiilor si p numarul portocalelor. Avem ca 3 + 5c = p si 4c + 11 = p.
Rezulta ca c = 9 si p = 48.

G.183 Se considera multimea A = 2 6, 2 5, . . . , 2 1, 2, 2 + 1, . . . , 2 + 6 .
(a) Determinati cardinalul multimii A.

(b) Precizati numarul elementelor pozitive ale lui A.
(c) Aflati cate numere rationale contine A.
(d) Calculati suma inverselor numerelor nenule ale lui A.

Solutie. (a) cardA=6+1+6=13. (b) Elementele pozitive ale lui Asunt: 2 3, 2 2, . . . , 2 + 6,
n numar de 8. (c) Numerele rationale ale lui A sunt: 2 4, 2 1, 2, 2 + 1, 2 + 4, n numar de
5. (d) Avem ca 21j + 2+1j = 4j 4
. Rezulta ca suma inverselor elementelor nenule ale lui A este
4 4 4 4 4 1 1
46 + 45 + 43 + 42 + 41 + 2 + 2+ 4 .
G.184 Calculati produsul elementelor multimii

M = nm mn m, n N , m, n 5, m 6= n .

Solutie. Observam ca 24 42 M , adica 0 M , deci produsul elementelor lui M este 0.
G.185 Un ziar are 20 de pagini n formatul 36 50 cm. Tirajul zilnic este de 80.000 exemplare. Ce
suprafata de hartie se foloseste ntr-o zi?
Solutie. Suprafata unui ziar este de 20 36 50 cm2 , adica 36000 cm2 . Suprafata totala este de
36000 80000 cm2 = 36000 8 m2 .
G.186 Se considera intervalele I = [2, 6) si J = (0, 5].
(a) Determinati cel mai mare numar ntreg din I si cel mai mic numar ntreg din J.
(b) Dati exemplu de doua numere a I Q si b J (R r Q) astfel ncat a + b I J.
Solutie. (a) Celmai mare ntreg din I este 5, iar cel mai mic ntreg din J este 1. (b) Fie de exemplu
a = 2 I si b = 2 J (R r Q). Atunci 2 a + b < 5, adica a + b [2, 5) I J.
G.187 Dintr-o cantitate de grau dusa la moara se obtine 75 % faina integrala, 23 % tarate, iar 2 % sunt
pierderi.
(a) Cat grau duce la moara gospodarul care are nevoie de 120 kg de faina?
(b) Cu cate kilograme de tarate se ntoarce el acasa?
75 4
Solutie. (a) Fie x cantitatea de grau necesara. Rezulta ca 100 x = 120, de unde x = 120 3 = 160
23
kg. (b) Taratele reprezinta 100 160 = 36, 8kg.
G.188 Fie f : R R, f (x) = x + 1.
(a) Sa se arate ca A(1, 2) si B(2, 1) apartin graficului lui f .

(b) Sa se determine coordonatele unui punct M situat pe axa Oy pentru care suma lungimilor
segmentelor M A si M B este minima.
(c) Exista un punct N pe axa Ox cu proprietatea de la (b)?
Solutie. (a) Se verifica imediat ca f (1) = 2 si f (2) = 1. (b) M A + M B este minima atunci cand
M, A, B sunt coliniare, adica M Gf , deci {M } = Gf Oy, astfel ca M (0, 1). (c) In mod similar,
punctele trebuie sa fie coliniare, deci N (1, 0).
G.189 Dintr-un disc de carton, avand diametrul de 12 cm, se decupeaza un hexagon regulat, cu pierdere
minima de material (prin urmare, varfurile hexagonului se vor afla pe frontiera discului). Aflati
perimetrul hexagonului si aria portiunii de carton care se elimina n urma decuparii.
Solutie. Raza cercului este 6 cm, deci latura hexagonului este 6 cm. Perimetrul acestuia este 36

cm, iar aria portiunii decupate este aria hexagonului, data de formula S = 62 62 sin 360
6 = 54 3.
G.190 Fie 4ABC dreptunghic isoscel, cu ipotenuza BC = 10. Sa se calculeze distanta dintre centrul de
greutate si ortocentrul triunghiului.
Solutie. Deoarece ACAB, rezulta ca ortocentrul triunghiului este A. Mediana corespunzatoare
laturii BC are lungimea egala cu 5, iar daca notam prin G centrul sau de greutate, deducem ca
AG = 32 5 = 10
3 .
G.191 Fie ABCDA0 B 0 C 0 D0 un paralelipiped dreptunghic. Se stie ca suma tuturor muchiilor sale este 76
cm, iar lungimea unei diagonale este de 13 cm.
(a) Aflati aria totala a paralelipipedului.

(b) Un gandac se taraste de-a lungul muchiilor paralelipipedului, plecand din varful A, astfel ncat
sa ajunga n C 0 pe un drum cat mai scurt. Cate trasee poate alege acesta si care este lungimea
unui astfel de traseu minimal?
Solutie. Fie a, b, c lungimile laturilor paralelipipedului si d lungimea diagonalei sale. (a) Din
2 2
(a + b + c)2 = a2 + b2 + c2 + 2(ab + bc + ca) = d2 + 2At , obtinem ca aria totala este At = 76 19
2 .
0 0 0 0 0 0
(b) Traseele posibile sunt A B C C , A B B C , A A B C , avand lungimea de
76 cm.
G.192 Fie prisma patrulatera regulata ABCDA0 B 0 C 0 D0 cu latura bazei AB = 12 cm, AA0 = 11 cm. Fie
M (AA0 ) astfel ncat AM = 5 cm si N (CC 0 ) astfel ncat CN = x. Aflati x stiind ca punctele
M, B, N, D0 sunt coplanare.
Solutie. Fie planul determinat de cele patru puncte. Deoarece planele (AA0 D0 ) si (BB 0 C 0 ) sunt
paralele, rezulta ca intersectiile lor cu sunt drepte paralele, adica A0 M k BN . In mod similar,
BM k A0 N . Astfel patrulaterul M BN D0 este romb. Avem ca N B 2 = 144 + x2 si AM 2 = 144 + 36,
de unde rezulta ca x = 6.
G.193 Punctele A, B, C se afla pe un cerc de centru O astfel ncat masura arcului AC sa fie 140 ,iar
D este situat pe arcul BC astfel ncat [AD] este diametru al cercului. Fie AB CD = {E} si
AC BD = {F }.
(a) Aflati m(ÂBC).

(b) Aratati ca m(ÂOC) = 2 m(ÂDC).
(c) Demonstrati ca ADEF .
35
Solutie. (a) m(ÂBC) = 12 m(ÂOC) = 70 .

(b) ÂOC este unghiul la centru corespunzator arcului AC, iar ÂDC este unghiul nscris n cerc
corespunzator arcului AC, de unde rezulta concluzia.
(c) DE COMPLETAT!
G.194 Un cub cu latura de n cm (n N ) se mparte n n3 cuburi cu latura de 1 cm. Fetele cubului initial
se coloreaza n rosu.
(a) Cate cuburi nu au nici o fata colorata?

(b) Cate cuburi au o fata colorata?
Solutie. (a) Cuburile din interior nu au nici o fata colorata. Cele exterioare sunt n numar de
6n2 , deci numarul celor necolorate sunt n3 6n2 . (b) Au o fata colorata cuburile situate pe fetele
laterale care nu au nici o muchie ce se suprapune cu muchia cubului mare. Acestea sunt n numar
de 6n2 6(2n + 2(n 1)) = 6n2 6(2n + 1).
G.195 O vaza de flori este confectionata din sticla si are forma unui trunchi de piramida patrulatera regulata
cu lungimile laturilor bazelor de 10 cm si 4 cm. Daca naltimea trunchiului este egala cu 4 cm,
calculati:
(a) cati cm2 de sticla sunt necesari pentru confectionarea unei astfel de vaze;
(b) cati litri de apa trebuie sa folosim pentru a umple vaza cu apa;
(c) aria totala a piramidei din care provine trunchiul de piramida.
Solutie. Fie ABCDA0 B 0 C 0 D0 trunchiul de piramida cu baza mare ABCD de centru O si cu baza
mica A0 B 0 C 0 D0 de centru O0 . (a) Fie 0 0 0
trapezul AOO A cu A EAO, E (AO). Cu teorema lui
Pitagora n 4AEO obtinem AA = 34. In trapezul isoscel ABB 0 A0 , fie AA00 , BB
0 00
erpendicularele
00 00 0 00 00 ABA0 B 0 0 00
pe AB, cu A , B (AB). In 4AA A , avem AA = 2 = 3 si A A = A0 A2 A00 A2 = 5.
0 0 0 00
Suprafata sticlei e data de S = 4AABB 0 A0 + AABCD + AA0 B 0 C 0 D0 = (AB+A 2B )A A 4 + AB 2 +
0
A0 B 02 = 256. (b) Vtrunchi = OO3 (AABCD +AA B C D + AABCD AA B C D = 108. (c) Fie V varful
0 0 0 0 0 0 0 0
piramidei. Avem ca piramidele patrulatere regulate V ABCD si V A0 B 0 C 0 D0 sunt asemenea (planele

0 0 0 3
bazelor fiind paralele), de unde AABB
= 25 = VV OO . Rezulta ca VVAV0 BABCD
0 C 0 D0
= 25 = 125
8
. De asemenea,
0 0
0 AA0 B 0 C 0 D0 V O 0
din VV OO = 52 V OV
VO 2 8
O 0 = 3 , de unde V O = 3 . Rezulta ca VV A B C D =
0 0 0 0
3 = 128
9 , de
2000
unde VV ABCD = 9 .
G.196 Se considera tetraedrul regulat ABCD cu muchiile de 6 cm. Notam cu M si N mijloacele laturilor
BC respectiv CD si cu E, F centrele de greutate ale triunghiurilor ABC respectiv BCD.
(a) Aratati ca BC(AM D).

(b) Calculati EF .
(c) Determinati masura unghiului dintre dreptele M N si AB.
(d) Determinati masura unghiului dintre dreptele BC si DE.
Solutie. a) BCM D (M D mediana n 4BCD echilateral) si BCAM (mediana n 4ABC),

AM, M D (AM D) BC(AM D). (b) In 4AM D, M E MF 1
AM = M D = 3 EF k AD si
EF 1
AD = 3 EF = 2c,. (C) Cum M N e linie mijlocie n 4ABC M N k BD m(^(AB, M N )) =
m(^(AB, BD)) = 60 . (d) Din (a), BC(AM D) si cum DE (AM D) BCDE
m(^(BC, DE)) = 90 .
G.197 Fie cubul ABCDEF GH de latura 4 m si O un punct interior patratului ABCD.
(a) Calculati volumul piramidei OEF GH.

(b) Sectionam piramida OEF GH cu un plan paralel cu baza ce trece prin mijlocul naltimii.
Calculati aria sectiunii.
(c) Calculati volumul trunchiului de piramida format.
Solutie. (a) Inaltimea piramidei are lungimea laturii cubului (pentru ca, notand O0 proiectia lui
O pe (EF GH), avem OO0 EF GH si deci OAEO0 este dreptunghi). (b) Din T. Thales n spatiu,
avem ca raportul de asemanare este 1/2, deci aria patratului
ce reprezinta sectiunea este 1/4 din
aria patratului bazei, adica 4 m2 . (c) V = h3 (AB + Ab + AB Ab ) = 56
3 .
G.198 Un trunchi de con circular drept are sectiunea axiala un trapez isoscel ABCD care are baza mare
AB = 8 si BC = CD. Masura unghiului ÂCB este de 90 . Sa se arate ca raza bazei mici a
trunchiului de con este 2 si sa se calculeze distanta de la centrul bazei mici a trunchiului de con la
dreapta BC.
Solutie. Fie DEAB, CF AB, E, F AB si notam BC = x. Din teorema naltimii n
4CAB dreptunghic, avem ca CF 2 = AF F B = x + 8x
8x
2 2 (1). In 4CF B, cu teorema
2
lui Pitagora, obtinem ca CF 2 = x2 8x = x 8x x + 8x

2 2 2 (2). Din (1) si (2) deducem
0
ca 8x = x 8x
x = 4 r = 2. Fie acum O centrul bazei mici, {V } = AD BC
2 2
si OGBC, G BC. Din cele de mai sus avem ca CF = 2 3. Din DC = 4 DC e
linie mijlocie n 4V AB, deci V O0 = CF = 2 3 si V C = BC = 4. Din V O0 mediana n
0 2A4V O0 C
4V OC A4V O0 C = 21 A4V DC = 12 V O 2DC = 2 3. Rezulta ca O0 G = VC = 3.
2
G.199 (a) Calculati N = 2+ 3+1 2( 6 + 3 + 2).
(b) Suma a doua numere naturale este 77. Impartind unul la celalalt se obtine catul 4 si rest nenul.
Sa se determine numerele.
(c) Cate numere de forma xy scrise n baza zece, cu x 6= 0, dau restul 4 la mpartirea cu 6?

Solutie. (a) N = 2 + 3 + 1 + 2 6 + 2 2 + 2 3 2( 6 + 3 + 2) = 6. (b) a + b = 77, a = 4b + r,
r {0, 1, 2, 3}. Prima relatie devine 5b + r = 77, r {0, 1, 2, 3}, iar cum 77 = M5 + 2, rezulta
r = 2 5b = 75 b = 15 si a = 62. (c) Numerele care dau restul 4 la mpartirea cu 6 sunt de
forma 6k + 4, k N. Cum, din enunt, xy = 6k + 4 are doua cifre, din 99 = 6 16 + 3, rezulta ca
k {1, . . . , 15}, deci sunt 15 astfel de numere.
G.200 Se considera un cilindru circular drept, de sectiune axiala dreptunghiul ABCD. Inaltimea cilindrului
este OO0 = 12, unde punctul O este centrul bazei de diametru AB = 10.
(a) Calculati aria laterala a cilindrului.

(b) Calculati volumul conului care are ca baza cercul de diametru AB si ca varf punctul O0 , centrul
bazei de diametru CD.
(c) Sa se determine cel mai scurt drum dintre punctele A si C parcurs pe suprafata cilindrului.
2 0
Solutie. (a) Al = 2RG = 120. (b) Vcon = OA3 OO = 100. (c) Desfasuram suprafata laterala

a cilindrului si avem ca AC e ipotenuza n triunghiul dreptunfhic ADC, de unde AC = 2 61.
G.201 Se considera un cilindru circular drept. Punctele O si O0 sunt centrele bazelor sale, iar sectiunea
axiala a sa este un patrat de latura 12. O sfera are raza egala cu 6.
(a) Aratati ca aria laterala a cilindrului este egala cu aria laterala a sferei.
(b) Comparati volumul sferei cu cel al cilindrului.
(c) Fie P mijlocul segmentului OO0 . Calculati aria totala a corpului ramas dupa nlaturarea din
cilindru a conului circular drept care are varful P si ca baza una din bazele cilindrului.
37
Solutie. (a) Al cilindru = 2RG = 2 6 12 = 144. Al sf era = 4R2 = 4 36 = 144. (b)

Vcilindru = 36 12, Vsf era = 8 36 < Vcilindru . (c) Fie A, B diametral opuse
pe cercul cu centrul
n O. Fie 4P AB, cu P O mediana si naltime de lungime 6 P A = 6 2. Desfasuram conul si
obtinem un sector de cerc cu lungimea de arc 12 si raza 6 2, de unde unghiul la centru are masura
R2 u
u = 12180

26 2
= 180 2 . Aria sectorului de cerc este data de 360 = 36 2. Aria totala a corpului

obtinut este egala cu At cilindru Abaza + Al con = 180 + 36 2.
G.202 Fie prisma dreapta ABCA0 B 0 C 0 are ca baze triunghiurile echilaterale ABC si A0 B 0 C 0 si lungimea
naltimii de 4 cm. Punctul G0 este centrul de greutate al triunghiului A0 B 0 C 0 si AG = 2 3 cm.
(a) Aratati ca AB = 6 cm.

(b) Fie P mijlocul segmentului B 0 C 0 . Aratati ca dreapta AC 0 este paralela cu planul (A0 BP ).

Solutie. (a) AG = 32 AB2 3 = AB
AB = AG 3 = 6. (b) Fie M mijlocul lui [BC] si BQ k AM
3
cu B = AM . Cum A0 P M A e dreptunghi, A0 P k AM deci BQ k A0 P . Cum AM BQ paralelogram,
AQ = BM = B 0 P . Deoarece AQ k M B, avem AQ k C 0 P si AQ = C 0 P , deci AQCP paralelogram,
de unde AC 0 k QP , iar cum QP (A0 BP ) (pentru ca BQ k A0 P ), rezulta ca AC 0 k (A0 BP ).
G.203 Fie ABCDA0 B 0 C 0 D0 un paralelipiped dreptunghic cu AB = AD = 8 si AA0 = 6.
(a) Calculati lungimea segmentului A0 C.

(b) Fie {O} = AC BD. Calculati distanta de la O la dreapta A0 C.
(c) Calculati valoarea sinusului unghiului determinat de planele (A0 BD) si (C 0 BD).

Solutie. (a) A0 C = AB 2 + AA02 + AD2 = 34. (b) Fie OP A0 C,P A0 C. Avem ca
0
A0 C AA0 OC
4A0 AC 4OP C (U.U), de unde AA OP = OC OP = A0 C = 6 1768 . (c) Observam ca
0 0 0 0
0 0
A B = A D = C B = C D = 8 2. Cum 4A BD si 4C BD sunt isoscele rezulta ca C 0 OBD
0 0
siD OBD, deci ^((A BD), (C BD)) = Â OC . In 4A AO, A O = 2 13 si deci A0 O = C 0 O=
0 0 0 0 0
2 13 si A C = 8 2. Fie Q mijlocul lui [A0 C 0 ] OQ2 = OC 2 QC 2 = 20 OQ = 2 5.

0 0
Scriind aria 4OA0 C 0 n doua moduri, deducem ca OA OC 0 sin(Â0 OC 0 ) = A0 C 0 OQ, rezulta ca

0 0
C OQ
sin(Â0 OC 0 ) = AOAOC 0 =
4 10
13 .
G.204 Intr-un con circular drept de varf V , generatoarele V A, V B si V C sunt perpendiculare doua cate
doua, iar AB = 18.

(a) Aratati ca naltimea conului are lungimea 3 6.
(b) Fie M mijlocul laturii BC. Calculati o fuctie trigonometrica a masurii unghiului determinat
de planele (AV M ) si (AV B).

Solutie. (a) Observam ca 4V AC 4V AB 4V BC (C.C). In 4V AB, avem ca V A = AB2 2 =

9 2. Mai departe, 4ABC este echilateral nscris ntr-un cerc de raza R, de unde AB = 2R sin 180
3 ,
AB
2 2 2

deci R = 2 sin 60 = 6 3. In 4V OC, m(Ô) = 90 , V O = V C OC = 54 V O = 3 6.
(b) V M mediana
n 4V CB dreptunghic
V M = 9; AM mediana n 4ABC echilateral
AM = 9 3. In 4AV M , AM = 9 3, V M = 9, V A = 9 2 m(^M V A) = 90 . De
asemenea, m(^BV A) = 90 . Rezulta ca unghiul dintre cele doua plane este ^BVM . In 4BV M ,

avem V B = 9 2 si V M = BM = 9. Fie P mijlocul lui [V B] V P = 9 2 2 . In 4M V P ,

cos(^M V B) = VV MP
= 22 .
G.205 Intr-un cerc de centru O si raza de 17 cm se considera o coarda [AB] aflata la distanta de 8 cm
de centrul cercului si diametrul CDAB. calculati perimetrul si aria patrulaterului cu varfurile n
A, B, C, D.
Solutie. Fie CD AB = {M }. 4AOM , m(^M ) = 90 AM 2 = AO2 OM

2
AM = 15
ABCD 2 2 2
AB = 30. AABCD = 2 = 510. 4ADM :
AD = AM + M D AD = 3 34. Analog, din
4ACM , deducem AC = 5 34 PABCD = 16 34.
G.206 In varfurile unui triunghi echilateral de latura egala cu 8 cm se construiesc trei cercuri de raze egale
cu 3 cm. Sa se calculeze diferenta dintre aria triunghiului si cele trei portiuni e discuri cuprinse n
interiorul triunghiului.
Solutie. Din aria triunghiului se vor scadea ariile celor trei sectoare de cerc, avand unghiul la centru
de 60 , care sunt echivalente

cu un sector de cerc avand unghiul la centru de 180 , deci un semicerc.
2
Aria catuata este 8 4 3 3
2 .
G.207 Doua cercuri exterioare de raze 2 cm si 10 cm au distanta O1 O2 ntre centre egala cu 16 cm. Sa se
calculeze:
(a) Lungimea tangentei comune AB.
(b) Natura si aria patrulaterului O1 AO2 B.
Solutie. (a) Fie A C(O1 , 2) si B C(O2 , 10). Fie {Q} = AB O1 O2 . Cum O2 BAB
O1 Q AQ
si O1 AAB O1 A k O2 B 4O1 AQ 4O2 BQ O O1 A
2B
= O 2Q
= BQ 51 = O 1Q
O2 Q =
AQ 6 16 AB 40
BQ 5 = O2 Q = BQ O2 Q = 3 . Cu teorema lui Pitagora n 4O2 BQ deducem ca
10 7

QB = 3 , de unde AB = 4 7. (b) O1 AO2 B este trapez (nu poate fi paralelogram, deoarece
O1 Q
din O2Q
= 15 6= 12 , diagonalele nu se njumatatesc). Observam ca AB este naltimea trapezului, deci

AO1 AO2 B = (O1 A+O22 B)AB = 24 7.
G.208 Fie ABCDA0 B 0 C 0 D0 o prisma patrulatera regulata, cu AB = 10 si AA0 = 20. Fie M [AA0 ] si
notam M A = a. Sa se determine a astfel ncat M BC 0 B.
Solutie. In 4AM B dreptunghic n A avem M B 2 = a2 + 100; n 4A0 M C 0 dreptunghic n A0
avem M C 02 = (20 a)2 + 200. Din ipoteza, triunghiul M CC 0 este dreptunghic n M , deci
M B 2 + M C 02 = BC 02 a2 + 100 + (20 a)2 + 200 = 500 (a 10)2 = 0 a = 10.
G.209 Se considera o piramida patrulatera regulata SABCD de baza ABCD. Fie AB = 10 si SO = 12,
unde {O} = AC BD.
(a) Fie H un punct pe naltimea piramidei. Aflati lungimea segmentului [SH] astfel ncat [SH]
[HA].
(b) Se considera punctul Q SC astfel ncat aria triunghiului QBD sa fie minima.
(c) Se construieste BP SA cu P SA. Demonstrati ca P Q k AC.
Solutie. (a) Fie SH = x OH = 12 x. Cu teorema lui Pitagora n 4AHO, x2 = AH 2 =
HO2 + AO2 = (12 x)2 + (6 2)2 x = 97 12 . (b) Aria 4BQD este minima daca si numai daca
OQ e minimar (baza BD e fixa),

daca si numai daca OQSC. Scriind aria 4SOC n doua moduri
SOOC 60 2
deducem ca OQ = SC = 194 . (c) DE COMPLETAT!!!!!!!
G.210 Fie f : R R, f (x) = mx + 1 m, m R r { 34 }. Sa se arate ca exista un punct de pe graficul lui

f ale carui coordonate nu de pind de m.
Solutie. Functia f se mai rescrie f (x) = m(x 1) + 1. Observam ca x = 1 anuleaza termenul ce
contine pe m, iar f (1) = 1, deci punctul A(1, 1) are proprietatile cerute.
G.211 Se da ecuatia m(mx 1) + 2 = 2mx, m R. Sa se determine multimile:
A = {m R| ecuatia nu are solutii};
B = {m R| ecuatia are solutie unica};
C = {m R| ecuatia are o infinitate de solutii}.
39
Solutie. Ecuatia data este echivalenta cu (m2 2m)x = m 2. Studiem situatiile n care
m2 2m = 0, adica m {0, 2}. Daca m = 0, atunci obtinem ecuatia 0 x = 2, care nu are
nici o solutie. Daca m = 2 atunci obtinem 0 x = 0, de unde rezulta ca orice numar real este solutie
1
a acestei ecuatii. Daca m2 2m 6= 0, atunci avem solutia unica x = m . Concluzionam ca A = {2},
B = R r {0, 2} si C = {0}.
G.212 Determinati parametrul real m R astfel ncat urmatoarele ecuatii sa aiba aceeasi solutie:
mx + 26 = 2x + m; x 3 = m + 7.
Solutie. Cea de-a doua ecuatie are solutia x = m + 10. Inlocuind-o n prima ecuatie, deducem ca
m2 + 7m + 6 = 0, de unde m {7, 1}.
G.213 Fie a = 20 + 21 + 22 + 23 + 24 + . . . + 22011 .
(a) Sa se arate ca 15 | a.
(b) Sa se determine restul mpartirii numarului b = 20 + 21 + . . . + 22015 la 15.
Solutie. Avem ca a este o suma de 2012 termeni, iar daca-i grupam cate 4, fiecare nou termen va fi
multiplu de 15, deci 15 | a. Deoarece b = a + 22012 + . . . + 22015 , restul mpartirii lui b la 15 este egal
cu restul mpartirii lui b a la 15. Deoarece 22012 + . . . + 22015 = 22012 (1 + 2 + 4 + 8) = 15 22012 ,
rezulta ca b a = 15 22012 , deci restul mpartirii lui b la 15 este 0.

5|x3|

G.214 Determinati multimea A = x Z |x4| 0 .
Solutie. Inecuatia are sens pentru x 6= 4, iar aceasta este echivalenta, prin nmultire cu |x 4|, cu
5 |x 3| 0, adica |x 3| 5. Rezulta ca A = ([2, 8] Z ) r {4} = {2, 1, 1, 2, 3, 5, 6, 7, 8}.
G.215 Fie Sn = 1
21
+ 1
3 2
+ ... + n N . Determinati n N astfel ncat Sn < 2008.
1
n+1 n
,

Solutie. Rationalizand numitorii, obtinem ca Sn = n + 1 1. Inecuatia devine n + 1 < 2009,
de unde n + 1 < 20092 , deci n {1, . . . , 20092 2}.

G.216 Sa se arate ca 1 + 1 2 + 1 2 3 + . . . + 1 2 . . . 2011
/ Q.
Solutie. Ultima cifra a numarului 1 2 3 4 5 + . . . + 1 . . . 2011 este 0, iar ultima cifra a numarului
1 + 1 2 + 1 2 3 + 1 2 3 4 este 3, deci ultima cifra a numarului de sub radical este 3, astfel ca
acesta nu poate fi patrat perfect, de unde rezulta concluzia.

G.217 Sa se arate ca nu exista nici un numar rational r care sa verifice (|r| 3)(r + 1, 73) = 1.
Solutie.
Presupunem ca ar exista un astfel de numar rational r. Din ipoteza ar rezulta ca
1
3 = r+1,73 |r| (cazul cand r = 1, 73 nu poate avea loc, caci relatia din ipoteza ar implica
0 = 1). Cum membrul drept este un numar rational, obtinem o contradictie.
G.218 Stiind ca 2003 este numar prim, sa se arate ca multimea A = 2008 2009 2010

5 , 6 , 7 ,... contine un
singur numar natural.
Solutie. Se observa ca A = 2003+5 , 2003+6 , 2003+7 , . . . = 2003 2003

5 6 7 5 + 1, 6 + 1, . . . . Cum 2003 este
2003 2003

prim, rezulta ca doar fractia 2003 este numar natural, deci A N = 2003 +1 .
G.219 Fie 4ABC un triunghi echilateral si P un punct din interiorul sau. Sa se arate ca suma distantelor
de la P la laturile triunghiului nu depinde de pozitia punctului P .
Solutie. Fie P1 , P2 , P3 proiectiile punctului P pe AB, AC respectiv BC. Obtinem ca S4ABC =
S4AP B +S4BP C +S4CP A , adica 2S4ABC = ABP P1 +ACP P2 +BCP P3 = AB(P P1 +P P2 +P P3 ),
2S
de unde suma ceruta are valoarea 4ABC AB , care evident nu depinde de pozitia punctului P .
G.220 Rezolvati n R ecuatia (x 2011)2 5(x 2011) + 6 = 0.

Solutie. Facem substitutia y = x 2011 si rezulta ecuatia y 2 5y + 6 = 0, cu solutiile y1 = 1,
y2 = 5, de unde x1 = 2010 si x2 = 2006.
G.221 Cubul ABCDA0 B 0 C 0 D0 are muchia de lungime a. Punctul M apartine muchiei [A0 B 0 ] astfel ncat
distanta de la C 0 la dreapta M B este egala cu a 530 . Calculati M B 0 .
Solutie. Fie M B 0 = x si M N 0 0
BC , N BC . Din teorema lui Pitagora avem ca M C =
02
2 2 2 0
M B = a + x , iar BC = a 2. In triunghiul 4M N B, din teorema lui Pitagora obtinem ca
2
M N 2 = x2 + a2 . Scriind aria triunghiului 4M BC 0 n doua moduri, obtinem ca d(C 0 , M B)2 =
2

0 2 2a2 x2 + a2 2
C BM N
MB = a2 +x2 = 30a 2 2 a
5 . Obtinem de aici ca 4x = a , de unde x = 2 .
G.222 Fie E un punct oarecare pe latura [AB] a patratului ABCD si G centrul de greutate al triunghiului
EDC. Demonstrati ca aria triunghiului GDE este 16 din aria patratului ABCD.
Solutie. Fie M mijlocul segmentului [DC]. Avem ca S4EDC = 12 SABCD (1). Fie DD0 EG,
D0 EG. Atunci S4DEC = 2S4DEM = 2DD0 EM 2 = DD0 EM (2). Rezulta ca S4DEG =
0 0 0
EGDD
2 = 32 EM 2DD = EM 3DD (3). Din relatiile (1), (2) si (3) obtinem n final ca S4DEG =
1 1
3 S4DEC = 6 SABCD .
Capitolul 2
Probleme pentru clasa a IX-a
2.1 Algebra
IX.1 Sa se arate ca nu exista functii f : Z Z satisfacand (f f )(x) = x + 1, pentru orice x Z.
Solutie. Sa presupunem ca ar exista o astfel de functie. Atunci am avea f ((f f )(x)) = f (x + 1)
si (f f )(f (x)) = f (x) + 1, deci f (x + 1) = f (x) + 1, pentru orice x Z (1). Din (1), prin inductie
se arata ca f (n) = n + f (0), pentru orice n natural (2) si f (x + n) = f (x) + n, pentru orice x Z si
n N (2). Fie acum n N astfel ncat n f (0) (deci f (n) = n + f (0) N). Avem, pe de-o parte
f (f (n)) = f (n) + 1 = n + f (0) + 1 (3). Pe de alta parte, punand n (2) f (n) n loc de n, avem
f (f (n)) = f (n)+f (0) (4). Relatiile (3) si (4) ne conduc la n+f (0)+1 = f (n)+f (0) = n+f (0)+f (0),
de unde f (0) = 21 / Z, ceea ce este o contradictie.
IX.2 Sa se rezolve sistemele:

2x + 1 x 3
( (
x2
2x + 3 0 x(x3) <0
x(x1) ; ; 6x 3 < 10x + 11 .
x+1 > 0 x(x + 1)(x + 2) 0
12x 3 < 10x + 13

Solutie. x (1, 0) (1, +); x [2, 1] (2, 3); x [4, 5).

IX.3 Sa se rezolve inecuatiile:
|x + 4| 2|x + 2| < 4; |7 x| > 15 |x + 7|; |x + 1| + |x + 2| + 3 < 1.
Solutie. x (, 4) 4, 34 (4, ); x , 15 15

2 2 , ; |x+1|+|x+2| < 1 x .
IX.4 Calculati 2 + 5 + 8 + 11 + . . . + 302.
Solutie. Fie a1 = 2, r = 3, an = a1 + (n 1)r. Punem an = 302, de unde n = 99. Deci suma
cautata este S99 = 99(2+302)
2 = 14949.
IX.5 Sa se arate ca pentru orice n N avem ca:

(a) exista an , bn N cu (2 + 5)n = an + bn 5;

(b) exista cn , dn Z cu (2 5)n = cn + dn 5 si n plus cn = an , dn = bn ;

(c) (2 + 5)n + (2 5)n N.
41
42 CAPITOLUL 2. PROBLEME PENTRU CLASA A IX-A
Solutie. (a) Se demonstreaza

prin
inductie matematica.
Avem
a1 = 2, b1 = 1 N. Presupunandca
an , bn N avem (2+ 5)n+1 = (2+ 5)n (2+ 5) = (an +bn 5)(2+ 5)= (2an +5bn )+(an +2b n ) 5.
Punem an+1 = 2an +5bn si bn+1 = an +2bn numere naturale, deci (2+ 5)n+1 = an+1 +b n+1 5. (b)
Demonstratia
este identica cu cea anterioara, tinand cont de ipoteza de
inductie (2
+ 5)n = an
bn 5, an , bn N. (c) Conform celor demonstrate anterior, avem (2 + 5)n + (2 5)n = 2an N,
pentru orice n N.
k
IX.6 Fie m impar si k natural nenul. Sa se arate ca 2k+2 | m2 1.
Solutie. Demonstram prin inductie dupa k. Pentru k = 1, trebuie sa aratam ca 8 | m2 1. Cum m
este impar, avem m = 2p+1. Atunci m2 1 = (m1)(m+1) = 2p(2p+2) = 4p(p+1). Presupunem
k k+1 k k k
acum ca 2k+2 | m2 1, cu k 2. Atunci m2 1 = (m2 )2 1 = (m2 1)(m2 + 1). Primul
k+1
factor se divide cu 2k+2 , iar al doilea factor este par, deci m2 | 2k+3 .
IX.7 Fie f : N N ndeplinind conditiile:
(a) f (p) = p daca p e prim;
(b) f (mn) = f (m) f (n), oricare ar fi m, n N .
Sa se arate ca f (n) = n, pentru orice n N.
Solutie. Vom demonstra prin inductie matematica. Aratam ca f (1) = 1. Din (a) avem f (2) = 1, iar
din b obtinem f (2 1) = f (2) f (1), de unde f (1) = 1. Presupunem acum ca f (m) = m pentru orice
1 m n1. Daca n este prim, f (n) = n. Daca n e compus, avem n = ab, cu a, b {2, . . . , n1}.
Atunci, utilizand ipoteza de inductie si (b) rezulta f (n) = f (ab) = f (a)f (b) = ab = n.
IX.8 Sa se determine domeniul de definitie D R pentru functia
f : D R, unde
q
x+1
(a) f (x) = x1 .

(b) f (x) = 12 x + x2 4 .

Solutie. (a) D = (, 1) [1, ); (b) D = [2, 2].

IX.9 Sa se rezolve ecuatia x2 4x + 4 x2 + 4x + 4 2x = 0.
Solutie. Ecuatia este echivalenta cu |x 2| |x + 2| 2x = 0 si se expliciteaza modulele n cazurile
x (, 1), x [2, 2), x [2, ).
IX.10 Fie f : R R, f (x) = 3 + {x}(1 {x}). Sa se arate ca f (x + 1) = f (x), pentru orice x R si ca
3 f (x) 4, pentru orice x R.
Solutie. Deoarece 0 {x} < 1, avem 0 < 1 {x} 1, de unde 0 {x}(1 {x}) 1. Rezulta ca
3 f (x) 4.
(
[x] + {y} = 1, 2
IX.11 Sa se rezolve sistemul .
{x} + [y] = 3, 3
Solutie. Din prima ecuatie avem din 0 {y} < 1 ca 0 1, 2 [x] < 1, de unde 0, 2 < [x] 1, 2,
deci [x] = 1 si y = 0, 2. In mod similar, [y] = 3 si {y} = 0, 3. Deci x = [x] + {x} = 1, 3 si y = 3, 2.
IX.12 Daca a1 , . . . , an sunt termenii unei progresii aritmetice cu ratia r, sa se arate ca:
1 1 1 n1
+ + ... + = .
a1 a2 a2 a3 an1 an a1 an

1 1 1 1
Solutie. Pentru fiecare 1 k n 1 avem r ak ak+1 = ak ak+1 . Insumand aceste relatii si
tinand cont ca a1 = an + (n 1)r, obtinem concluzia.
2.1. ALGEBRA 43
IX.13 Sa se expliciteze functia f : N N, f (n) = ultima cifra a lui 3n .

1, n = 4k

3, n = 4k + 1
Solutie. f (n) = .

9, n = 4k + 2
7, n = 4k + 3

IX.14 Sa se determine imaginea multimilor [2, 5] si 21 , 21 prin functia g : R R, g(x) = 2x si

preimaginea multimilor (, 4], [6, 2].

1 1

Solutie. 2 x 5 implica 10 2x 4, deci g([2, 5]) = [10, 4]. Analog g 2 , 2 =
(1, 1). Fie x g 1 ( (, 4] ). Atunci exista y (, 4] cu g(x) = y, adica 2x = y. Rezulta
2x 4, de unde x 2, deci g 1 ( (, 4] ) = [2, +). Similar g 1 ([6, 2]) = [1, 3].

IX.15 Fie f : [0, ) R, f (x) = x + 2.
(a) Sa se indice doua restrictii ale functiei f .
(b) Sa se determine a Z astfel ncat functia g : [a, ) R, g(x) = f (x) sa reprezinte o extensie
a functiei f de la [0, ) la [a, ).

Solutie. (a) Fie f1 : [1, ) R, f1 (x) = x + 2 si f2 : [2, ) R, f2 (x) = x + 2.
(b)Expresia
x + 2 are sens pentru x 2. Fie a = 2. Atunci functia g : [2, ) R, g(x) = x + 2 este
extensia maximala a lui f .
IX.16 Fie functia f : R R, f (x) = (m + 1)x2 (2m 1)x + m + 1. Sa se determine m R astfel ncat:
(a) card(Gf Ox) = 1;
(b) card(Gf Ox) = 2.
Solutie.(a) Conditia este echivalenta cu m = 0. Avem m = (2m1)2 4(m+1)2 = 8m3 = 0,
de unde m = 38 . (b) Conditia este echivalenta cu m > 0, de unde m > 83 .
IX.17 Fie f : R R cu proprietatea ca 8f (x)+4f (x) = 3x2 4x4 , pentru orice x R. Sa se demonstreze
ca f este functie para.
Solutie. Punand x n loc de x, avem 8f (x) + 4f (x) = 3x2 + 4x4 . Scazand relatia aceasta din
cea din ipoteza, obtinem imediat ca f (x) = f (x), pentru orice x R.
IX.18 (a) Sa se arate ca urmatoarea formula este o tautologie:
(q (p q)) p.
(b) Sa se determine multimile A si B stiind ca: A B {1, 2, 3, 4}, A B {1, 2}, 3 / B si

numarul de elemente ale lui A este mai mic decat numarul elementelor lui B.
p q p q p q q (p q) (q (p q)) p
1 0 0 1 0 0 1
Solutie. (a) 1 1 0 0 1 0 1 (b) Avem {1, 2}
0 0 1 1 1 1 1
0 1 1 0 1 0 1
A {1, 2, 3, 4} si {1, 2} B {1, 2, 4}. De aici B = {1, 2} sau B = {1, 2, 4}. Dar A are cel putin
doua elemente, deci B are cel putin 3 elemente. Astfel B = {1, 2, 4}. Conform ipotezei, A nu poate
avea mai mult de doua elemente, deci A = {1, 2}.
IX.19 Fie m R. Consideram multimea
a2 + a + m

Am = x R : a R cu x = .
a+1
Sa se arate ca A0 = R r {1} si Am = R, pentru orice m < 0.

Solutie. A0 R. Daca am presupune ca 1 A0 , atunci am avea a2 + a = a 1, de unde
a2 +2a+1 = 0, deci a = 1, fapt imposibil, deoarece a+1 apare la numitorul raportului ce defineste
elementele lui A0 . Astfel A0 (R r {1}). Reciproc, fie a R r {1}. Cautam a R astfel ncat
2
x = aa+1+a
. De aici avem a = x R, deci x A0 .
Fie acum m < 0. Sa aratam ca Am = R prin dubla incluziune. Evident Am R. Fie
2
x R. Rezolvam ecuatia n a: x = a +a+m 2
a+1 , adica a + (1 x)a + m x = 0. Avem
a = (1 x)2 4(m x) = 1 + x2 2x 4m + 4x = (x + 1)2 4m > 0. Asadar ecuatia n
2
discutie are solutie (chiar doua), deci exista a R cu x = a +a+m
a+1 , adica x Am .
IX.20 Sa se expliciteze functia f : R R, definita prin
f (x) = max{2x 1, x + 1}.
(
2x 1, x 2
Solutie. f (x) = .
x + 1, x < 2.
IX.21 Fie f : N N, f (n) = 2n si g : N N,

(
n
g(n) = 2, daca n este par
.
0, daca n este impar
Sa se determine f g si g f .
f (n)
Solutie. Cum f (n) este par pentru orice n natural,
( avem ca (g f )(n) = 2 = n, pentru orice n
n, n = 2k
natural. De asemenea, (f g)(n) = 2g(n) = .
0, n = 2k + 1
IX.22 Fie f, g : R R, f (x) = 2x4 + 3x3 + 4, g(x) = x3 + x + 2. Sa se arate ca f nu este injectiva, iar g
este injectiva.
Solutie. Avem f (x) = x3 (2x + 3) + 4. Observam ca primul termen poate fi anulat pentru doua
valori ale lui x, si anume f (0) = 4 si f 32 = 0, deci f nu e injectiva. Fie acum x1 , x2 R cu

g(x1 ) = g(x2 ). Rezulta x31 + x1 + 2 = x32 + x2 + 2, echivalent cu x31 x32 + x1 x2 = 0. Rezulta

(x1 x2 )(x21 + x1 x2 + x22 ) + (x1 x2 ) = 0. De aici avem (x1 x2 )(x21 + x1 x2 + x12 + 1) = 0.
Putem privi expresia x21 + x1 x2 + x22 + 1 ca un trinom de gradul al doilea n x1 . Atunci
x1 = x22 4(x22 + 1) = 3x22 4 < 0, deci expresia n discutie este nenula. Ramane x1 x2 = 0,
adica x1 = x2 , de unde obtinem injectivitatea lui g.
IX.23 Sa se reprezinte grafic functia f : R R data prin f (x) = 2x2 + 7x 5.
Solutie. Varful parabolei este V 7, 94 , intersectia cu Oy este A(0, 5), intersectia cu axele B 5

2, 0
si C(1, 0), date suficiente pentru trasarea graficului.
IX.24 Fie familia de functii de gradul al doilea fm : R R, m R,
fm (x) = x2 2(m 1)x + m.
(a) Sa se arate ca varfurile parabolelor asociate acestor functii se gasesc pe o parabola.

(b) Sa se arate ca varfurile parabolelor asociate functiilor fm se gasesc sub dreapta y = 45 .
Solutie. (a) Avem Vm(m 1, m2 + 3m 1), cu m R. Punand m + 1 n locul lui m, avem
Vm+1 m, m2 + m 2 , deci ordonata punctului Vm+1 este o functie de gradul al doilea care
depinde de abscisa m, astfel ca varfurile se afla pe o parabola. (b) Este suficient sa aratam ca
2.1. ALGEBRA 45
punctul de maxim al parabolei determinata de varfurile Vm ale graficelor lui fm este situat sub
aceasta dreapta. Determinam valoarea maxima a trinoumului m2 + 3m 1. Aceasta este 45 .
Rezulta ca daca P (x, y) este situat pe figura n discutie, avem y 54 , deci sub dreapta y = 54 .
(
7x2 + 13x > 2,
IX.25 Sa se rezolve sistemul: .
5x2 + 6x 1 < 0
Solutie. x (, 2) (1, +).
IX.26 Sa se calculeze sumele urmatoare si apoi sa se demonstreze rezultatele gasite prin inductie matem-
atica:
(a) 1 2 + 2 3 + . . . + n (n + 1);
(b) 1 1! + 2 2! + . . . + n n!.
n n n
n(n+1)(2n+1) n(n+1)
k2 +
P P P
Solutie. (a) Suma se scrie k(k + 1) = k = 6 + 2 . (b) Deoarece
k=1 k=1 k=1
k k! = (k + 1 1) k! = (k + 1)! k!, avem ca suma data este (n + 1)! 1.
Verificarea prin inductie se reduce la calcule elementare.
IX.27 Sa se gaseasca suma primilor 100 de termeni ai unei progresii aritmetice (an ) stiind ca a1 = 2 si
a5 = 14.
100(2+a100 )
Solutie. Avem a5 = a1 + 4r = 2 + 4r = 14, de unde r = 3. Rezulta ca S100 = 2 =
50(2 + 2 + 99 3) = 497.
IX.28 Fie (an ) o progresie aritmetica si (bn ) o progresie geometrica astfel ncat
a1 + a2 + . . . + a10 = 155, b1 + b2 = 9.
Sa se determine progresiile stiind ca a1 este ratia progresiei geometrice, iar b1 este ratia progresiei
aritmetice.
Solutie. Avem an = a1 + (n 1)b1 si bn = b1 (a1 )n1 , n N . Prima relatie ne conduce la
2a1 + 9b1 = 31, iar cea de-a doua la b1 + a1 b1 = 9. Obtinem (a1 , b1 ) {(2, 3), (25/2, 2/3)}.

IX.29 Sa se arate ca numerele 2, 3, 5 nu pot fi:
(a) termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice;

(b) termeni consecutivi ai unei progresii geometrice.

Solutie.
Deoarece 2 < 3 < 5, ordinea termenilor n progresie (aritmeticasau geometrica)
este
( 2, 3, 5) sau ( 5, 3, 2). (a) Presupunem, prin
reducere la absurd, ca 2 3 = 2 + 5. Prin
2
ridicare la patrat, avem 24 =7 + 10, adica
17
= 10, de unde 17 = 10, absurd. (b) Presupunem,
prin reducere la absurd, ca 3 = 2 5 = 10. Rezulta 3 = 10, absurd.
IX.30 Sa se rezolve n R. ecuatiile:
(a) 6x+1
12x1
4 = 4 ;
2x+1
(b) 3 = {x}.

(c) [2 x] = x.
Solutie. (a) Ecuatia este echivalenta cu 6x+1 6x+1 = 12x1 , adica 6x+1 = 3x1

4 4 4 4 2 . Trebuie
3x1 2k1 3x1 6x+1 3x1
ca 2 = k Z, de unde x = 3 , cu k Z. In continuare avem 2 4 < 2 , de
unde x [4, 1/12). Cautam k Z astfel ncat 4 2k1 3 < 1
12 , adica 5 11
8 < k 2 , de unde
1 5 7
k {0, 1, 2, 3, 4}, adica x { 3 , 1, 3 , 3 , 3}. (b) Observam ca {x} este un numar ntreg, deci
{x} = 0, adica x Z. Ecuatia devine 2x+1 = 0, de unde 0 2x+1 < 1, adica 12 x < 0

3 3
si x Z, deci ecuatia nu are solutii. (c) Observam cax Z, iar cum radicalultrebuie sa aiba
avem x N.
sens, Egalitatea din ipoteza implica x 2 x < x + 1. Avem x 2 x 0, de unde
x( x 2) 0, x 2, adica x 4. A doua inecuatie, prin ridicare la patrat ne conduce la
(x 1)2 > 0, deci x 6= 1. Solutiile sunt deci x {0, 2, 3, 4}.
IX.31 Determinati a R astfel ncat ecuatia |3x 2a + 1| = 2x a sa aiba doua solutii.

Solutie. Rezolvand ecuatia, obtinem 3x2a+1 {2x1, a2x}, de unde x1 = a1 si x2 = 3a1 5 .
Impunand x1 6= x2 rezulta a 6= 2. De asemenea, pentru ca ecuatia sa aiba sens, n membrul drept
trebuie sa avem un numar pozitiv. Rezulta ca este necesar sa impunem conditiile 2x1 a 0 si
2x2 a 0, de unde a 2 (n ambele cazuri). Rezulta deci a > 2.

IX.32 Sa se stabileasca valoarea propozitiei (x R ) |x| + |x|
1
2 .
Solutie. Prin nmultire cu |x| > 0, inegalitatea este echivalenta cu (|x| 1)2 0, adevarata pentru
orice x R .
IX.33 Intr-o clasa sunt 29 de elevi. Fiecare elev este pasionat de cel putin una din disciplinele: matematica
si fizica. Daca 13 sunt pasionati de fizica si 21 de matematica, aflati cati elevi au ca pasiuni doar
matematica.
Solutie. Notam cu F multimea elevilor pasionati de fizica si cu M multimea elevilor pasionati de
matematica. Aplicand principiul includerii si excluderii, avem card(F M ) = card(F ) + card(M )
card(F M ). Avem card(F M ) = 29, card(F ) = 13, card(M ) = 21. Rezulta card(F M ) = 5, deci
5 elevi sunt pasionati si de matematica si de fizica. Numarul elevilor pasionati doar de matematica
este 21 5 = 16.
r

q p
IX.34 Fie An = 12 + 12 + 12 + . . . + 12, n 1. Aflati [An ], n 1.
p
Solutie. Se observa ca An = 12 + An1 , pentru orice n N, n 2. Avem A1 = 12. Cum

9 < A1 < 16, avem [A1 ] = 3. Demonstram
prin inductie
ca [An ] = 3, pentru orice n 1.
Presupunem [An ] = 3. Atunci 9 < 15 < 12 + An < 16, deci [An+1 ] = 3.
IX.35 Studiati marginirea urmatoarelor siruri definite prin:

1
(a) an = n, n 1;
1
(b) bn = (1)n n+1 ;

(c) cn = n + 1 n, n 1;

n
(d) dn = n+1 , n 1.
1
Solutie. (a) Deoarece n 1, avem 0 n 1,
deci sirul (an ) este marginit. (b) Avem

1 1
|bn | = n+1 1, deci (bn ) e marginit. (c) cn = n + 1 n = n+1+ n
1, deci (cn ) e

n
marginit. (d) Deoarece n n pentru orice n 1, avem n < n + 1 si n+1 < 1, deci (dn ) e
marginit.
.
IX.36 Sa se demonstreze ca n3 n .. 6, pentru orice n N .
.
Solutie. Demonstram prin inductie matematica. Avem pentru n = 1 ca 0 .. 6, adevarat.
Presupunem ca 6 | n3 n. Atunci (n + 1)3 n 1 = n3 + 3n2 + 3n + 1 n 1 = (n3 + n) + 3n(n + 1).
Primul termen este prin ipoteza divizibil prin 6, iar al doile se divide cu 3, iar n(n + 1) e par, deci
de asemenea divizibil cu 6.
2.1. ALGEBRA 47
IX.37 Fie (xn ) un sir definit prin nxn+1 = (n + 1)xn , n 1, x1 6= 0. Sa se arate ca sirul dat este
monoton.
Solutie. Relatia din enunt este echivalenta cu xn+1 = n+1
n xn , n 1. Aratam mai ntai ca xn 6= 0
pentru orice n 1. Mai mult, xn are acelasi semn ca si x1 , pentru orice n 1. Presupunem ca
xn este nenul si de acelasi semn cu x1 . Atunci avem xn+1 = n+1 n xn , deci
( nenul si de asemenea de
1 > 0, x1 > 0
acelasi semn cu x1 . Din relatia de recurenta avem ca xn+1 xn = n xn , deci si rul
< 0, x1 < 0
este monoton, iar monotonia este data de semnul lui x1 .
IX.38 Calculati:
(a) 5 + 10 + 20 + 40 + 80 + . . . + 5120;
(b) 1 + 11 + 111 + . . . + 111
| {z. . . 11}.
n ori
Solutie. (a) Fie b1 = 5 si q = 2. Punem bn = 5120, de unde 5 2n1 = 5210, adica n = 11. Avem
k
deci de calculat S11 = 5(211 1) = 10235. (b) 11 . . . 1} = 1 + 10 + 102 + . . . + 10k1 = 10 91 . Rezulta
| {z
k ori
10 + . . . + 10n n 10n+1 10 9n
1 + 11 + . . . + 11
| .{z
. . 11} = = .
9 81
n ori
IX.39 Fie f : N N data prin

f (n) = ultima cifra a lui (997n + 14).
(a) Calculati f (3), f (5), f (2011).

(b) Daca M = {x : x = 4k + 2, k N}, aflati f (M ).
(c) Aflati preimaginea prin f a multimii {1, 7}.
Solutie. Functia se expliciteaza astfel:

5, n = 4k

1, n = 4k + 1
f (n) = , k N.

3, n = 4k + 2
7, n = 4k + 3

(a) f (3) = 7, f (5) = 1, f (2011) = f (4 502 + 3) = 7. (b) Deoarece f (x) = 3, pentru orice x = 4k + 2,
rezulta f (M ) = {3}. (c) f 1 ({1, 7}) = f 1 ({1}) f 1 ({7} = {4k + 1 : k N} {4k + 3 : k N}.
IX.40 Cate functii f : {a, 0, a} {m, n, p, q, r} cu proprietatea ca f (0) = m exista?

Solutie. Exista card{n, p, q, r}card{a,0,a} = 64 functii.
IX.41 Fie f : R R care verifica relatia
2010f (x) + 2015f (x) = |x|, x R.
Sa se studieze daca f este para si sa se determine m R astfel ncat dreapta de ecuatie x = m sa

fie axa de simetrie a functiei f .
Solutie. Punand x n locul lui x deducem 2010f (x) + 2015f (x) = |x|. Scadem din aceasta
relatia din ipoteza si avem 5f (x) 5f (x) = 0, de unde f (x) = f (x), pentru orice x R. Functia
este deci para. Cum orice functie para admite ca axa de simetrie dreapta x = 0, obtinem ca m = 0.
IX.42 Sa se verifice ca urmatoarele functii au perioada T = 2:

(a) f : Z Z, f (x) = (1)x ;
(b) f : Z R, f (x) = {x};
(c) f : N N, f (n) = u(9n ).
Solutie. (a) f (x + 2) = (1)x+2 = (1)x (1)2 = f (x), x Z. (b) f (x + 2) = {x + 2} =
{(x+1)+1} = {x+1} = {x} = f (x), x Z. (c) f (n+2) = u(9n+2 ) = u(9n 81) = u(9n )u(81) =
u(9n ) 1 = f (n), n N.
IX.43 Studiati monotonia functiilor:
(a) f : N N, f (n) = n + (n, 2), unde (a, b) reprezinta c.m.m.d.c. al celor doua numere.
(b) f : R Z, f (x) = [x];
(c) f : R R, f (x) = {x}.
(
n + 1, n impar
Solutie. (a) Explicitam functia f . Avem f (n) = . Fie n, m N cu n < m.
n + 2, n par
Daca n si m au aceeasi paritate, evident f (n) < f (m). daca n este par si m este impar, avem
n = 2k si m = 2p + 1, iar din 2k < 2p + 1, avem k p. Rezulta f (n) = n + 2 = 2(k + 1)
si f (m) = m + 1 = 2(p + 1). Rezulta f (n) f (m). Daca n e impar si m e par, atunci avem
n = 2k + 1 si m = 2p, iar din 2k + 1 < 2p, avem k < p. Urmeaza ca f (n) = f (2k + 1) = 2k + 2 si
f (m) = f (2p) = 2p+2 = 2(p+1), de unde f (n) < f (m). Concluzionam ca functia f este crescatoare.
(b) Fie x1 , x2 R cu x1 < x2 . Deoarece [x1 ] x1 rezulta [x1 ] x2 , de unde [x1 ] [x2 ] (partea
ntreaga este cel mai mare numar ntreg cu aceasta proprietate). Deci
f este
crescatoare.
(c) Functia
f nu este monotona, deoarece avem 0 < 21 < 2 + 14 si f (0) < f 12 , f 12 > f 2 + 14 .
IX.44 Demonstrati ca functia lui Dirichlet f : R R,
(
1, x Q
f (x) =
0, x R r Q
admite perioada orice numar rational nenul.

Solutie. Fie r Q si x R. Daca x Q, atunci x + r Q si f (x + r) = 1 = f (x). Daca x R r Q
atunci x + r R r Q si f (x + r) = 0 = f (x), deci orice numar rational nenul este perioada pentru
functia f .
IX.45 Fie f : R R, f (x) = x + [x]. Aratati ca
(f . . . f )(x) = x + (2n 1)[x], x R, n 1.

| {z }
n ori
Solutie. Demonstram prin inductie matematica. Pentru n = 1 avem f (x) = x+(21 1)[x] = x+[x],
pentru orice x R. Presupunem ca f (x) = x + (2n 1)[x]. Atunci f (f (x)) = x + (2n 1)[x] +
[x + (2n 1)[x]] = x + (2n 1)[x] + [x] + (2n 1)[x] = x + 2(2n 1)[x] [x] = x + (2n+1 1)[x],
pentru orice x R.
IX.46 Fie f : R R. Sa se arate ca exista x, y R, x 6= y astfel ncat |f (x) f (y)| =
6 1.
Solutie. Presupunem ca |f (x) f (y)| = 1, pentru orice x, y R cu x 6= y. Rezulta n particular
ca |f (0) f (x)| = 1, de unde f (x) = f (0) + 1, pentru orice x R. In plus, f (1) = f (0) 1
si f (2) = f (0) 1. Rezulta f (1) f (2) {2, 0}, ceea ce intra n contradictie cu faptul ca
|f (1) f (2)| = 1.
2.1. ALGEBRA 49
IX.47 Aratati ca exista doua functii f : R R de forma f (x) = ax + b care verifica (f f )(x) = 4x + 12,
x R.
Solutie. (f f )(x) = f (ax + b) = a(ax + b) + b = a2 x + ab + b = 4x + 12, pentru orice x R.
Punand x = 0 rezulta b(a + 1) = 12, iar pentru x = 1 rezulta a2 + a(b + 1) = 16. Rezulta a2 = 4, de
unde a = 2. Pentru a = 2 avem b = 4, iar pentru a = 2, avem b = 12. Deci functiile cautate
sunt f1 (x) = 2x + 4 si f2 (x) = 2x 12.
IX.48 Fie f, g : [3, ) R cu f strict crescatoare si g strict descrescatoare.
(a) Daca f (4) = 0 sa se arate ca f (x) 6= 0, x > 4.

(b) Daca f (3) > g(3) atunci f (x) > g(x), x > 3.
Solutie. (a) Fie x > 4. Cum f e strict crescatoare, avem f (x) > f (4) = 0. (b) Fie x > 3.
Deoarece g este strict descrescatoare, avem g(x) < g(3) < f (3) < f (x) (caci f (x) > f (3)).
IX.49 Utilizand raportul de variatie, sa se arate ca f : R R, f (x) = x + 1

x este strict crescatoare pe
[1, +) si strict descrescatoare pe (0, 1).
Solutie. Fie x1 , x2 [1, +) cu x1 6= x2 . Atunci
f (x1 ) f (x2 ) x1 + x11 x2 1

x2 1 x1 x2 1
= =1 = > 0.
x1 x2 x1 x2 x1 x2 x1 x2
f (x1 )f (x2 ) x1 x2 1
Analog, pentru x1 , x2 (0, 1), x1 6= x2 avem x1 x2 = x1 x2 < 0.
IX.50 Sa se arate ca f : R r {1} R, f (x) = 2x+1

x+1 este strict crescatoare pe A = (, 1), strict
crescatoare pe (1, +), dar nu e strict crescatoare pe A B.
Solutie. Fie x1 , x2 R r {1} cu x1 6= x2 . Avem f (xx11)f
x2
(x2 ) 1
= (x1 +1)(x 2 +1)
. Daca x1 , x2
(, 1) sau x1 , x2 (1, ), atunci raportul este strict pozitiv, deci functia e strict crescatoare
pe fiecare din cele doua intervale. Daca luam 3 < 2 < 12 , avem f (3) = 52 < f (2) = 3 si
3 > 0 = f ( 12 ).
IX.51 Fie f : (, 3] [3, +) R para si strict crescatoare pe [3, +). Sa se arate ca f este strict
descrescatoare pe (, 3].
Solutie. Fie x1 , x2 (, 3] cu x1 < x2 . Rezulta ca x1 > x2 si x1 , x2 [3, +). Cum
f este strict crescatoare pe acest interval, rezulta ca f (x1 ) > f (x2 ). Din paritatea lui f , avem
f (x1 ) > f (x2 ). Deci f este strict descrescatoare pe (, 3].
IX.52 Fie f : R R, f (x) = |x 2| + |x 6|.
(a) Sa se expliciteze functia.

(b) Sa se precizeze Im(f ).
(c) Sa se discute n functie de m R numarul radacinilor ecuatiei
f (x) = m.

2x + 8, x (, 2]

Solutie. (a) f (x) = 4, x (2, 6] . (b) Pentru x (, 2], avem ca 2x + 8

2x 8, x (6, +)

[4, +), iar pentru x (6, +) avem 2x 8 (4, +). Deci Im f = (, 4] {4} (4, ) =
[4, +). (c) Daca m [4, +) avem ca f (x) = m are doua solutii. Daca m = 4 atunci f (x) = m
are o infinitate de solutii, iar daca m < 4 atunci f (x) = m nu are nici o solutie.
IX.53 Explicitati functiile

(a) f : R R, f (x) = |x| .

x
(b) f : R R, f (x) = |x 1| 2 .

(c) f : R R, f (x) = x + [x].
(d) f : [0, 1] R, f (x) = [3x].
(e) f : [5, 5] R, f (x) = (1)[x] .

(
x 1, x (, 2]

1, x (, 0) x + 1, x (2, 1]
Solutie. (a) f (x) = . (b) f (x) = . (c)
1, x (0, +)

3 x, x (1, 2]
x 3, x (2, +).

Pentru fiecare x R avem ca exista n Z cu x [n, n + 1), de unde f (x) = x + n.

. . .
x 1, x [1, 0)

Avem f (x) = x, x [0, 1) . (d) Pentru fiecare x [0, 1] avem 3x [0, 3]. Deci

x + 1, x [1, 2)

. . .
[3x] {0, 1, 2, 3}.
0, x [0, 13 )

1, x [ 1 , 2 )

Avem f (x) = 3 3 .
2

2, x [ 3 , 1)
3, x = 1

(
1, x [5, 4) [3, 2) [1, 0) [1, 2) [3, 4) {5}
(e)f (x) = .
1, x [4, 3) [2, 1) [0, 1) [2, 3) [4, 5)
IX.54 Fie f : R R data, f (x) = ax2 + bx + c, a 6= 0. Daca are loc

f (t) + f (s) t+s
>f , t, s R, t 6= s,
2 2
atunci sa se arate ca a > 0.

2 2 2
Solutie. Inegalitatea este echivalenta cu at +bt+c+as +bs+c
> a t+s + b t+s

2 2 2 + c, de unde
at2 + as2 2ats > 0, adica a(t s)2 > 0, pentru orice t 6= s. Cum (t s)2 > 0, pentru orice t 6= s,
rezulta n mod necesar a > 0.
IX.55 Fie f : R R, f1 , f2 : R R definite prin

1 1
f1 (x) = [f (x) + f (x)] , f2 (x) = [f (x) f (x)] , x R.
2 2
(a) Sa se arate ca f1 si f2 au paritati diferite si ca f = f1 + f2 .
(b) Daca f (x) = x2 3x + 4, sa se scrie f ca suma dintr-o functie para si unai impara.
Solutie. (a) f1 (x) = 21 [f (x) + f (x)] = f1 (x) si f2 (x) = 21 [f(x) f (x)] = f2 (x), deci f1 e
para
si f2 e impara. (b) Cu notatiile
2 de mai sus, avem f1 (x) = 12 x2 3x + 4 + x2 3(x) + 4 =
1 2 2 1 2
2 2x + 8 = x + 4 si f2 (x) = 2 x 3x + 4 x 3x 4 = 3x.
IX.56 Explicitati functia f : R R, f (x) = min{|x|, 4x 3}.

(
x, x 1
Solutie. f (x) = .
4x 3, x < 1
2.1. ALGEBRA 51
IX.57 Sa se studieze daca exista o functie f : R R descrescatoare care satisface (f f )(x) = |x|, pentru
orice x R. Dar o restrictie pe un interval?
Solutie. Daca ar exista o functie f descrescatoare pe R, atunci f f ar fi crescatoare. Dar functia
modul nu e crescatoare pe R (de exemplu | 1| > |0| si |0| < |1|). Daca restrictionam studiul pe
[0, +) (unde functia modul este crescatoare), atunci functia f (x) = x, pentru orice x [0, +)
satisface conditiilor date.
IX.58 Sa se arate ca f : [0, +) R, f (x) = x2 + x + 1 este strict crescatoare pe R si sa se indice
Im(f ).
Solutie. Fie x1 , x2 R cu x1 < x2 . Atunci x21 < x22 si deci f (x1 ) < f (x2 ). Cum f e strict
crescatoare, avem ca Im(f ) = [f (0), +) = [1, +).
IX.59 Fie f : R R satisfacand 5f (x) + 2f (x) = 2x3 + 5x. Sa se arate ca f este impara.
Solutie. Punem x n locul lui x si adunam relatiile.
IX.60 Fie f : R R, f (x) = ax + b. Determinati f stiind ca a si b sunt numere prime si (b, b2 ) Gf
Solutie. (b, b2 ) Gf implica ab + b = b2 , de unde b(a + 1) = b2 , echivalent cu a + 1 = b. Se
observa ca a si b sunt de paritati diferite, iar cum sunt numere prime, unul dintre ele trebuie sa fie
2. Deoarece b > a, rezulta ca a = 2 si de aici b = 3.
IX.61 Intr-un sistem xOy consideram A(3, 0), B(1, 0) si M (x, 0), x R. Definim f (x) = M A + M B.
Aflati legea lui f .
Solutie. f (x) = |x 3| + |x + 1|, pentru orice x R.
IX.62 Sa se reprezinte grafic f : [0, 2] R, f (x) = {x}.

x, x [0, 1)

Solutie. f (x) = x [x] = x 1, x [1, 2) .

0, x = 2

IX.63 Fie m R, si f : [2010, 2011] R, f (x) = 4x + m. Daca A este o multime cu 5 elemente,

A [2010, 2011], aratati ca exista x0 , y0 A cu |f (x0 ) f (y0 )| 1.
Solutie. Presupunem, prin reducere la absurd, ca pentru orice x, y A avem |f (x) f (y)| > 1.
Pentru a pune ideile n ordine, presupunem ca 2010 a1 < a2 < a3 < a4 < a5 2011. Avem
4 = f (2011) f (2010)
= (f (2011) f (a1 )) + (f (a1 ) f (a2 )) + (f (a2 ) f (a3 ))
+ (f (a3 ) f (a4 )) + (f (a5 ) f (a5 )) + (f (a5 ) f (2010))
> (f (2011) f (a1 )) + 1 + 1 + 1 + 1 + (f (a5 ) f (2010))
4,
ceea ce reprezinta o contradictie.
IX.64 Fie f : R R o functie para care verifica f (x + y) f (x) + f (y), pentru orice x, y R. Sa se
arate ca:
(a) f (x) 0, x R.
(b) |f (x) f (y)| f (x y), x, y R.
(c) Sa se dea un exemplu de astfel de functie.
Solutie. (a) Punem x = y = 0 si obtinem f (0) 2f (0), de unde f (0) 0. (b) Fie x, y R.
Avem f (x) = f ((x y) + y) f (x y) + f (y), de unde f (x) f (y) f (x y). De asemenea,
f (y) = f ((y x) + x) f (y x) + f (x) = f (x y) + f (x), de unde f (y) f (x) f (x y). Deci
|f (x) f (y)| f (x y). (c) Functia modul verifica aceste proprietati.
IX.65 Daca m, n N atunci nm(n m) este par.

Solutie. Daca cel putin unul dintre numerele n sau m este par, atunci produsul mn este par, deci
si mn(n m). Daca ambele sunt impare, atunci n m este par, deci mn(n m) este par.
n(n+1)(n+2)
IX.66 Aratati ca daca n N atunci 6 este natural.
Solutie. Produsul a trei numere consecutive este divizibil prin 3 (resturile mpartirii la 3 a fiecariua
difera cu 1 fata de precedentul), iar produsul a doua numere consecutive este 2, de unde concluzia.

IX.67 (a) Sa se arate ca daca a Q atunci a Q.

(b) Numarul e = 2, 7182... este irational. Ce se poate spune despre e?

Solutie. (a) Fie a R+ cu a Q. Atunci si a a = a Q. (b) Sa presupunem ca e Q.
Atunci, conform punctului precedent, am avea ca e = e e Q, ceea ce este absurd.
IX.68 Sa se arate ca daca x, y R cu [x] = [y] atunci |x y| < 1. Reciproca este adevarata?
Solutie. Fie x, y R cu [x] = [y] = n. Avem n x < n + 1 si n 1 < y n. Adunand aceste
relatii, obtinem 1 < x y < 1, adica |x y| < 1. Reciproca este falsa, caci daca lam x = 0, 9 si
y = 1, avem |x y| = 0, 1 < 1, dar [x] = 0 si [y] = 1.
IX.69 Sa se arate ca:
(a) (a2 + b2 )(x2 + y 2 ) = (ax + by)2 + (ay bx)2 , pentru orice x, y R.

(b) Daca n, p sunt numere ntregi care se reprezinta ca suma a doua patrate ale unor numere ntregi
atunci si produsul np se reprezinta ca si suma a doua patrate de numere ntregi.
(c) (ax + by)2 (a2 + b2 )(x2 + y 2 ), pentru orice x, y R.
(d) Daca a, b, c, x, y, z (0, ) cu a2 + b2 = c2 si x2 + y 2 = z 2 atunci (a + x)2 + (b + y)2 (c + z)2 .
Solutie. (a) Afirmatia rezulta prin calcul direct.
(a2 + b2 )(x2 + y 2 ) = (ax)2 + (ay)2 + (bx)2 + (by)2

= (ax)2 + (by)2 + 2abxy + (ay)2 + (bx)2 2abxy
= (ax + by)2 + (ay bx)2 .
(b) Rezulta imediat din identitatea anterioara. (c) Din (a) avem (a2 + b2 )(x2 + y 2 ) = (ax + by)2 +
(ay bx)2 (ax + by)2 , de unde concluzia. (D) Aplicand inegalitatea precedenta si tinand cont de
ipoteza, obtinem
(a + x)2 + (b + y)2 = a2 + b2 + x2 + y 2 + 2ax + 2by

c2 + z 2 + 2(ax + by)
p p
c2 + z 2 + 2 a2 + b2 x2 + y 2
= c2 + z 2 + 2cz = (c + z)2 .
IX.70 Sa se arate ca orice numar natural n 2 poate fi scris sub forma n = 2k1 + 3k2 , cu k1 , k2 N.
Solutie. Demonstram prin inductie dupa n. Pentru n = 2 avem ca n = 2 1 + 3 0. Presupunem
ca exista k1 , k2 N cu n = 2k1 + 3k2 . Distingem urmatoarele cazuri:
(a) daca k1 6= 0 atunci avem n + 1 = 2k1 + 3k2 + 1 = 2(k1 1) + 3(k2 + 1);

(b) daca k2 6= 0 atunci avem n + 1 = 2k1 + 3k2 + 1 = 2(k1 + 2) + 3(k2 1).
Deci n + 1 admite o astfel de scriere.

2.1. ALGEBRA 53

IX.71 Sa se arate ca N = n2 + 1 + . . . + n2 + n este patrat perfect.
Solutie.
Fie 1 k n. Deoarece n2 < n2 + k n2 + n < n2 + 2n + 1 = (n + 1)2 obtinem ca
[ n2 + k] = n. Rezulta ca suma este egala cu n + n + . . . + n = n2 .
| {z }
n ori
IX.72 Sa se rezolve n multimea numerelor reale ecuatia {x} {2009x} = x.

Solutie. Ecuatia este echivalenta cu {2009x} = [x], de unde [x] = 0 si {2009x} = 0, fapt care ne
k
conduce la 2009x Z, adica x = 2009 , cu k Z. Cum [x] [0, 1), rezulta ca k {0, . . . , 2008}.
IX.73 Sa se rezolve n R ecuatia 25{x}2 + 1 = 10x.
Solutie. Ecuatia data este echvialenta cu 25{x}2 10{x} + 1 = 10[x]. Trebuie deci sa rezolvam
ecuatia (5{x} 1)2 = 10[x]. Deoarece 1 5{x} 1 < 4, rezulta ca |5{x} 1| < 4, de unde, prin
ridicare la patrat, avem 10[x] [0, 16), de unde [x] {0, 1}. Daca [x] = 0 rezulta {x} = 51 , deci

x = 15 . Daca {x} = 1, rezulta ecuatia (5{x} 1)2 = 10, de unde {x} = 1+5 10 , deci x = 1 + 1+5 10 .
IX.74 Determinati f : R R care satisfac f (x + y) f (xy), pentru orice x, y R.
Solutie. Pentru y = 0 avem f (x) f (0), pentru orice x R. Pentru y = x obtinem

ca f (0) f (x2 ), de unde
f (t) = f (0), pentru orice t 0. Fie x > 0. Scriem f (x) =
f (( x)( x)) 2(2 x) = f (0), de unde f (x) = f (0), pentru orice x R. Rezulta ca
functiile constante sunt cele cautate, care, evident verifica inegalitatea ceruta.
IX.75 Sa se arate ca pentru orice n N, n 2 si pentru orice x R are loc identitatea (lui Hermite):

1 2 n1
x+ + x+ + ... + x + = [nx].
n n n
Solutie. Prezentam doua solutii ale acestei identitati.

Solutia 1. Punand nx = y identitatea de demonstrat devine
h y i y + 1
y+n1

+ + ... + = [nx].
n n n
Aceasta identitate revine la

[y] [y] + 1 [y] + n 1
+ + ... + = [y],
n n n
h i
caci st = [t] pentru orice t, s R. Notand [y] = k Z, identitatea de demonstrat devine
k k+1 s
+ . . . + k+n1

n + n n = [k]. Din teorema mpartirii cu rest avem k = nq + r, cu q, r Z
si 0 r < n si deci identitatea de demonstrat devine

hri r+1 r+n1
q+ +q+ + ... + = nq + r,
n n n
echivalent cu nr + r+1 +. . .+ ir+n1

n
h n =h r. Aceasta
i hidentitate estei adevarata,
h deoarece
i avem
r r+1 r+(nr1) r+(nr) r+(nr+1) r+(n1)
n = n = ... = n = 0 si n = n = ... = n = 1.
Solutia 2. Fie f (x) = [x] + x + n1 + . . . + x + n1

n [nx]. Avem
h
1 1 2 n1 ni 1
f x+ = x+ + x+ + ... + x + + x+ n x+
n n n n n n

1 2 n1
= x+ + x+ + ... + x + + [x] + 1 ([nx] + 1) = f (x).
n n n
Aceasta nseamna ca functia f este periodica de perioada n1 si atunci pentru a demonstra ca

f (x) = 0 pentru orice x R, este suficient sa aratam ca f (x) = 0 pentru orice x 0, n1 .

1
Fie x 0, n . Deoarece pentru fiecare k {0, . . . , n 1} avem ca 0 x + nk x + n1
n <
1 n1 1 n1

n + n = 1 rezulta [x] = x + n = . . . = x + n = [nx] = 0, de unde f (x)
h i = 0. Luand
acum x R, avem ca exista k Z si r R cu x = k n1 + r si r 0, n1 (k = x1 ). Urmeaza

n
ca f (x) = f r + k n1 = f (r) = 0.

IX.76 Sa se arate ca daca x, y > 0 atunci:

x y
(a) y + x 2;
x y 1
(b) y2 + x2 x + y1 .
Solutie. (a) Plecam de la faptul ca (x y)2 0, echivalent cu x2 + y 2 2xy. Impartind

inegalitatea cu xy > 0 deducem relatia ceruta. (b) Avem xy + xy 2. Impartind inegalitatea cu x
obtinem y1 + xy2 x2 , iar mpartind aceeasi inegalitate cu y deducem ca yx2 + x1 y2 . Prin adunarea
acestor ultime doua inegalitati ajungem la concluzia dorita.
IX.77 Sa se arate ca :
(a) (ax + by)2 = (a2 + b2 )(x2 + y 2 ) (ay + bx)2 , x, y, a, b R;
p
(b) |ax + by| a2 + b2 x2 + y 2 , x, y, a, b R.
Solutie. (a) (ax+by)2 = a2 x2 +b2 y 2 +2abxy+a2 y 2 a2 y 2 +b2 p
x2 b2 x2 = a2 (xp
2
+y2)+b2 (x2 +y 2 )
2 2 2 2 2 2
(ay bx) = (a + b )(x + y ) (ay bx) . (b) |ax + by| = (ax + by) (a2 + b2 )(x2 + y 2 ).
2
IX.78 Rezolvati n R ecuatia 3x+1

2 = x + 1.
3x+1
Solutie. Se observa ca x Z. De asemenea, x + 1 2 < x + 2 x [1, 3), de unde x {1, 2}.
IX.79 Fie A = {x R | x2 2x + m = 0} si B = {x R | x2 3x + 2 = 0}. Determinati m R astfel
ncat A B 6= .
Solutie. B = {1, 2}. A B 6= 1 A sau 2 A. 1 A m = 1, iar 2 A m = 0. Deci
m {0, 1}.
Solutie. (a) Presupunem inegalitatea adevarata pentru n N. Atunci 2n+1 = 2 2n >
.
2(n + 1) = 2n + 2 n + 2. (b) Presupunand ca 7n 1 .. 6, pentru n N fixat, urmeaza ca
.
7n+1 1 = (6 + 1) 7n 1 = 6 7n + (7n 1) .. 6.
Solutie.
IX.80 Calculati:
(a) 1 + 3 + 5 + 7 + . . . + (2n 1), pentru n 1.
(b) 1 12 + 212 . . . + (1)n 21n , pentru n 0.
n
3k +22k+1
, n N .
P
(c) 32k
k=1
(d) x + 2x2 + 3x3 + . . . + nxn .

(e) 1 + 2x + 3x2 + . . . + nxn1 .
Solutie.
IX.81 Daca (an ) este o progresie aritmetica, sa se afle a3 + a7 stiind ca a1 + a9 = 48.
Solutie. a3 + a7 = a2 + r + a7 = a2 + a8 = a1 + r + a8 = a1 + a9 = 48.
2.1. ALGEBRA 55
IX.82 Sa se arate ca ntr-o progresie aritmetica (an ) are loc relatia
(n p)am + (p m)an + (m n)ap = 0, m, n, p N.
Solutie. (n p)(a1 + (m 1)r) + (p m)(a1 + (n 1)r) + (m n)(a1 + (p 1)r) = (n p + p

m + m n)a1 + [(n p)(m 1) + (p m)(n 1) + (m n)(p 1)]r = (nm n mp + p + pn
p mn + m + mp m np + n)r = 0.
IX.83 Fie X R, A, B P(X) r {} cu proprietatile:
(i) A B = si A B = X;
(ii) x, y A x y A;
(iii) x, y B x y A;
(iv) x A si y B x y B.
Sa se arate ca daca X = R , exista doua multimi A, B care satisfac proprietatile de mai sus, pe
cand daca X = R, doua astfel de multimi nu exista.
Solutie. Daca A = (0, ) si B = (, 0), se verifica proprietatile de mai sus. Presupunem, n
cazul X = R, ca exista doua astfel de submultimi. Daca 0 A, atunci pentru x B, din (iv), am
avea ca 0 x B, absurd, caci A B = . Daca 0 B, atunci pentru x A, din (ii), am deduce ca
0 x A, absurd.
IX.84 Fie f : R R o functie neconstanta, cu proprietatea ca pentru orice x, y R are loc f (x + y) =

f (x)+f (y)
1+f (x)f (y) .
(i) Aflati coordonatele punctului de intersectie al graficului functiei cu axa Oy.

(ii) Sa se arate ca functia f este impara.
f (0)+f (0)
Solutie. (a) Punand x = y = 0, obtinem f (0+0) = 1+f 2 (0) f (0)(f (0)1) = 0 f (0) {0, 1}.
f (x)+f (0)
Daca f (0) = 1 atunci, n relatia din enunt, pentru y = 0, am obtine f (x) = 1+f (x)f (0) = 1, pentru
orice x R, ceea ce contrazice faptul ca f este neconstanta. Rezulta ca f (0) = 0, astfel ca punctul
f (x)+f (x)
O(0, 0) este intersectia lui f cu axa Oy. (b) Fie x R. f (0) = f (x + (x)) = 1+f (x)f (x)
f (x) = f (x), adica f este impara.
IX.85 Fie f3 : N N definita prin f3 (x) = restul mpartirii lui x la 3. Aflati perioada principala a
acestei functii.
Solutie. Deoarece 3 da restul 0 la mpartire cu 3, x + 3 da acelasi rest ca si x la mpartire
cu 3, deci f3 (x + 3) = f3 (x), x N . T0 = 3 este perioada principala a lui f3 , deoarece
f3 (1 + 1) = 2 6= 1 = f3 (1) si f3 (1 + 2) = 0 6= 1 = f3 (1).
IX.86 Studiati monotonia urmatoarelor functii:

2x
(a) f : [0, ) R, f (x) = x+2 .
(b) f : [0, ) R, f (x) = x2 .

(c) f : R R, f (x) = x + 2.
(d) f : (, 0] R, f (x) = x2 + |x|.
Solutie.
IX.87 Studiati monotonia functiilor f : N N definite prin

(a) f (n) = n + (n, 2);

(b) f (n) = n + (n, n + 1);
(c) f (n) = n + [n, 2],
unde (a, b) reprezinta cel mai mare divizor comun al numerelor a si b, respectiv [a, b] c.m.m.m.c.
Solutie.

IX.88 (a) Sa se verifice ca 1 2 + 2 3 + . . . + 50 51 = 1275.
(b) Sa se arate ca pentru orice x [0, 31 ) avem [x] + x + 31 + x + 32 = [3x].

Solutie.
IX.89 Sa se arate ca:

1 1 1 13
(a) n+1 + n+2 + ... + 2n pentru orice n 2;
> 14 ,

(b) sirul (an )n1 dat prin a1 = 2 si an+1 = 2 + an , n 1, are proprietatea ca an 2 pentru
orice n N .
Solutie.

IX.90 Fie sirul (un )n0 definit prin u0 = 1 si un+1 = un 2, n 0. Stabiliti daca (un )n0 este progresie
aritmetica sau geometrica. In caz afirmativ, determinati ratia si termenul general.
Solutie.
4x+3
IX.91 Sa se rezolve ecuatiille: (a) 2[x] = 3x 4; (b) 11 = {x}.
Solutie.
IX.92 Sa se determine f g, g f , f f si g g n urmatoarele cazuri:
(a) f, g : N N, f (n) = 2n si g(n) = (1)n n + 1.

(
x , x0
(b) f, g : R R, f (x) = si g(x) = x2 .
1x , x<0
Solutie.
IX.93 Fie f : R R, f (x) = x2 + x + 1.
(a) Sa se arate ca f (x) 34 , pentru orice x R.

(b) Sa se rezolve ecuatia (f f )(x) = 3f (x).
(c) Sa se dea exemplu de un numar a R r Q pentru care f (a) N.
Solutie.
n g : R R, f (x)
IX.94 Fie f, o = 2x 3, g(x) = 3x 2. Fie A = {x R : f (x)g(x) 0} si
f (x)
B = x R : g(x) 0 . Ce relatie este ntre cele doua multimi?
Solutie.
IX.95 Fie A = {x R : x2 + ax = 0}. Determinati a R pentru care card(A) = 1.

Solutie.
n o
4n
IX.96 Determinati A = x N : x = n+2 , nN .
Solutie.
2.1. ALGEBRA 57
IX.97 Sa se arate ca pentru orice numere reale a, b, c, are loc identitatea a3 + b3 + c3 3abc =
1 2 2 2
2 (a + b + c)[(a b) + (a c) + (b c) ], prin prelucrarea doar a membrului stang.
Solutie. Efectuand calculele se deduce usor ca (a+b+c)3 = a3 +b3 +c3 +3ab2 +3ac2 +3bc2 +3b2 c+
3a2 c+3a2 b+6abc. Rezulta ca a3 +b3 +c3 = (a+b+c)3 3ab2 3ac2 3bc2 3b2 c3a2 c3a2 b6abc,
de unde a3 + b3 + c3 3abc = (a + b + c)3 3[ab2 + ac2 + bc2 + b2 c + a2 c + a2 b + abc + abc + abc] =
(a + b + c)3 3[ab(a + b + c) + ac(a + b + c) + bc(a + b + c)] = (a + b + c)3 3(a + b + c)(ab + ac + bc) =
(a + b + c)[(a + b + c)2 3(ab + bc + ac)] = (a + b + c)(a2 + b2 + c2 ab ac bc) =
1 2 2 2 2 2 2 1 2 2 2
2 (a + b + c)(a + a + b + b + c + c 2ab 2ac 2bc] = 2 (a + b + c)[(a b) + (a c) + (b c) ].
IX.98 Fie a0 , a1 , a2 , . . . , an1 , an {0, 1, . . . , 9} cu an 6= 0 si numarul de n+1 cifre N = an an1 . . . a2 a1 a0 .

.
Sa se demonstreze criteriul de divizibilitate cu 5, adica N .. 5 a {0, 5}. 0
Solutie.
IX.99 Sa se arate ca pentru orice n N au loc urmatoarele afirmatii: (a) n(n + 1) este numar par; (b)
n(n + 1)(n + 2) este multiplu de 6.
Solutie.
IX.100 Care este exponentul cu care apare numarul 2 n produsul 1 2 . . . 100?

Solutie.
a a2 a3
IX.101 Sa se arate ca daca a N este par, atunci 12 + 8 + 24 este numar natural.
Solutie.

IX.102 Aratati ca urmatoarele numere sunt irationale: 3, 1 + 2.
Solutie.
3 105
IX.103 Determinati partea ntreaga si partea fractionara a urmatoarelor numere: 5 ; 21 ; 0, 367; 3, 2(16);
233
19 .
Solutie.
a+b
IX.104 Sa se arate ca (a) Daca a Q atunci a Q. (b) Daca a, b Q atunci 2 Q.
Solutie.

IX.105 Aratati ca daca a, b Q si a + b 3 = 0 atunci a = b = 0.
Solutie.
m
IX.106 Fie m N , X1 , X2 , . . . , Xm multimi nevide si (xn )n0 un sir de elemente din
S
Xk . Sa se arate
k=1
ca exista p {1, 2, . . . , m} si un subsir (xkn )n0 al sirului (xn )n0 astfel ncat xnk Xp , pentru
orice k N.
Solutie. Vom demonstra prin inductie matematica dupa m N . Pentru m = 1 consideram X1 o
multime nevida si (xn )n0 un sir de elemente din X1 . Atunci evident exista p = 1 si kn : N N o
functie strict crescatoare, kn = n pentru orice n N, astfel ncat xkn Xp , pentru orice n N.
Presupunem afirmatia adevarata pentru orice m multimi nevide si orice sir de elemente din reuniunea
m+1
S
lor. Fie X1 , X2 , . . . , Xm , Xm+1 multimi nevide si (xn )n1 un sir de elemente din Xk .
k=1
Daca nici un element al sirului nu se afla n Xm+1 (poate fi orice alta multime, iar din comutativitatea
reuniunii, putem considera mereu ca fiind cea din urma multime). Atunci rezulta ca (xn )n1
m
S
este un sir de elemente din Xk , iar conform ipotezei de inductie, exista p {1, . . . , m}
k=1
{1, . . . , m, m + 1} si (xkn )n0 al lui (xn )n0 cu xkn Xp , pentru orice n 0.
Daca exista n0 N cu xn0 Xm+1 , atunci sa notam prin N0 = {n N|xn Xm+1 }. Avand n
vedere cazul n discutie, avem ca N0 6= , deci exista un cel mai mic element al acestei multimi.
Constructia ce urmeaza necesita discutarea a doua subcazuri.
I. Daca N0 este finita, fie = max N0 + 1 N . Rezulta ca xn / Xm+1 , pentru orice n .
m
S
Deci sirul (xn+ )n0 este un sir de elemente din Xk , deci conform ipotezei de inductie, exista
k=1
p {1, . . . , m} si exista (xkn )n0 un subsir al sirului (xn+ )n0 astfel ncat xkn Xp , pentru orice
n N. Deoarece (xn+ )n0 este un subsir al lui (xn )n0 , rezulta ca (xkn )n0 este de asemenea un
subsir al sau, de unde rezulta concluzia, n cazul discutat.
II. Daca N0 este infinita, notam xk0 = min N0 si fie N1 = N0 r {min N0 }. Notam xk1 =
min N1 . Inductiv, obtinem un sir, notat prin (xkn )n0 si multimile N0 , . . . , Nn , . . . astfel ncat
Nn = Nn1 r {min Nn1 } si xkn = min Nn (constructia este posibila, caci am presupus N0 ca fiind
infinita). Din modul de definire al sirului si al multimilor corespunzatoare, deducem ca xkn Nn si
deci (xkn )n0 este un subsir al sirului (xn )n0 si n plus xkn Xm+1 . Alegand p = m + 1, rezulta
afirmatia dorita.
IX.107 Sa se afle imaginea functiei : Z Z Z definita prin (m, n) = 6m 9n.

Solutie. Fie (m, n) Z Z. Observam ca (m, n) = 3(2m 3n), de unde Im {3k | k Z}.
Vom arata ca avem egalitate ntre cele doua multimi. Fie b = 3k, cu k Z. Din faptul
ca (k, k) = 6 (k) 9 (k) = 3k = b obtinem si incluziunea inversa. Urmeaza ca
Im = {3k | k Z}.
IX.108 Sa se determine perechile de siruri (hn )n0 , (Hn )n0 de numere reale nenule pentru care are loc
relatia
h(m)
= H(m n), m, n N, m n. (*)
h(n)
h(m)
Solutie. Fie m N. Vom elimina mai ntai functia H din (*): h(0) = H(m) h(m) = h(0)H(m).
h(m) h(mn)
Din (*) deducem ca h(n) = H(m n) = h(0) . Fie acum n N si m = n + 1. Urmeaza ca
h(n+1) h(1)
h(n) = h(0) , de unde
n
h(1)
h(n) = h(0), n N.
h(0)
Rezulta ca sirul (hn )n0 este o progresie geometrica de ratie h(1) h(n)
h(0) . De asemenea, H(n) = h(0) =
n
h(1) h(1)
h(0) , care ne da de asemenea o progresie geoemtrica, cu primul termen H(0) = 1 si ratia h(0) .
IX.109 Rezolvati n multimea numerelor naturale ecuatia xy 2013x + 2014y = 20142 .

Solutie. Ecuatia este echivalenta cu (x + 2014)(y 2013) = 20142 2014 2013 = 2014. Cum
x + 2014 2014, singura descompunere a lui 2014 ce da solutii este 2014 = 1 2014. Rezulta ca
x + 2014 = 2014 x = 0 si y 2013 = 1 y = 2014.
IX.110 Demonstrati ca pentru orice a, b R are loc inegalitatea a2014 + b2014 + 2 a2013 + b2013 + a + b.
Solutie. Inegalitatea este echivalenta cu a2013 (a 1) + b2013 (b 1) + (1 a) + (1 b) 0
(a 1)(a2013 1) + (b 1)(b2013 1) 0, care este adevarata ca a 1 a2013 1.
IX.111 Determinati functiile f : N N care verifica f (0) = 0 si pentru orice n N are loc f (n + 1) =
f (n) + 1.
Solutie. f (1) = f (0) + 1 = 1, f (2) = f (1) + 1 = 1 + 1 = 2. Prin inductie aratam ca f (n) = n,
pentru orice n N. Presupunand ca f (k) = k, obtinem ca f (k + 1) = f (k) + 1 = k + 1, ceea ce
trebuia demonstrat.
2.2. GEOMETRIE 59
IX.112 Fie 1
13 = 0, a1 a2 . . . an . . ., n N . Calculati S = a1 + a2 + . . . + a2014 .
Solutie. 1/13 = 0, (076923). 2014 = 3356+4 S = (0+7+6+9+2+3)335+0+7+6+9 = 9067.

IX.113 (a) Determinati n N astfel ncat n2 + 4n N.
(b) Sa se arate ca daca [x] + [x] = 0, atunci x Z.
2 2
Solutie. a) Avem ca pentrun = 0, n2 + 4n = 0 N, iar pentru
n 1, n + 2n + 1 < n + 4n <
2 2 2
n + 4n + 4, adica n + 1 < n + 4n < n + 2, ceea ce implica n + 4n / Q. Unica solutie este
n = 0.
1 1 1 1 1 1
IX.114 Sa se demonstreze prin inductie urmatoarea egalitate: 1 2 + 3 ...+ 2n1 2n = n+1 + n+2 +
1
. . . + 2n , n 1.
IX.115 Fie m R si x1 , x2 solutiile ecuatiei x2 (2m2 + 1)x + m4 = 0.
(a) Sa se arate ca x1 si x2 sunt numere reale pozitive si distincte.

(b) Sa se arate ca (x1 + x2 1)2 = 4x1 x2 .
Solutie. a) = (2m2 + 1)2 4m2 = 2m2 + 1 > 0, deci exista x1 , x2 solutii

reale si distincte.

( b)( +b)
b) Observam ca x1 + x2 = b+ 2a

+ b
2a = b
a si x 1 x 2 = 4a2 = ac . Rezulta ca
2 4
x1 + x2 = 2m + 1 si x1 x2 = m , iar relatia se verifica imediat.
{x}
IX.116 Sa se rezolve ecuatia x = [x] .
Solutie. Evident, x / [0, 1) Z. Daca x (1, ) r Z, atunci din x > 1 si [x] > 1, deducem ca
1 < x [x] = {x} < 1, fals. Daca x (, 1) r Z, atunci din x < 1, prin nmultire cu numarul
negativ [x], deducem ca 1 > {x} = x [x] > [x] > 1, fals. Daca x (1, 0), atunci [x] = 1 si
{x} = x [x] = x + 1, de unde x (1) = x + 1 x = 1/2.
IX.117 Fie x R, x 6= 1, n N, n 2.
xn+1 1
(a) Sa se arate ca 1 + x + x2 + . . . + xn = x1 .
(b) Daca xn = 1, sa se calculeze S = 1 + 2x + 3x2 + . . . + nxn1 .
Solutie. a) Egalitatea rezulta din (x 1)(1 + x + . . . + xn ) = x + x2 + . . . + xn+1 1 x . . . xn =

xn+1 1. b) S xS = 1 + 2x + 3x2 + . . . + nxn1 x 2x2 . . . (n 1)xn1 nxn =
n
n nxn+1 1
1 + x + . . . + xn1 nxn = xx11
nxn = (n+1)x x1 .
IX.118 Sa se arate ca orice numar real nenul se poate scrie ca un produs de doua numere irationale diferite.
p p p p
Solutie. Daca |x|
/ Q, atunci x = sgn(x) ( |x|/2) (2 |x|), iar daca |x| Q, atunci
p p
x = sgn(x)( |x| 2)( |x|/ 2).
2.2 Geometrie
IX.119 Fie A, B, C, D patru puncte distincte n plan. Sa se arate ca

(a) AD + BC = AC + BD;

(b) AB CB = DC DA.

Solutie. (a) AD+BC = AC+CD+BD+DC = AC+BD. (b) ABCB = AD+DBCDDB =

DA + DC = DC DA.
\ = 90 , sa se afle k

IX.120 Fie 4ABC cu kABk = kACk = 4. Stiind ca m(BAC) AB + ACk.
Solutie. Avem 4ABC dreptunghic n A si isoscel. Mediana corespunzatoare varfului A are

lungimea ma = 12 BC = 2 2. Rezulta ca kAB + ACk = 2ma = 4 2.

IX.121 Fie A si B doua puncte distincte, iar punctul O astfel ncat OA + OB = 0 . Ce reprezinta punctul
O pentru segmentul [AB]?

Solutie. Din OA + OB = 0 rezulta OA = OB, deci [OA] si [OB] au acelasi modul, iar OA si

OB sunt vectori opusi, deci O este mijlocul segmentului [AB].

IX.122 Fie patrulaterul convex ABCD si {O} = AC BD. Daca OA + OC = 0 si OB + OD = 0 , ce fel
de patrulater este ABCD?

Solutie. Din OA + OC = 0 rezulta ca O este mijlocul segmentului [AC], iar din cealalta relatie
avem ca O este mijlocul segmentului [BD]. Rezulta ca ABCD este paralelogram.

IX.123 Vectorii OA, OB si OC au module egale si suma lor este vectorul nul. Ce formeaza punctele A, B
si C?
Solutie. Din OA = OB = OC rezulta ca O este centrul cercului circumscris triunghiului
4ABC. De asemenea, daca G este centrul de greutate al triunghiului 4ABC, avem relatia

0OA + OB + OC = 3GO, de unde O = G. Astfel punctele A, B si C formeaza varfurile unui
triunghi echilateral.
IX.124 Se considera triunghiul 4ABC.

(a) Sa se construiasca punctul D astfel ncat AD = AB + AC;
(b) Punctele B1 si C1 sunt mijloacele segmentelor [AC] si respectiv [AB]. Sa se construiasca punctul

E astfel ncat AE = AB1 + AC1 .

Solutie. (a) Din definitia sumei AB + AC, punctul D va fi al patrulea varf al paralelogramului
ABDC, deci D va fi simetricul punctului A fata de mijlocul segmentului [BC]. (b) Din rezultatul
precedent, E va fi simetricul lui A fata de mijlocul segmentului [B 0 C 0 ], iar cum [B 0 C 0 ] este linie
mijlocie, punctul E va fi mijlocul segmentului [BC].
IX.125 Se considera punctele A, B, C, si I, J mijloacele segmentelor [AB] respectiv [AC]. Sa se

demonstreze ca BC = 2IJ.

Solutie. BC = BI + IC = BI + IJ + JC = BI + IJ + AJ = BI + IJ + AI + IJ = BI + 2IJ + AI =

IA + AI + 2IJ = 2IJ.
IX.126 Fie O centrul paralelogramului ABCD. Sa se arate ca:

(a) OA + OB + OC + OD = 0 ;

(b) pentru oricare punct M are loc M A + M B + M C + M D = 4M O.

Solutie. (a) OA + OC = 0 , OB + OD = 0 , de unde, prin adunarea relatiilor, rezulta concluzia.

(b) Fie M un punct din plan. Atunci, din rezultatul precedent, avem OA + OB + OC + OD =

OM + M A + OM + M B + OM + M C + OM + M D = 0 , de unde concluzia.

IX.127 Sa se arate ca kACk kABk + kBCk, pentru oricare puncte A, B, C.

Solutie. Daca punctele sunt coloniare, atunci avem kACk = kABk + kBCk. Daca punctele sunt
necoliniare, relatia reprezinta inegalitatea triunghiului AC < AB + BC.
2.2. GEOMETRIE 61
IX.128 Se considera paralelogramul ABCD. Sa se construiasca punctele M , N , P si Q astfel ncat:

CM = 2CB + CD, N A + N B = 2BC, 2P A P B = DA, QA + QB QD = 0 .

Solutie. AM = 25 AB si M B = AB AM = 35 AB. CM = 2CB + CD = CB + (CB + CD) =

CB + CA M este al 4-lea vard al paralelogramului ACBM . N A + N B = 2BC

N A + N A + AB = 2BC 2N A = BC + BC + BA = BC + BD N A = 12 BS, unde S e

mijlocul lui [DC]. Rezulta ca N este ales astfel ncat N ASB e paralelogram. 2P A P B = DA

2P A P A AB = DA P A = DA + AB = DB P e astfel ncat P ABD e paralelogram.

QA + QB QD = 0 QA + AB AD = 0 QA = AD AB = BD Q e astfel ncat AQBD
e paralelogram.

IX.129 Se considera 4ABC si x R r {1}. Punctele M si N sunt astfel ncat AM = xAB + AC si
1
BN = 1+x BC. Sa se arate ca punctele A, M si N sunt coliniare.
1
1
Solutie. Observam ca AN = x+1 BC+AB. Atunci AM = xAB+AC = x AN x+1 BC +AC =
x 1
xAN x+1 BC + AB + BC = xAN + x+1 BC + AB = (x + 1)AN .
IX.130 Sa se arate ca linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu a treia latura si egala cu jumatate din
aceasta.

Solutie. 2AM = AB + AC = AN + N B + AC = AN + AP + P C + N B = 12 (AB + AC)+ P C + N B =

AM + N B + P C AM = BN CP .

IX.131 Se considera 4ABC si M mijlocul laturii [BC]. Sa se descompuna vectorul AM dupa directiile

vectorilor AB si AC.
Solutie. Se reia calculul de la problema IX.125
IX.132 Se considera 4ABC si M, N, P mijloacele laturilor [BC], [AC], respectiv [AB]. Sa se descompuna

vectorul AM dupa directiile vectorilor BN si CP .

Solutie. AM = 12 AB + AC = 12 AB + 12 AC.
IX.133 Se considera 4ABC si D [BC]. Sa se precizeze pozitia punctului D astfel ncat componentele

vectorului AD dupa directiile vectorilor AB si AC sa fie egale.

Solutie. Fie AD = xAB + xAC = 2x 21 AB + AC = 2xAM , unde M este mijlocul segmentului
[BC]. Rezulta ca D se afla pe dreapta AM .
IX.134 Se considera patratul ABCD si punctele M si N mijloacele laturilor [BC] si [CD]. Sa se

descompuna vectorul AB dupa directiile vectorilor AM si AN .

Solutie. Din M N linie mijlocie n 4CBD, avem 2M N = BD = BA + AD 2(AN AM ) =
1
BA + AD. AD = AN + N D = AN + 2 BA 2AN 2AM = 32 BA + AN AB = 32 AN + 43 AM .
IX.135 Latura [BC] a triunghiului 4ABC este mpartita de D (BC) n raportul BD

DC =
m
n. Sa se

descompuna vectorul AD dupa directiile vectorilor AB si AC.
1 m
n m
Solutie. BD m m
DC = n BD = n DC AD = m +1 AB + m +1 AC = m+n AB + m+n AC.
n
n n
IX.136 Se considera paralelogramul M N P Q si punctele {O} = M P N Q, A N P astfel ncat

AN + AP = 0 . Sa se exprime vectorul M A cu ajutorul vectorilor M N si M Q.

Solutie. Din ipoteza, A e mijlocul lui [P N ] M A = 12 (M P + M N ) = 21 (M Q + M N ) + M N =
1 3
2MQ + 2MN.
IX.137 Fie P planul geometric, O un punct din plan si r > 0. Notam prin C(O, r) cercul centrat n O
si de raza r respectiv D(O, r) discul centrat n O si de raza r. Consideram o multime A P cu
urmatoarele proprietati:
(i) C(O, r) A;

(ii) A, B A cu OA + OB = OC C A.
Sa se arate ca
(a) D(O, r) A;
(b) A = P.
Solutie. (a) Fie P D(O, r). Daca P = O atunci consideram A, B C(O, r) diametral opuse. Din

(i) avem A, B A si cum 0 = OO = OA + OB, din (ii) avem ca O A.
Daca P 6= O, consideram {A, B} = C(O, r) C(P, r). Avem ca OA = OB = AP = P B = r si

P AOB paralelogram, deci OP = OA + OB. Cum A, B C(O, r) A din (ii) deducem ca P A.
(b) Prima varianta. Fie P P. Daca P D(O, r) C(O, r) atunci avem, conform ipotezei si
celor demonstrate anterior, ca P A. Presupunem deci ca P este situat n exteriorul lui C(O, r).
Cum OP > r avem ca exista n N si [0, r) cu OP = n r + . Fie P1 , P2 , . . . , Pn OP cu

OP1 = P1 P2 = . . . = Pn1 Pn si OP1 = P1 P2 = . . . = Pn1 Pn = r. Observam ca din OP1 = r

avem ca P C(O, r), deci P1 A. De asemenea, din OP2 = OP1 + P1 P2 = OP1 + OP1 si
din O, P1 A, deducem ca P2 A. Succesiv obtinem ca P1 , . . . , Pk1 A, iar din faptul ca

OPk = OP1 + OPk1 , deducem ca Pk A si deci {P1 , . . . , Pn } A. Sa observam ca prin acest
procedeu se poate arata mai mult, anume ca C(0, mr) A, pentru orice m N (demonstratia se
face prin inductie matematica, presupunand ca C(0, mr) A si considerand X C(O, (m + 1)r),

{Xm } = OX C(0, mr), {X1 } = OX C(0, r), din faptul ca OX = OX1 + OXm , obtinem ca
X A) .
Fie acum {E, F } = C(O, nr) C(P, nr). Avem ca OEP F este paralelogram, OE = EP = P F =

F O = n r, E, F A si n plus OE + OF = OP . Din (ii) rezulta ca P A. Astfel am obtinut
ca A = P. A doua varianta. Vom demonstra ca D(O, r) A D(O, 2r) S A (1). Cum
D(O, r) A, prin inductie rezulta ca D(O, 2n r) A, n N, deci P = D(O, 2n r) A.
nN
Pentru a demonstra (1), pentru P D(O, 2n r), P 6= O, consideram punctele A si B - interectiile
mediatoarei segmentului [OP ] cu C(O, r) (exista intersectiile, pentru ca OP < 2R implica faptul
ca distanta de la O la mediatoare este mai mica decat r). Atunci OAP B este paralelogram si

A, B D(O, r) A implica OP = OA + OB, cu A, B A, deci, conform (ii), P A.
IX.138 Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC. Daca punctul O este mobil pe dreapta BC,

determinati pozitia sa astfel ncat |OA + OB + OC| sa fie minima.

Solutie. |OA + OB + OC| = 3|OG| este minimar atunci cand O este piciorul perpendicularei din
G pe BC.
IX.139 Fie ABCDEF un hexagon convex si G1 , G2 , G3 , G4 respectiv centrele de greutate ale triunghiurilor
ABC, BCD, DEF si EF A. Aratati ca patrulaterul G1 G2 G3 G4 este paralelogram.

Solutie. G1 G2 = 31 (G1 D + G1 B + G1 C) = 31 (G1 A+ G1 B + G1 C + G1 D G1 A) = 31 (G1 D G1 A) =
1
1

3 AD. Analog se arata ca G4 G3 = 3 AD G1 G2 = G4 G3 G1 G2 G3 G4 este paralelogram.
IX.140 Pe cercul C de centru O se construiesc punctele distincte A, B, C. Demonstrati ca daca

|OA + OB| = |OB + OC| = |OC + OA| atunci triunghiul ABC este echilateral.

Solutie. Prezentam o solutie sintetica. Fie OA + OB = OD, OB + OC = OE, OC + OA = OF .
Rezulta ca patrulaterle AOBD, BOCE si COAF sunt romburi, cu laturile egale cu raza cercului
2.3. TRIGONOMETRIE 63
dat. Deoarece OD si OF sunt bisectoarele unghiurilor ÂOB si respectiv ÂOC, rezulta ca

OD si OF sunt mediatoare n triunghiurile AOB respectiv AOC. Cum 4AOF 4AOD
m(ÂOF ) = m(ÂOD) (1). Fie {P } = AC OF , {Q} = AB OD, {R} = BC OE. Din
(1) si faptul ca [AO] [AO], rezulta ca triunghiurile dreptunghice AP O si AQO sunt congruente
AP = AQ AC = AP/2 = AQ/2 = AB. Analog se arata ca AB = BC.
IX.141 Sa se arate ca daca o piramida are toate muchiile egale (muchiile laterale si muchiile bazei), atunci
baza sa e poligon cu cel mult 5 laturi.
Solutie. Fie A1 A2 . . . An baza piramidei, V vaful si O proiectia lui V pe planul bazei. Cum
triunghiurile dreptunghice V OA1 , V OA2 , ..., V OAn sunt congruente (cazul ipotenuza cateta),
rezulta ca OA1 = OA2 = . . . = OAn , deci trunghiurile isoscele A1 OA2 , A2 OA3 , ..., An OA1

sunt congruente. Fie = m(Â1 OA2 ). Atunci m(ÔA1 A2 ) = 1802 , deci masura fiecarui
unghi al bazei este 180 . Cum baza mare are laturile egale si unghiurile egale, rezulta ca
este poligon regulat. Cum A1 A2 = V A1 > OA1 rezulta ca m(Â1 OA2 ) > m(ÔA1 A2 ), deci

360
> 1802 > 60 . Cum = 360
n , rezulta ca n > 60 n < 6. Deci baza are cel mult 5
laturi.
IX.142 Fie A1 , A2 , . . . , An puncte n plan, n 2 si 1 , 2 , . . . , n (0, ). Pentru M n plan, notam

S(M ) = 1 A1 M + 2 A2 M + . . . + n An M .

(a) Sa se arate ca pentru M, N n plan, avem S(N ) = S(M ) + (1 + 2 + . . . + n )M N .

(b) Deduceti ca exista un unic punct G n plan astfel ncat 1 A1 G + 2 A2 G + . . . + n An G = 0 .

Solutie. a) S(N ) = 1 A1 N + . . . + n An N = 1 (A1 M + M N ) + . . . + n (An M + M N ) =

S(M ) + (1 + . . . + n )M N . b) Cautam G astfel ncat S(G) = 0 . Fixam un punct M din plan (de

exemplu, in cazul unui reper, originea acestuia). Cum S(G) = S(M ) + (1 + . . . + n )M G, rezulta
1
ca punctul G e dat de vectorul de pozitie M G = 1 +...+ n
(1 M A1 + . . . + n M An ), deci pentru

M fixat, exista un punct G determinat de relatia anterioara. Daca G0 satisface S(G0 ) = 0 , atunci

deducem, conform lui a), ca (1 + . . . + n )GG0 = 0 , de unde G0 = G.
2.3 Trigonometrie
IX.143 Sa se verifice urmatoarele identitati pe domeniul de definitie al expresiilor:
(a) ctg x2 tg x2 = 2ctg x;
(b) tg x + ctg x = sin22x ;
(c) sin4 x + cos4 x = 1 2 sin2 x cos2 x;
(d) sin6 x + cos6 x + 3 sin2 x cos2 x = 1;
(e) 1 + cos sin ctg = (1 ctg )(1 sin );
x x cos x sin x cos2 x sin2 x
Solutie. (a) ctg 2 tg 2 = sin x
2
cos 2x = sin 2x cos x 2 = 1cos x sin x
= 2ctg x. (b) tg x+ctg x = cos x+
2 2 2 2 2 sin x
2 2
cos x sin x+cos x 2 4 4 2 2 2 2 2 2 2
sin x = sin x cos x = sin 2x . (c) sin x+cos x = (sin x+cos x) 2 sin x cos x = 12 sin x cos x.
6 6 2 2 3 2 2 2 2 2 2
(d) sin x + cos x = (sin x + cos x) 3 sin x cos x(sin x + cos x) = 1 3 sin x cos x. (e)
(1 ctg )(1 sin ) = 1 sin ctg + sin cos
sin .
IX.144 Stabiliti semnul numerelor: sin 27 28

56 , cos 15 , tg
561 181
1110 , ctg 361 .
Solutie. Cum 0 < 27 28
56 < 56 =

2 , avem ca sin 27
56 > 0. De asemenea, 0 < 28 30
15 < 15 = 2 , de
28 561
0, 2 de unde tg 561

unde cos 15 > 0. Analog 1110 1110 > 0. Pentru ultima estimare, observam ca
0 < 181 181
361 < 2 , de unde si ctg 361 > 0.
3

IX.145 (a) Daca sin x = 4 si x 2,, calculati sin x + cos x.
(b) Daca sin x cos x = 1, si x 0, 2 , calculati tg x.

(c) Daca tg x = 3 si x 2 , , calculati (1 + | cos x|) sin x.

13
si x , 3

(d) Daca sin x = 14 2 , calculati sin 2x si cos 2x.
(e) Daca x 2 , si sin x = 34 , calculati tg x si ctg 2x.

p
Solutie. (a) Din x 2 , , avem ca cos x < 0, deci cos x = 1 sin2 x = 167 , de unde

sin x + cos x = 3+16 7 . (b) sin x = 1 + cos x, de unde 1 cos2 x = 1 + cos x. Prin ridicare
la patrat obtinem 2 cos x(cos x 1) = 0, iar cum x 0, 2 , obtinem ca cos x = 1 (x = 0),
sin x = 0 si deci tg x = 0. (c) Vom utiliza reducerea la primul cadran. Relatia se scrie
tg (x) = 3, adica tg ( x) = 3. Cum x 0, 2 , deducem ca x = 3 , de unde

3
x = 2 1 3

3 . Atunci sin x = 2q si | cos x| = 2 . (d) Din x , 2 deducem ca cos x < 0. Atunci

13 2 39 3 2 132 2
sin x = 2 sin x cos x = 2 13 1 13
14 2 = 98 si cos 2x = cos2
x sin x = 1 142 13 142
142 = 196 .
q 2
(e) Avem cos x = 1 16 9
= 47 . Rezulta tg x = 3 7 7 si ctg 2x = tg12x = 1tg x
2tg x = 3 .
7 7
sin2 (x+y)sin2 (xy)

IX.146 Sa se arate ca expresia E(x, y) = sin 2y nu depinde de y.
Solutie. Efectuand succesiv calculele, obtinem:
[sin(x + y) sin(x y)][sin(x + y) + sin(x y)]
E(x, y) = =
2 sin y cos y
[sin x cos y + cos x sin y sin x cos y + cos x sin y][sin x cos y + sin x cos y]
= =
2 sin y cos y
(2 cos x sin y)(2 sin x cos y)
= = sin 2x.
2 sin y cos y
p p
IX.147 Sa se arate ca expresia E(x) = sin4 x + 4 cos2 x + cos4 x + 4 sin2 x nu depinde de x.
Solutie.
p q
E(x) = (1 cos2 x)2 + 4 cos2 x + (1 sin2 x)2 + 4 sin2 x =
p q
= (1 + cos2 x)2 + (1 + sin2 x)2 = 3.
IX.148 Studiati paritatea functiei f : R R n urmatoarele cazuri:

(a) f (x) = sin x + x3 ;
(b) f (x) = x sin x;
(c) f (x) = |x + sin x|;
(d) f (x) = x3 + x2 sin x;
(e) f (x) = 1 + x sin x cos x;
(f ) f (x) = x2 cos x;
(g) f (x) = sin x + cos(x);
Solutie. (a) Pentru orice x R avem f (x) = sin(x) + (x)3 = sin x x3 = (sin x + x3 ) =
f (x), deci f este impara. (b) Fie x R. f (x) = (x) sin(x) = x sin x = f (x), deci f
este para. (c) f (x) = |(x) + sin(x)| = |(1)(x + sin x)| = f (x), deci f este para. (d)
f (x) = x3 x2 sin x = f (x), deci f este impara. (e) f (x) = 1 + (x) sin(x) cos(x) =
1 + x sin x cos x = f (x), deci f este para. (f) f (x) = (x)2 cos(x) = f (x), deci f este para. (g)
Avem f (x) = sin x + cos x. Vom arata ca f nu este nici para, nici impara. Pentru aceasta, este
suficient sa gasim x0 R cu f (x0 ) 6= f (x0 ) si x1 R cu f (x1 ) 6= f (x1 ). Luam de exemplu
x0 = 2 si x1 = .
IX.149 Aflati semnul urmatoarelor numere: sin 1, cos 2, 619, tg 1, 047.
Solutie. 0 < 1 < 2 , deci sin 1 > 0. De asemenea,
2 < 2, 619 < , de unde cos 2, 619 < 0. In final,
0 < 1, 047 < 2 , de unde tg 1, 047 > 0.
IX.150 Fie f : R R f (x) = a sin x + b cos x, unde a, b R. Sa se arate ca
(a) f este para daca si numai daca a = 0;
(b) f este imparta daca si numai daca b = 0.
Solutie. (a) Presupunem f para. Atunci din f (x) = f (x), deducem a sin x + b cos x =
a sin x + b cos x, adica a sin x = 0, pentru orice x R. Pentru x = 2 , avem a = 0.
Pentru implicatia reciproca, presupunem ca a = 0. Atunci avem f (x) = b cos x, care evident este
o functie para. (b) Presupunem f impara. Reluand un rationament similar ca mai sus, rezulta
concluzia. Se poate si altfel, observand ca f (0) = 0 (valabil pentru orice functie impara), de unde
b = 0. Reciproc, daca b = 0 atunci avem f (x) = a sin x, care este evident functie impara.
IX.151 Demonstrati formulele: sin 3x = 3 sin x 4 sin3 x, cos 3x = 4 cos3 x 3 cos x.
Solutie. Avem succesiv:
sin 3x = sin(x + 2x) = sin x cos 2x + cos x sin 2x = sin x(cos2 x sin2 x) + 2 sin x cos2 x
= sin x(1 2 sin2 x) sin3 x + 2 sin x(1 sin2 x) = 3 sin x 4 sin3 x
cos 3x = cos(x + 2x) = cos x cos 2x sin x sin 2x = cos x(2 cos2 x 1) 2 cos x(1 cos2 x)
= 4 cos3 x 3 cos x.
x x+2 x+4 3
IX.152 Sa se arate ca: cos3 3 + cos3 3 + cos3 3 = 4 cos x.
3 cos 3y+3 cos y
Solutie. Din problema precedenta, avem cos y = 4 . Rezulta
x x + 2 x + 4
cos3 + cos3 + cos3 =
3 3 3
1 x x + 2 x + 4
= cos x + 3 cos + cos(x + 2) + 3 cos + cos(x + 4) + 3 cos =
4 3 3 3

1 x x + 2 x + 4
= 3 cos x + 3 cos + cos + cos .
4 3 3 3
Dar
x

x 2 x 2 x 2 1h xi
cos + = cos cos sin sin = cos + 3 sin ,
3 3 3 3 3 3 2 3 3
x

x 4 1h xi
cos + = cos 3 sin ,
3 3 2 3 3
de unde, mpreuna cu relatia precedenta, deducem identitatea ceruta.
IX.153 Fie a (0, ).
(a) Sa se arate ca cos a2 cos 2a2 . . . cos 2n1
a
= sin a a
2n1 sin 2n1 , pentru orice n 2.
a a a
1 cos nk+1 cos nk+2 ...cos n1
(b) Sa se arate ca 2n1 sin a = 2 2
2nk sin nka
2
, pentru orice n 2 si orice
2n1 2
k {2, . . . , n}.
Solutie. (a) Avem succesiv

a a a 1 a a a a
cos cos n2 . . . cos = a sin n1 cos n1 cos n2 . . . cos
2n1 2 2 sin 2n1 2 2 2 2
1 1 a a a
= a sin n2 cos n2 . . . cos = . . .
sin 2n1 2 2 2 2
1 1 a a
= a n2 sin cos
sin 2n1 2 2 2
sin a
= n1 a
2 sin 2n1
a a a
cos 2 ...cos 2nk ...cos 2n1 a a
(b) Rezulta din faptul ca a a
cos 2 ...cos nk = cos 2nk+1 . . . cos 2n1 , iar expresiilor ce apar
2
n identitate se aplica rezultatul precedent.
IX.154 Fie x, y reale astfel ncat sin x = sin y si tg x =tg y. Rezulta cos x = cos y?
Solutie. Nu. Fie x = 0, si y = . Avem sin x = sin y = tg x = tg y = 0, dar cos x = 1 si
cos y = 1.
IX.155 Sa se demonstreze ca cos(n) = (1)n , pentru orice n N.
Solutie. Inductie. Pentru n = 0 avem cos(0 ) = 1 = (1)0 . Presupunem acum ca cos(n) =
(1)n . Atunci cos((n+1)) = cos(n+) = cos(n) cos sin(n) sin() = (1)n (1) = (1)n+1 .
Astfel propozitia este adevarata pentru n + 1, deci afirmatia este adevarata pentru orice n N.
IX.156 Fie f : R R, f (x) = | sin x|. Sa se arate ca f are perioada .
Solutie. f (x + ) = | sin(x + )| = | sin x cos + cos x sin | = | sin x| = | sin x| = f (x), pentru
orice x R.
IX.157 Sa se arate ca functia f : R R definita prin f (x) = x sin x nu este periodica.
Solutie. Presupunem, prin reducere la absurd, ca exista T > 0 astfel ncat f (x + T ) = f (x),
pentru orice x R. In particular, avem 0 = T sin T, deci sin T = 0. De asemenea, 2 =
T + 2 sin T + 2 = T + 2 sin T cos 2 + cos T sin 2 , de unde 2 = T + 2 cos T . Deoarece

sin T = 0 rezulta ca cos T {1}. Trecand la modul n relatia precedenta, deducem ca 2 = T + 2 ,

de unde T = 0, absurd. Presupunerea facuta fiind falsa, rezulta ca functia f nu este periodica.
IX.158 Determinati multimile A = {x [0, 2] : cos x < 0} si B = {x [0, 2] : cos 2x < 0}.
Solutie. A = 2 , 3 si B = 4 , 3

2 4 .
IX.159 Sa se arate ca pentru orice x, y R sunt adevarate inegalitatile:

(a) | sin(x y)| | sin x| + | sin y|;
(b) | sin(x y)| | cos x| + | cos y|.
Solutie. Fie x, y R. | sin(x y)| = | sin x cos y cos x sin y| | sin x cos y| + | cos x sin y|. Tinand
cont ca | sin x| 1 (si analoagele), deducem cele doua relatii.
IX.160 Sa se demonstreze ca daca x1 , . . . , xn (0, /2), n 2, atunci
sin(x1 + . . . + xn ) < sin x1 + . . . + sin xn .
Solutie. Prin inductie matematica. Presupunem inegalitatea adevarata pentru orice n numere
reale din (0, /2). Fie acum x1 , . . . , xn+1 (0, /2). sin(x1 + . . . + xn + xn+1 ) = sin(x1 + . . . +
xn ) cos xn+1 +cos(x1 +. . .+xn ) sin xn+1 < (sin x1 +. . .+sin xn ) cos xn+1 +cos(x1 +. . .+xn ) sin xn+1 <
(sin x1 + . . . + sin xn ) 1 + 1 sin xn+1 , de unde rezulta concluzia.
IX.161 (a) Utilizand inegalitatea Cauchy-Schwartz, sa se determine minimul si maximul functiei
f : R R, f (x) = a sin x + b cos x.

(b) Sa se arate ca | sin x + cos x|
2, pentru orice x R. (c) Demonstrati ca pentru orice
x 0, 2 avem sin1 x + cos1 x 2 2. (d) Sa se rezolve ecuatia sin x + cos x = 2.
Solutie.
IX.162 Sa se arate ca pentru orice numar natural n are loc egalitatea
tg 2n
tg 2n+1 tg 2n = .
cos 2n+1

tg 2n+1 tg 2n cos 2n cos 2n+1 +sin 2n sin 2n+1
Solutie. Din tg (2n+1 2n ) = 1+tg 2n tg 2n+1 deducem ca tg 2n+1 tg 2n = tg 2n cos 2n cos 2n+1 =
n+1 n n
cos(2 2 ) tg 2
tg 2n cos 2n cos 2n+1 = cos 2n+1 .

IX.163 Sa se calculeze sin 12 si sin 8 .
Solutie.
IX.164 Fie a 0, 2 , b
si sin a = 13 , sin b = 23 . Sa se calculeze: sin(a b), tg (a + b).

2,
Solutie.
IX.165 Sa se verifice identitatile:

(a) sin2 b + sin(a + b) sin(a b) = sin2 a.
tg a+tg b
(b) ctg a+ctg b = tg a tg b.
Solutie.
IX.166 Sa se arate ca urmatoarele expresii nu depind de x:

2 2
(a) E(x) = (sin x + cos x) + (sin x cos x) ;
1+tg x 1+ctg x
(b) F (x) = 1tg x + 1ctg x .
Solutie.
IX.167 Sa se studieze paritatea functiei f : R R n cazurile:
(a) f (x) = sin(2x) sin x;
(b) f (x) = x + 1 + sin x.
Solutie.
IX.168 Studiati periodicitatea functiei f : R R, f (x) = cos x + cos x.
Solutie. Presupunem ca exista T > 0 astfel ncat f (x + T ) = f (x), x R. Pentru x = 0 avem ca
2 = cos T + cos T cos T = cos T = 1, deci exista m, n Z cu T = 2m si t = 2n, de unde
n
T = 2n = 2m = m Q, absurd, deci functia f : R R nu este periodica.
Capitolul 3
Probleme pentru clasa a X-a
X.1 Sa se rezolve ecuatia 2x + 3x = 5x .

x x
Solutie. Ecuatia este echivalenta cu 52 + 35 = 1. Avem x = 1 solutie. Deoarece n membrul
stang avem o functie strict descrescatoare, deci injectiva, rezulta ca x = 1 este unica solutie a ecuatiei.
X.2 Fie m, n, p N. Sa se determine valoarea expresiei

2
2
1+2pm2
E = 1+2mn m + 1+2np n + p.
Solutie. Conditiile de existenta a radicalilor ne conduc la inegalitatile: 1+2mn2 2, 1+2np2

2, 1 + 2p m2 2. Adunand cele trei relatii obtinem : 1 + 2m n2 + 1 + 2n p2 + 1 + 2p m2 6,
echivalent cu (n 1)2 (m 1) 2
(p 1)2+ 6 6, adica (n 1)2 + (m 1)2 + (p 1)2 0, de
unde m = n = p = 1. Astfel E = 1 + 1 + 1 = 3.
X.3 Fie a, b Q+ . Sa se demonstreze ca

(a) Daca a + b Q atunci a, b Q.

(b) Daca 3 a + 3 b Q atunci 3 a, 3 b Q.

Solutie. (a)Presupunem
ca cel putin unul
dintre
a si b este
nenul.
Din a b = ( a + b)( a b)
obtinem a b = ab a+ b
Q. Deci a + b Q si a b Q. Adunand cele doua relatii si

suma a doua numere rationale este un numar rational, obtinem ca a Q,
tinand cont de faptul ca
iar scazandu-le, rezulta b Q. Pentru a = b = 0 afirmatia este evidenta. (b) Pentru a = b = 0
afirmatia esteevidenta.
Presupunem
ca cel putin unul dintre numerele
a si beste nenul.

3 3
Din a + b= ( 3 a + 3 b)( a2 3 ab + b2 ) rezulta a + b = ( 3 a + 3 b)(( 3 a + 3 b)2 3 3 ab), de unde

3
ab = 13 ( 3 a + 3 b)2 a+b
3 a+ 3 b Q. De asemenea avem:
3

3

3
3
3 3

3
a b = ( 3 a b)( a2 + ab + b2 ) = ( 3 a b)(( 3 a + b)2 ab),
ab
de unde 3 a 3 b = ( 3 a+ 3 b)2 3 ab Q. Deci
3
a 3 b Q. Dar 3 a + 3 b Q. Astfel suma si
diferenta lor este nunmar rational, de unde rezulta concluzia.
X.4 Fie x R cu x + 1
x Q. Aratati ca xn + 1
xn Q, n N .
Solutie. Vom demonstra prin inductie matematica. Pentru n = 1 avem propozitia adevarata prin
2
ipoteza. Din x2 + x12 2 = x + x1 Q, avem propozitia adevarata pentru n = 2. Fie n N si

69
70 CAPITOLUL 3. PROBLEME PENTRU CLASA A X-A
1 1
presupunem ca xn1 + xn1 , xn2 + xn2 Q. Din

n 1 1 n1 1 n2 1
x + n = x+ x + n1 x + n2 ,
x x x x
1
avem ca xn + Q. Conform principiului inductiei matematice, rezulta concluzia.
xn
p
n
p
n

X.5 Sa se arate ca numarul 5+2+ 5 2 este irational, n N.
p
m
p
m
Solutie. Presupunem,
p prin reducere la absurd, ca
q ar exista m
p N cu 5 + 2 + 5 2 Q.
m m
Fie x = 5 + 2. Atunci x1 = m1 = m 5+2 1
= 5 2. Atunci, conform exercitiului
5+2

precedent, avem xm + x1m = 2 5 Q, absurd.
X.6 Se considera numarul complex z = a + bi cu a, b R si notam z = a bi.
(a) Calculati z + z si z z.
(b) Verificati ca z 2 2a z + a2 + b2 = 0.
(c) Determinati c, d R stiind ca x = 3 + 4i verifica ecuatia
x2 + cx + d = 0.
(d) Utilizand metoda inductiei matematice sa se arate ca pentru orice numar natural n 2 exista
an , bn R cu
z n = an z + bn .
Solutie. (a) Avem z + z = 2a si z z = a2 + b2 . (b) Rezulta printr-un calcul direct. (c) Cum ,
conform lui (b), x = 3 + 4i verifica ecuatia x2 2 3 x + (32 + 42 ), rezulta imediat ca c = 6 si
d = 25. Solutie. Demonstram prin inductie dupa n 2. Cazul n = 2 este ntocmai subpunctul (b),
adica z 2 = a2 z + b2 , unde a2 = 2 a si b2 = a2 + b2 . Presupunem acum ca avem pentru un n 2
adevarat faptul ca z n = an z + bn , unde an , bn R. Atunci
z n+1 = z(an z + bn ) = an z 2 + bn z
= an (2a z + (a2 + b2 )) + bn z
= (2a an + bn )z + (a2 + b2 ) an .
Punand an+1 = 2aan +bn R si bn+1 = (a2 +b2 )an R, conform principiului inductiei matematice
obtinem concluzia dorita.
X.7 Echipa de volei este formata din 6 sportivi. Cate echipe de volei poate forma un antrenor avand 10
voleibalisti la dispozitie?
6
Solutie. C10 .
X.8 Din 10 trandafiri si 8 garoafe trebuie sa se formeze buchete care contin 2 trandafiri si 3 garoafe.
Cate buchete de felul acesta se pot forma?
2
Solutie. C10 C83 .
X.9 La o serata dansata participa 12 domnisoare si 15 cavaleri.
(a) In cate moduri pot fi alese 8 persoane, din care 4 domnisoare si 4 cavaleri?
(b) In cate moduri pot fi alese patru perechi pentru a dansa?
4 4 4 4
Solutie. (a) C12 C15 ; (b) C12 C15 P4 .
71
X.10 Pe un raft sunt m + n carti diferite. Printre ele m sunt cu coperte albastre, iar n cu coperte galbene.
Cartile sunt permutate n toate modurile posibile. Cate pozitii diferite ale ca rtilor sunt, daca
(a) cartile n coperti albastre ocupa primele m locuri;

(b) cartile sunt asezate astfel ncat sa alterneze culorile lor pe raft, n ipoteza ca m si n sunt numere
pare.
Solutie. (a) m! n!; (b) m! n! 2.
X.11 Intr-o vaza sunt 10 garoafe si 4 trandafiri. In cate moduri pot fi alese 3 flori din vaza?
3
Solutie. C14 .
X.12 Pe un raft sunt 30 de volume. In cate moduri pot fi aranjate cartile, astfel ncat volumele 1 si 2 sa
nu fie alaturi pe raft?
Solutie. 30! 2 29!.
X.13 In sectia de pian activeaza 10 persoane, n sectia de declamatori 15 persoane, n sectia de canto 12
persoane, iar n sectia de fotografie 20 de persoane. In cate moduri poate fi formata o echipa n care
sa fie 4 declamatori, 3 pianisti, 5 cantareti si un fotograf ?
4 3 5 1
Solutie. C15 C10 C12 C20 .
X.14 Cate dictionare sunt necesare pentru a traduce direct (din una n alta) din urmatoarele sase limbi:
romana, rusa, engleza, franceza, germana, italiana?
Solutie. A26 .
X.15 16 elevi ai unei clase se aseaza n 4 banci, n fiecare banca asezandu-se 4 elevi. Cate astfel de moduri
de asezare exista?
Solutie. 16!.

2
...
2
X.16 Sa se calculeze 2 , unde numarul radicalilor este n N .

Solutie.
X.17 Sa se demonstreze ca oriceare ar fi z, w C are loc relatia
|z + w|2 + |z w|2 = 2(|z|2 + |w|2 ).
Sa se dea o interpretare n planul complex acestei relatii.

Solutie.
X.18 Sa se demonstreze ca
1
loga1 a2 ...an x = 1 1 1 .
loga1 x + loga2 x + ... + logan x
Solutie.

X.19 Sa se rezolve ecuatia 34 x
+ 2 32 x
3 = 0.
Solutie.
X.20 Aratati ca pentru orice numar natural n 1 au loc urmatoarele:

sin 2n+1
(a) cos cos 2 . . . cos 2n = 2n+1 sin ;

n+1
(b) logx a + logx2 3
a + logx3 4
a + . . . + logxn n+1
a = logx an .
X.21 Sa se verifice ca log12 5 log11 7 = log11 5 log12 7.
Solutie.
X.22 Sa se rezolve n R ecuatiile:

(a) 2x = x 512;
(b) 2x + 3x = 5x .
Solutie.
X.23 Aratati ca functia f : (0, ) (1, ) definita prin f (x) = x2 + 1 este inversabila si determinati
inversa sa.
Solutie.
X.24 Calculati probabilitatea ca, alegand un element din multimea numerelor naturale de doua cifre, acesta
sa aiba cifrele distincte.
Solutie.
X.25 Determinati numarul functiilor f : {0, 1, 2} {0, 1, 2} cu proprietatea ca f (2) = 2.
Solutie.

X.26 Se considera binomul ( 2 + 1)100 .
(a) Determinati numarul de termeni rationali ai binomului.
(b) Sa se determine rangul termenului maxim al dezvoltarii binomului.

(c) Sa se arate ca ( 2 + 1)100 < 650 .
p x p x
X.27 Sa se rezolve ecuatia 5+2 6 + 5 2 6 = 10.
Solutie.
X.28 Sa se determine z C stiind ca |z 1| = 2 si |Im(z)| 2.
Solutie.
X.29 Sa se rezolve ecuatia sin (cos x) = cos (sin x).
Solutie. Vom arata ca ecuatia data nu are solutii. Presupunand ca ar exista x R o solutie a
acesteia, deoarece cos x [1, 1] 2 , 2 , deducem ca arcsin (sin (cos x)) = cos x si deci ecuatia
data este echivalenta cu cos x = arcsin (cos (sin x)). Deoarece arcsin t + arccos t = 2 , pentru orice
t [1, 1], egalitatea precedenta devine cos x = 2 arccos (cos (sin x)) (). Distingem doua cazuri.
Daca sin x [0, ] (i.e. sin x [0, 1]), atunci () devine cos x = 2 sin x, adica sin x + cos x = 2 .

Trecand
la modul si tinand cont ca | sin t + cos t| 2 pentru orice t R, obtinem contradictia

2 2. Daca sin x [1, 0], atunci sin x [0, 1] si () devine

cos x = arccos (cos (sin x)) = arccos (cos ( sin x)) = + sin x.
2 2 2

De aici rezulta ca cos x sin x = 2. Dar

= cos x sin x | cos x sin x| = | cos(x) + sin(x)| 2,
2
obtinand din nou contradictie. Contradictia provine din faptul ca am presupus ca ecuatia data are
solutii.
73
/ Z, pentru orice n Z .
X.30 Sa se arate ca sin n
Solutie. Presupunem, prin reducere la absurd, ca exista n Z si k Z astfel ncat sin n = k.
Cum | sin n| 1 rezulta ca k {1, 0, 1}. Daca k = 1, din sin n = 1 obtinem ca exista m Z cu
n = 3 n
2 + 2m, de unde = 32 +2m Q, absurd. Daca k = 0, din sin n = 0 rezulta ca exista m Z
cu n = m, egalitate care poate avea loc doar n cazul n care m = n = 0, contradictie cu n Z .
Daca k = 1, din sin n = 1 rezulta ca exista m Z cu n = 2 + 2m, de unde = 1 +2m n
Q, ceea
2
ce e din nou absurd. Oricare posibilitate conducand la o contradictie, concluzionam ca sin n / Z,
n Z .
X.31 Sa se determine functiile f : R R ce verifica simultan conditiile:
(a) f (xf (y)) = yf (x), x, y R ;
(b) exista si este finita lim f (x).
x
Solutie. Aratam mai ntai ca f este surjectiva. Pentru nceput, fie x R si y = x

f (x) . Atunci

x x
f (xf (y)) = f xf = f (x) = x.
f (x) f (x)
Am obtinut ca
x
f xf = x, x R .
f (x)

y
Fie acum y R si x = yf f (y) R . Din relatia de mai sus rezulta ca f (x) = y, deci f e
surjectiva.
Fie acum y1 R cu f (y1 ) = 1. Facand x = 1 n (a), obtinem
f (1 f (y1 )) = y1 f (1) f (1) = y1 f (1) y1 = 1.
Rezulta ca f (1) = 1.
Punand n (a) x = y R obtinem f (xf (x)) = xf (x), ceea ce arata ca xf (x) este punct fix pentru
f , pentru orice x R . In cele ce urmeaza, vom arata doua proprietati ce le au punctele fixe ale lui
f.
Fie x1 , x2 R puncte fixe ale lui f . Atunci
f (x1 x2 ) = f (x1 f (x2 )) = x2 f (x1 ) = x1 x2 ,
deci x1 x2 este punct fix pentru f . De asemenea,

1 1 1
1 = f (1) = f x1 = f f (x
1 ) = x
1 f ,
x1 x1 x1

de unde f x1 = x1 , ceea ce arata ca x1 este de asemenea punct fix pentru f .
1 1 1
In final, aratam ca xf (x) = 1, pentru orice x R . Presupunem, prin reducere la absurd, ca exista
x R cu xf (x) > 1. Atunci, din cele aratate mai sus, avem ca
n n
f ((xf (x)) ) = (xf (x)) .
n
Din lim (xf (x)) = +, din relatia de mai sus, deducem ca lim f ((xf (x))n ) = +, ceea ce
n+ n+
contrazice (b).
Daca exista x R cu xf (x) < 1, atunci xf1(x) este de asemenea punct fix al lui f , strict mai mare
decat 1, obtinand n mod analog o contradictie.
Rezulta ca xf (x) = 1, pentru orice x R , de unde
1
f (x) = , x R .
x
X.32 Fie f, g : Z Z injective. Sa se arate ca f g : Z Z nu este surjectiva.

Solutie. Sa presupunem, prin reducere la absurd, ca functia f g ar fi surjectiva. Atunci exista
n Z astfel ncat f (n) g(n) = 1. De aici rezulta ca (1) f (x) = g(x) = 1 sau (2) f (x) = g(x) = 1.
De asemenea, exista p Z astfel ncat f (p) g(p) = 1, de unde (3) f (p) = 1, g(p) = 1 sau (4)
f (p) = 1, g(p) = 1. Daca are loc (1), atunci (3) implica f (n) = 1 = f (p), de unde n = p si deci
1 = g(n) = g(p) = 1, ceea ce este absurd. De asemenea, (4) implica g(n) = g(p) = 1, iar din
injectivitatea lui g deducem ca n = p, de unde 1 = f (n) = f (p) = 1, ceea ce este absurd. Deci
situatia (1) nu are loc, astfel ca n mod necesar (2) este adevarata. Daca (3) are loc, atunci din
g(n) = g(p) = 1 rezulta ca n = p si deci f (n) = f (p) 1 = 1, ceea ce este absurd. In cazul (4),
avem f (n) = f (p) = 1, de unde n = p si din nou contradictia 1 = 1. Presupunerea facuta este
deci falsa, rezulta ca functia f g nu este surjectiva.
X.33 Fie X, Y multimi nevide si f : X Y . Atunci f este injectiva daca si numai daca pentru orice
doua functii distincte g1 : Y X, g2 : Y X rezulta ca f g1 si f g2 sunt distincte.
Solutie. Necesitatea. Presupunem ca f este injectiva si fie g1 , g2 : Y X aplicatii distincte.
Sa presupunem,
reducere la absurd, ca f g1 = f g2 . Deci pentru orice y Y avem
prin
f g1 (y) = f g2 (y) , iar in injectivitatea lui f rezulta g1 (y) = g2 (y). Am obtinut astfel ca g1 = g2 ,
ceea ce este absurd cu alegerea functiilor g1 si g2 .
Suficienta. Presupunem, prin reducere la absurd, ca f nu este injectiva. Atunci exista x1 6= x2 din
X astfel ncat sa aiba loc (1) f (x1 ) = f (x2 ). Fie g1 , g2 : Y X definite prin gi (y) = xi , pentru
orice y Y si i {1, 2}. Evident g1 si g2 sunt distincte (difera pe ntreg domeniul de definitie) si
deci, conform ipotezei,
avem ca aplicatiile f g1si f g2 sunt distincte
(2). Dar, pentru orice y Y
avem ca f g1 (y) = f g1 (y) = x1 si f g2 (y) = f g2 (y) = f (x2 ), deci, conform lui (1), cele
doua functii sunt egale, fapt ce intra n contradictie cu (2). Presupunerea facuta fiind falsa, rezulta
ca f este injectiva.
X.34 Sa se determine perechile numarul perechilor de multimi (A, B) cu proprietatea ca A B
{1, 2, . . . , n}.

Solutie. Sa notam prin N = (A, B) | A B {1, . . . , n} . Pentru o pereche (A, B), definim

2, x A

functia fA,B : {1, . . . , n} {0, 1, 2} prin fA,B (x) = 1, x B r A . Vom arata ca aplicatia,

0, x /B

notata prin F , care asociaza fiecarei perechi (A, B) functia fA,B este bijectiva. Fie deci (A, B),
(C, D) N cu fA,B = fC,D . Fie x A. Acest fapt este echvialent cu fA,B (x) = 2 = fC,D (x), fapt
echivalent cu x C, deci A = C. Fie acum x / B, fapt care este echivalent cu fA,B (x) = 0 = fC,D (x),
deci x / D. Rezulta ca x B x D, deci B = D. Astfel (A, B) = (C, D) si deci aplicatia F este
injectiva.
Fie acum f : {1, 2, . . . , n} {0, 1, 2}. Definim A := f 1 {2} si B := A f 1 {1} . Atunci pentru

orice x A avem f (x) = 1, pentru x B r A avem x f 1 {1} , deci f (x) = 1, iar pentru x /B
avem pe de-o parte ca f (x) 6= 1 si cum x / A, f (x) 6= 2, deci n mod necesar f (x) = 0. Am obtinut
astfel multimile A B {1, . . . , n} cu f = fA,B , de unde rezulta ca aplicatia F este surjectiva.
Rezulta ca numarul elementelor lui N este numarul functiilor f : {1, . . . n} {0, 1, 2}, deci
card N = 3n .
Capitolul 4
Probleme pentru clasa a XI-a
4.1 Analiza matematica

XI.1 Fie M R o multime nevida de numere reale cu proprietatea:
A M, A 6= {inf A, sup A} A.
Sa se arate ca M este finita.

Solutie. Sa presupunem, prin reducere la absurd, ca M este infinita. Notam A1 = M si
x1 = inf A1 A1 . Fie A2 = M r {x1 }. Cum A2 M , conform ipotezei, avem ca x2 = inf A2 A2 .
Din definitia lui A2 avem ca x2 6= x1 , iar din faptul ca A2 A1 , avem x1 x2 . Obtinem x1 < x2 .
Fie acum A3 = M r {x1 , x2 } si x3 = inf A3 . Cum x3 A3 avem ca x3 6= x2 , iar din faptul
ca A3 A2 , avem inf A2 inf A3 , ceea ce ne conduce la x2 < x3 . Inductiv, pentru n 3,
construim An = M r {x1 , . . . , xn1 } si xn = inf An . Cum xn An obtinem ca xn 6= xn1 , iar
deoarece An1 = M r {x1 , . . . , xn2 }, avem ca An An1 , deci xn1 < xn . Am obtinut astfel
un sir strict crescator (xn )n1 de elemente din M (constructia este posibila, fiindca am presupus
ca M este infinita). Consideram acum multimea A = {xn | n N } M . Conform ipotezei
rezulta ca exista sup A A. Din definitia lui A avem ca exista n0 N cu sup A = xn0 si n mod
evident avem xn sup A, pentru orice n N . Deoarece sirul (xn )n1 este strict crescator, avem
sup A = xn0 < xn0 +1 , ceea ce ne conduce la o contradictie.
XI.2 Fie (An ) un sir de submultimi ale unei multimi X. Notam prin limAn prin multimea formata
din toate elementele lui X care apartin la o infinitate de termeni ai sirului (An ), numita limita
superioara a sirului (An ) si avem
limAn = {x X : k : N N cu kn n si x Akn , n N }.
Notam prin limAn multimea acelor elemente ale lui X care apartin tuturor termenilor sirului (An ),
cu exceptia unui numar finit de termeni, numita limita inferioara a sirului (An ) si avem
limAn = {x X : r N , x An , n r}.
Daca limAn = limAn = A atunci spunem ca sirul (An ) este convergent catre multimea A si A se
noteaza prin lim An .
Sa se arate ca:
(a) limAn limAn ;
75
76 CAPITOLUL 4. PROBLEME PENTRU CLASA A XI-A
S
T T
S
(b) limAn = Ak ; limAn = Ak ;
n=1 k=n n=1 k=1
(c) Daca An An+1 , pentru orice n N (spunem ca sirul (An ) este crescator) atunci

An , iar daca An An+1 , pentru orice n N (spunem ca (An ) este descrescator)
S
lim An =
n=1

T
atunci lim An = An ;
n=1
(d) lim An = A daca si numai daca lim(An A) = ;

(e) Daca (An ) si (Bn ) sunt doua siruri de multimi atunci
(i) lim(An Bn ) = limAn limBn , lim(An Bn ) = limAn limBn ;
(ii) lim(An Bn ) limAn limBn , lim(An Bn ) limAn limBn ;
(iii) lim(An r Bn ) limAn r limBn , lim(An r Bn ) limAn r limBn .
Solutie. (a) Fie x limAn . Atunci exista n0 N cu x An , pentru orice n n0 . Fie k : N N

dat prin kn = n + n0 . Atunci, conform celor de mai sus, avem ca x Akn , pentru orice n N,

deci x limA n . (b) Fie x X. Avem ca x n d.n.d. [n N kn n cu x Akn ] d.n.d.
limA
S

n N x
S T
Ak d.n.d. x Ak .
k=n n=1 k=n
T

T S
[x limAn ] d.n.d. [r N cu x An n r] d.n.d. r N cu x An d.n.d. x An .
n=r r=1 n=r
S
T
S
S
(c) Fie (An ) un sir crescator. Atunci avem ca limAn = Ak Ak Ak . Pe de alta
n=1 k=n k=n k=1

S
S
parte, avem limAn = Ak = An , de unde obtinem ca limAn = limAn .
n=1 n=1
S
T
T T
S
Fie acum (An ) un sir descrescator. Avem ca limAn = Ak = An si limAn = Ak
n=1 k=n n=1 n=1 k=n

T
Ak , de unde concluzia. (d) Un calcul simplu arata ca ClimAn = limCAn si ClimAn = limCAn .
k=1
De asemenea,
[

" #
\ \ [ [
lim(An A) = [(Ak r A) (A r Ak )] = (Ak r A) (A r Ak ) =
n=1 k=n n=1 k=n k=n
[
[

" # " #
\ \
= (Ak r A) (A r Ak ) =
n=1 k=n n=1 k=n
[
[

" # " #
\ \
= (Ak CA) (A CAk ) =
n=1 k=n n=1 k=n

" !# " !#
\ [ \ [
= Ak CA A CAk =
n=1 k=n n=1 k=n

= limAn CA A limCAn = limAn CA [A ClimAn ] ;
\
"
#
[ [ \ \
lim(An A) = [(Ak r A) (A r Ak )] = (Ak r A) (A r Ak ) =
n=1 k=n n=1 k=n k=n
\
\

" # " #
[ [
= (Ak r A) (A r Ak ) =
n=1 k=n n=1 k=n
4.1. ANALIZA MATEMATICA 77
\
\

" # " #
[ [
= (Ak CA) (A CAk ) =
n=1 k=n n=1 k=n

" !# " !#
[ \ [ \
= Ak CA A CAk =
n=1 k=n n=1 k=n
= [limAn CA] [A limCAn ] =

= [limAn CA] A ClimAn .
Necesitatea. Presupunem ca (An ) este convergent la limita A. Atunci, conform celor de mai sus,
avem lim(An A) = [A CA] [A CA] = si lim(An A) = [A CA] [A CA] = .
Suficienta. Daca lim(An A) = lim(An A) = , atunci avem:
( (
limAn CA = ClimAn A =
(1) ; (2)
Clim An A = limAn Ca =
Din (1) avem ca X = ClimAn A = limAn CA. Rezulta ca limA n = limAn X =

limAn ClimAn A = limAn A A si A = A X = A limAn CA = A limAn limAn ,
deci limAn = A. Analog, din (2) deducemca limAn = A, de unde concluzia. (e) (i)lim(An Bn ) =
S
T
T
S
S
(Ak Bk ) = Ak Bk = limAn limBn .
n=1 k=n n=1 k=n k=n
T

S S T T
lim(An Bn ) = (Ak Bk ) = Ak Bk = limAn limBn . (ii) Fie x X,
n=1 k=n n=1 k=n k=n
[x limAn limBn ] d.n.d. [x limAn x limBn ] d.n.d.
[(n N : x Ak , k n) (m N : x Bl , l m)], ceea ce implica

" = max{m, n} N : x A
[p # k x "Bk , k p] d.n.d. [p
# N : x (Ak Bk ), k p] d.n.d.
T
p N : x
T S
(Ak Bk ) d.n.d. x (Ak Bk ) d.n.d. [x lim(An Bn )].
k=p p=1 k=p
De asemenea, [x lim(An Bn )] d.n.d. [n N k n : x Ak x Bk ] fapt ce implica
[n Nk n : x Ak ] [n Nl = k n : x Bl ] d.n.d. x limAn limBn . (iii)
h i
1 1

XI.3 Fie (An ) un sir de parti ale lui R dat prin A2n1 = 0, 1 + 2n1 si A2n = 2, 5 + 2n . Sa se
calculeze limAn si limAn .
Solutie. [0, 1] [2, 5], .

XI.4 Fie a R+ . Sa se calculeze 0, na si 0, na .
T T
n=1 n=1
Solutie. {0} si .
XI.5 Fie f : R R, f (x) = 3x 2x .
(a) Calculati f 0 (x), x R.

f (x)f (0)
(b) Calculati lim x .
x0
(c) Aratati ca f este strict crescatoare pe intervalul [0, ).

(d) Determinati ecuatia asimptotei lui f catre .
(e) Aratati ca f este convexa pe intervalul [0, ).
Solutie. (a) Avem f 0 (x) = 3x ln 3 2x ln 2. (b)( Limita este f 0 (0) = ln 32 . (c) f 0 (x) =
x x x
33
ln 22x
= ln 27 4 . Cum 27 4 1, x 0 (cu egalitatea doar pentru x = 0), obtinem ca
f 0 (x) > 0, x (0, ). Cum {x [0, ) : f 0 (x) = 0} nu contine nici un interval, rezulta ca f este
strict crescatoare. (d) Avem lim f (x) = 0, deci dreapta de ecuatie y = 0 este asimptota orizontala
x
x x x x
la pentru functia f . (e) f 00 (x) = 3x (ln 3)2 2x (ln 2)2 = 3 2 ln 3 2 2 ln 2 3 2 ln 3 + 2 2 ln 2 .

x x x x x
Daca x > 0 atunci 2 2 < 3 2 , de unde 2 2 ln 2 < 3 2 ln 2 < 3 2 ln 3 si deci f 00 (x) > 0 (ce-a de-a doua
paranteza din expresia lui f 00 fiind strict pozitiva). Concluzionam astfel ca f este convexa pe [0, ).
XI.6 Fie f : R R, f (x) = x|x|. Sa se arate ca f este derivabila pe R.
(
x2 , x 0
Solutie. Avem f (x) = . Problema derivabilitatii se pune doar n origine, al carei
x2 , x < 0
f (x) f (x)
raspuns este afirmativ deoarece lim x = lim x = 0.
x%0 x&0
XI.7 Fie f : R R, f (x) = |x a|x. Sa se determine a R astfel ncat f sa fie derivabila pe R.

(
x(x a), x a
Solutie. f (x) = . Calculam lim f (x)f xa
(a)
= a si lim f (x)f
xa
(a)
= a.
x(a x), x < a x%a x&a
Functia fiind derivabila pe R, este derivabila si n a, deci n mod necesar a = a = 0.
XI.8 Fie f : R R, (
x2 sin x1 , x 6= 0
f (x) =
0 , x = 0.
Sa se arate ca f admite derivata discontinua n origine.
f (x)
Solutie. Avem f 0 (x) = 3x sin x1 x12 cos x1 , x 6= 0 si lim x = 0, deci f 0 (0) = 0. Fie xn =
1
6=
x0 2 +2n
2
0, f 0 (xn ) =
2
0. Fie de asemenea yn = 1
2n . Atunci f 0 (yn ) = (2n) , deci nu
2 +2n
exista lim f (x), de unde f 0 nu e continua n origine.
0
x0
XI.9 Studiati daca A(0, 0) este punct de inflexiune, unghiular sau de ntoarcere pentru f : R R,
(
x , x0
f (x) = 3
x , x < 0.

3
q
f (x) x f (x) x
Solutie. lim = lim = lim 1 = +, lim = lim = lim 3 1
= +. De
x0+ x x0+ x x0+ x x0 x x0 x x0 x2
00
asemenea, pentru x > 0, f (x) = 41x3 ,
de unde f este concava pe (0, ), iar pentru x < 0 avem
00 2
f (x) = 3 5 > 0, de unde f este convexa pe (, 0). Rezulta ca A(0, 0) este punct de inflexiune

9 x
pentru f .
XI.10 Fie a (0, ). Atunci
ax x + 1, x R a = e.
Solutie. Necesitatea. Fie f : R R, f (x) = ax x 1. Deoarece f (0) = 0, f (x) 0, pentru

orice x R si f derivabila, rezulta din teorema lui Fermat ca f 0 (0) = 0, echivalent cu ln a = 1, deci
a = e.
Suficienta. Fie f : R R, f (x) = ex x 1. Avem f 0 (x) = ex 1 pentru orice x R si tabelul de
x 0 +
variatie a lui f prezentat mai jos. f 0 (x) 0 + + . Rezulta ca x = 0 este punct
f (x) + & 0 % +
de minim global pentru f , adica f (x) f (0) = 0, pentru orice x R, de unde concluzia.
XI.11 Determinati functiile f : R R derivabile, astfel ncat

(
f 0 (x) = f (x), x R
(P.C.)
f (0) = 1.
0
Solutie. Avem f 0 (x) f (x) = 0, de unde ex f 0 (x) ex f (x) = 0, adica (ex f (x)) = 0, pentru
orice x R. Rezulta ca exista C R cu ex f (x) = C, pentru orice x R. Din f (0) = 1, rezulta
C = 1. Prin nmultirea relatiei cu ex , deducem ca f (x) = ex , pentru orice x R.
XI.12 Determinati functiile f : R R derivabile, astfel ncat

(
f 0 (x) = af (x), x R
f (0) = 1,
unde a R este un numar real fixat.

Solutie. Procedam analog ca la exercitiul precedent. Avem f 0 (x) af (x) = 0, de unde, prin
0
nmultire cu eax avem (eax f (x)) = 0, pentru orice x R. Deci exista C R cu eax f (x) = C,
pentru orice x R. Din f (0) = 1 deducem ca C = 1 si deci f (x) = eax , pentru orice x R.
XI.13 Sa se arate ca (cos x)(n) = cos x + n 2 , n N, x R.

Solutie. Demonstram prin inductie. Pentru n = 1, avem cos0 (x) = sin(x) si cos x + 2 =

cos x cos 2 sin x sin 2 = sinx. Presupunemadevarata ipoteza de inductie. Atunci cos(n+1)(x) =
cos0 x + n 2 = sin x + n 2 = cos x + n 2 cos 2 sin x + n 2 sin 2 = cos x + (n + 1) 2 .
XI.14 Sa se determine ordinul de multiplicitate a radacinii x = 2 pentru ecuatia f (x) = 0, unde

f (x) = x5 5x4 + 7x3 2x2 + 4x 8.
Solutie. Avem f (2) = 32 5 16 + 7 8 8 + 8 8 = 0. f 0 (2) = 5 16 20 8 + 21 4 4 2 + 4 = 0.
f 00 (2) = 20 8 60 4 + 42 2 4 = 0. f (3) (2) = 60 4 120 2 + 42 = 42 6= 0. Deci ordinul de
multiplicitate al lui 2 este 3.
XI.15 Sa se arate ca P (x) = 2nx2n+1 + (2n + 1)x2n 1 se divide cu (x + 1)2 .

Solutie. Avem P (1) = 2n + (2n + 1) 1 = 0, deci (x 1) divide P (x). Avem P 0 (x) =
2n(2n + 1)x2n1 + 2n(2n + 1)x2n , de unde P 0 (1) = 0, deci (x + 1)2 divide P (x).
2 2
XI.16 Fie f : R R, f (x) = ex . Sa se arate ca f (n) (x) = Pn (x)ex , n N , x R, unde Pn este o
functie polinomiala de grad n.
2 2
Solutie. Demonstram prin inductie matematica. f 0 (x) = 2x ex = P1 (x)ex , unde
2
P1 (x) = 2x. Presupunem acum ca f (n) (x) = Pn (x)ex , cu gradPn = n. Atunci f (n+1) (x) =
2
0 2 2 2
Pn (x)ex = Pn0 (x) ex 2xPn (x)ex = Pn+1 (x)ex , unde Pn+1 (x) + Pn0 (x) 2xPn (x) este
o functie polinomiala de grad n + 1.
XI.17 Sa se arate ca nu exista nici o functie polinomiala a carei restrictie la (0, 1) sa fie egala cu
f : (0, 1) R, f (x) = ln x.
Solutie. Sa presupunem ca ar exista o functie polinomiala de grad n, Pn : (0, 1) R cu Pn = f .
n
Derivand aceasta relatie de n + 1 ori, obtinem 0 = (1) +1
xn+1 , pentru orice x (0, 1), ceea ce este o
contradictie.
XI.18 Fie f : (0, ) R, f (x) = xn , n N . Sa se arate ca
f 0 (1) f 00 (1) f (n)

f (1) + + + ... + = 2n .
1! 2! n!
Solutie. f 0 (x) = nxn1 , deci f 0 (1) = n. f 00 (x) = n(n 1)xn2 , deci f 00 (1) = n(n 1). Deducem
ca f (k) (x) = Akn , iar suma este de fapt Cn0 + . . . + Cnn = 2n .
XI.19 Fie a, b > 0 cu ax + bx 2, x R. Sa se arate ca ab = 1.

Solutie. Fie f : R R, f (x) = ax + bx . Din ipoteza avem f (x) f (0), pentru orice x R, adica
0 este punct de minim global pentru f . Cum f e derivabila pe R, conform teoremei Lui Fermat
avem f 0 (0) = 0, echivalent cu ln a + ln b = 0, de unde ab = 1.
n
XI.20 Fie a1 , . . . , an > 0 cu ax1 + . . . + axn n, x R. Atunci
Q
ak = 1.
k=1
Solutie. Fie f : R R, f (x) = ax1 + . . . + axn . Din ipoteza avem ca f (x) f (0), pentru orice
x R deci 0 e punct de minim global pentru f , iar cum f e derivabila, obtinem ca f 0 (0) = 0, de
unde rezulta concluzia.
XI.21 Sa se arate ca derivata functiei f : R R, f (x) = (x 1)(x + 1)(x 2) are numai radacini reale.
Solutie. Din f (1) = f (1) = 0 rezulta ca exista c1 (1, 1) cu f 0 (c1 ) = 0. De asemenea, din
f (1) = f (2) = 0 deducem ca exista c2 (1, 2) astfel ncat f 0 (c2 ) = 0. Cum f e functie polinomiala
de grad 3, derivata sa va fi functie polinomiala de grad 2, cu radacinile reale c1 si c2 .
XI.22 Sa se arate ca ecuatia 6x5 + 4x3 2x 1 = 0 are cel putin o radacina n intervalul (0, 1).
Solutie. Fie f : [0, 1] R, f (x) = 6x5 4x3 2x 1 continua. Deoarece f (0) = 1 < 0 si
f (1) = 7 > 0 deducem ca exista x0 (0, 1) cu f (x0 ) = 0.
XI.23 Utilizand teorema lui Lagrange, sa se arate ca
(a) ex > x + 1, x > 0.

x
(b) arctgx > 1+x2 , x > 0.
Solutie. (a) Fie x > 0 si functia f : [0, ) R, f (t) = et t 1. Avem ca f e continua pe

[0, x] si derivabila pe (0, x). Conform teoremei lui Lagrange avem ca exista cx (0, x) astfel ncat
f (x) f (0) = f 0 (cx )(x 0), echivalent cu
ex x 1 = x (ecx 1) > x (e0 1) = 0.

t
(b) Fie x > 0 si functia f : [0, ) R, f (t) = arctgt 1+t 2 , care este continua pe [0, x] si derivabila
pe (0, x). Din teorema lui Lagrange avem ca exista cx (0, x) astfel ncat
1 c2x c2x

0 1
f (x) = f (cx ) x = x= x > 0.
1 + c2x 1 + c2x 1 + c2x
1
XI.24 Aplicand teorema lui Lagrange functiei f : [0, x] R, f (t) = 1+t se obtine punctul c = c(x). Sa se
c(x)
calculeze lim x .
x0+
1
Solutie. Fie x > 0. Avem f (x)f (0) = f 0 (c(x))(x0), cu c(x) (0, x), deci 1
1+x 1 = (1+c(x))2 x.

Rezulta c(x) = 1 + x 1, de unde

c(x) 1+x1 1 1
lim = lim = lim = .
x0+ x x0+ x x0+ 2 1 + x 2
XI.25 Fie f : [0, 2] R o functie continua pe [0, 2], de doua ori derivabila pe (0, 2) cu f (0) = 0, f (1) =
1, f (2) = 2. Sa se arate ca exista c (0, 2) astfel ncat f 00 (c) = 0.
Solutie. Aplicand teorema Lui Lagrange pe [0, 1], avem ca 1 = f (1) f (0) = f 0 (c1 ), cu c1 (0, 1).
De asemenea 1 = f (2) f (1) = f 0 (c2 ), cu c2 (1, 2). Deci f 0 (c1 ) = f 0 (c2 ), f 0 continua pe
[c1 , c2 ] (0, 2) si derivabila pe (c1 , c2 ), deci conform teoremei lui Rolle exista c (c1 , c2 ) cu
f 00 (c) = 0.
XI.26 Fie f : [a, b] R continua, derivabila pe (a, b), cu derivata marginita. Sa se arate ca exista L 0
astfel ncat |f (x) f (y)| L|x y|, x, y [a, b].
Solutie. Fie x, y [a, b]. Aplicand teorema lui Lagrange pe [x, y], avem ca exista c (x, y) cu
f (y) f (x) = f 0 (c)(y x). Trecand la modul, avem
! !
|f (x)f (y)| = |f 0 (c)||xy| sup |f 0 (c)| |xy| sup |f 0 (c)| |xy| = L|xy|, x, y [a, b].
c(x,y) c(a,b)
XI.27 Ca o aplicatie la exercitiul precedent, sa se arate ca | sin x sin y| |x y|, x, y R.

Solutie. Deoarece | sin0 x| = | cos x| 1, avem ca derivata functiei sin e marginita si aplicand
rezultatul precedent, obtinem

| sin x sin y| cos(cx,y )|x y| sup cos t |x y| = |x y|, x, y R.
tR
XI.28 Fie f : R R astfel ncat |f (x) f (y)| |x y|2 , x, y R. Sa se arate ca f este constanta.

Solutie. Fie x 6= y. Atunci f (x)f (y)
|x y|, Facand x y, avem ca f e derivabila n orice

xy
x R si f 0 = 0, deci f este constanta.

XI.29 Fie
a > 0 si x0 R astfel ncat x0 3 a. Consideram sirul (xn )n1 definit prin xn+1 =
1 a
3 2xn + x2 , n N. Demonstrati ca sirul (xn )n e convergent si calculati-i limita.
n
xn +xn + xa2
Solutie. Aplicand inegalitatea mediilor, avem xn+1 = 3
n
3 a, pentru orice n natural.
xn+1
Deoarece termenii sirului sunt numere strict pozitive, avem xn 1, de unde avem ca sirul este

descrescator, deci convergent. Trecand la limita n relatia de recurenta, rezulta ca lim xn = 3 a.
n
a xn
XI.30 Fie a > 0, (xn )n0 cu x0 > 0 si xn+1 = xn + xn . Calculati lim
n
.
n
Solutie. Prin inductie se arata ca xn > 0, pentru orice n N. Avem xn+1 xn = xan > 0, deci (xn )
e strict crescator. Fie l = lim xn [0, ) {+}. Daca 0 < l < atunci prin trecere la limita
n
n relatia de recurenta, avem al = 0, fapt imposibil. Daca l = 0, din relatia de recurenta obtinem n
particular cu a xn+1 xn = x2n + a de unde, prin trecere la limita dupa n , obtinem ca a = 0,
ceea ce este din nou imposibil. Ramane l = +. Deci lim xn = +. Aplicand Stolz-Cesaro,
n
x2
2
xn

avem lim nn = lim (x2n+1 x2n ) = lim xa2 + 2a = 2a, de unde lim n
= 2a.
n n n n n
xn
XI.31 Fie (xn )n1 definit prin x1 > 0 si xn+1 = ln(e+xn ) , n 1. Sa se arate ca (xn )n e convergent si sa
se calculeze lim xn si lim nxn .
n n
Solutie. Avem x1 > 0. Presupunem xn > 0. Deoarece e + xn > e, avem ln(e + xn ) > 1 > 0, deci
xn+1 > 0. Rezulta xn > 0, pentru orice n N . In plus xxn+1n
1
= ln(e+x n)
< ln1e = 1, deci sirul este
strict descrescator. Fiind si marginit inferior de 0, avem ca este convergent. Trecand la limita n
relatia de recurenta, obtinem lim xn = 0. Pentru ce-a de-a doua parte a cerintei, aplicand teorema
n
Stolz-Cesaro obtinem
n 1
lim nxn = lim = lim x1 = e.
n n 1 n xn
xn ln 1 + e
n
XI.32 Fie (xn )n1 un sir de numere reale strict pozitive pentru care exista k > 0 cu x2n k(xn xn+1 ),
pentru orice n N . Sa se arate ca (xn ) e convergent si lim xn = 0.
n
x2n
Solutie. Avem xn+1 xn = (xn xn+1 ) k > 0, de unde (xn )n strict descrescator. Cum
xn > 0, pentru orice n N, avem ca sirul este marginit inferior, deci convergent. Fie l = lim xn .
n
Rezulta 0 l k(l l), de unde l = 0.
1 1

XI.33 Fie f : R R crescatoare cu lim f x n = lim f x + n , pentru orice x R. Sa se arate ca
n n
f este continua.
Solutie. Fie a R. Cum f e monotona, avem ca exista si sunt
finite limitele laterale ale lui f n a
si f (a 0) f (a) f (a + 0). Dar f (a 0) = lim f a n1 si f (a + 0) = f a + n1 , iar conform
n
ipotezei rezulta ca exista lim f (x) = f (a), de unde continuitatea functiei f n a.
xa
Remarca. Este suficient sa presupunem ca lim f x n1 lim f x + n1 .

n n
XI.34 Fie (xn ) si (yn ) doua siruri de numere reale nenule astfel ncat lim yn = 0. Sa se calculeze
n
x2 y
lim 2 n n 2 .
n xn +xn yn +2yn
x2n yn yn
Solutie. Avem 2
x2n +xn yn +2yn = yn yn 2 . Deoarece
1+ x n
+2( x n
)
2 " 2 #
yn yn yn 1 yn 1 7 7
1+ +2 =2 +2 + +
xn xn xn 4 xn 16 16 8
yn 8yn
rezulta ca yn 2 7 0, iar din criteriul majorarii rezulta ca limita ceruta este 0.
1+ x n
+2 ( xynn ) n
n
1
|x xi | = 21 .
P
XI.35 Fie n N, n 2 si x1 , . . . , xn [0, 1]. Sa se arate ca exista x [0, 1] astfel ncat n
i=1
n
1
P
Solutie. Consideram functia f : [0, 1] [0, 1], f (x) = n |x xi |. Deoarece |x xi | 1, pentru
i=1
n n
1 1
P P
orice i {1, . . . , n} avem ca f este corect definita. Avem f (0) = n |xi | si f (1) = n |1 xi | =
i=1 i=1
n
1 1 1
P
n (1 xi ) = 1 f (0), de unde deducem ca f (0) + f (1) = 2. Daca f (0) = f (1) = 2 atunci
i=1
concluzia este valabila pentru x = 0 sau x = 1. In celalalt caz, avem f (0) 6= 21 si f (1) 6= 12 , de unde
f (0) < 12 < f (1) sau f (1) < 12 < f (0), deci 12 este situat ntre f (0) si f (1). Cum f este continua,
rezulta ca exista x0 [0, 1] cu f (x0 ) = 12 .
1 1
XI.36 Sa se arate ca sirul (xn ) definit prin xn = 1 + 22 + ... + n2 este convergent, iar lim xn 2.
n
1
Solutie. xn+1 xn = (n+1) 2 > 0, deci (xn )n e strict crescator. Deoarece 1 xn <
1 + 12 + 23 + . . . + (n1)n = 2 n1 < 2, rezulta ca xn (1, 2), pentru orice n N . Rezulta ca
1 1 1
sirul este convergent si lim xn [1, 2].

n
p
XI.37 Fie (an ) un sir cu a0 = 1 si an+1 = 2an + 3a2n 2, pentru orice n N. Sa se arate ca an N
pentru orice n N.
Solutie.
p Prin inductie rezulta imediat ca an > 0 pentru orice n N. In plus, din an+1 2an =
3a2n 2, de unde, prin ridicare la patrat rezulta a2n+1 4an an+1 + a2n = 2. Punand
n 7 n 1, avem a2n 4an an1 + a2n1 = 2, iar prin scaderea acestor relatii rezulta
p
(an+1 an1 )(an+1 + an1 4an ) = 0. Deoarece an+1 an = an + 3a2n 2, deducem ca sirul (an )
e strict crescator, deci, conform relatiei anterioare, rezulta n mod necesar an+1 + an1 4an = 0.
Deci sirul nostru verifica relatia an+1 = 4an an1 , pentru orice n 1, a0 = 1, a1 = 3 care sunt
numere naturale, iar din inductie rezulta imediat ca an N, pentru orice n N.
ln x
XI.38 Fie f : (0, ) R, f (x) = x . Studiati variatia functiei f si aratati ca e > e .
Solutie. f 0 (x) = 1ln x
x2 ,x (0, ). Cum x = e e punct de minim global, rezulta ca f (e) > f (),
x 0 e
echivalent cu > ln e , deci e > e . f 0 (x) + + 0
f (x) % 1/e & 0
1
XI.39 Studiati convergenta sirului (xn ) dat de xn+1 = xn + xn , x1 > 0.
Solutie. Prin inductie rezulta imediat ca xn > 0 pentru orice n N . De aici xn+1 xn = x1n > 0,
pentru orice n N , de unde (xn ) e strict crescator. Daca (xn ) ar fi marginit, atunci notand cu
l limita sa, am obtine (prin trecere la limita n relatia de recurenta) ca l = l + 1l , de unde 1l = 0,
absurd. Deci (xn ) e nemarginit superior si deci lim xn = .
n
XI.40 Fie f, g : [a, b] R continue cu sup f (t) = sup g(t). Sa se arate ca exista c [a, b] cu
t[a,b] t[a,b]
f (c) = g(c).
Solutie. Fie M = sup f (t). Cum f si g sunt continue, exista x1 , x2 [a, b] cu f (x1 ) = M = f (x2 ).
t[a,b]
Definim h : [a, b] R, h(x) = f (x) g(x). Deoarece h(x1 ) = f (x1 ) g(x1 ) = M g(x1 ) 0 si
h(x2 ) = f (x2 ) g(x2 ) = f (x2 ) M 0 . Cum h este continua, obtinem ca exista c [a, b] cu
h(c) = 0, de unde concluzia.
XI.41 Fie f, g : [a, b] [a, b] continue cu f g = g f . Aratati ca exista c [a, b] cu f (c) = g(c).
Solutie. Presupunem, prin reducere la absurd, ca f (x) 6= g(x), pentru orice x [a, b]. Presupunem,
de exemplu, ca f (x) > g(x), pentru orice x [a, b]. Atunci functia h = f g e continua si nu se
anuleaza pe [a, b], deci exista > 0 cu h(x) > , pentru orice x [a, b]. Rezulta f (x) g(x) > ,
pentru orice x [a, b]. Deoarece f (f (x)) g(g(x)) = [f (f (x)) g(f (x))] + [f (g(x)) g(g(x))] > 2,
prin inductie se arata ca (f . . . f ) (x) (g . . . g) (x) > n, x [a, b], n 2. Rezulta
ca n < (f . . . f ) (x) (g . . . g) (x) 2 max{|a|, |b|}, pentru orice n 2, ceea ce este o
contradictie.
XI.42 Fie f : R R cu |f (x) x| xarctg x, pentru orice x R. Sa se arate ca f este derivabila n 0
si ca f 0 (0) = 1.
Solutie. Pentrux = 0 rezulta |f (0)| 0, de unde f (0) = 0. Fie x 6= 0. Din |f (x)x| |x||arctg x|,
rezulta f (x)
x 1 |arctg x|. Facand x 0 deducem ca exista lim
f (x)f (0)
= 1.

x0
x0

XI.43 Fie f : R R, f (x) = ln x2 + 1 .
(a) Calculati f 0 (x), x R.
(b) Aratati ca f (x) 0, pentru orice x R.
(c) Rezolvati ecuatia f (x) = 2.
Solutie.

XI.44 Fie f : R R, f (x) = x2 + 1 ex .
(a) Sa se studieze intervalele de monotonie ale functiei f .
(b) Sa se arate ca pentru orice n N exista an , bn Z astfel ncat
f (n) (x) = (x + 1)2 + an (x + 1) + bn ex , x R.

(c) Sa se determine sirurile (an )n1 si (bn )n1 .

Solutie.
XI.45 O cana de cafea are temperatura initiala de T0 = 75 C care, situata ntr-o camera avand
temperatura de S = 25 C, ajunge dupa un minut la temperatura de T1 = 74 C. Notam cu Tn
temperatura canii de cafea dupa n minute de la prima masuratoare.
(i) Sa se scrie sistemul discret ce descrie variatia temperaturii canii de cafea din minut n minut.
(ii) Sa se rezolve sistemul formulat anterior.
(iii) Aflati lim Tn .
n
(iv) Intocmiti un tabel continand temperaturile din primele 10 minute, apoi trasati un grafic
reprezentand variatia temperaturii canii.
(v) Va ajunge cana sa aiba temperatura de 25 C?
Solutie. (i) Vom utiliza legea lui Newton de racire a unui corp:
Variatia temperaturii unui obiect ntr-un interval fixat de timp este proportionala cu diferenta
dintre temperatura mediului ambiant si temperatura obiectului.
In limbajul nostru, avem relatia

Tn+1 Tn = k(Tn S), nN (4.1)
unde k este constanta de proportionalitate data de Legea lui Newton, pe care o deducem din relatia
T1 T0 = k(T0 S) 74 75 = k(75 25)
de unde obtinem ca k = 0, 02.
Relatia (4.1) devine
Tn+1 Tn = 0, 02 (25 Tn ), nN
care, prin calcul, ne da n final sistemul
Tn+1 = 0, 98 Tn + 0, 5, n N. (4.2)
(ii) Scriem relatia (4.2) dand succesiv valori de la 1 la n:
T1 = 0, 98 T0 + 0, 5 / 0, 98n1
T2 = 0, 98 T1 + 0, 5 / 0, 98n2
T3 = 0, 98 T2 + 0, 5 / 0, 98n3
..
.
Tn2 = 0, 98 Tn3 + 0, 5 / 0, 982
Tn1 = 0, 98 Tn2 + 0, 5 / 0, 98
Tn = 0, 98 Tn1 + 0, 5
Tn = 0, 98n T0 + 0, 5 (1 + 0, 98 + 0, 982 + . . . + 0, 98n1 ).

Rezulta ca
Tn = 50 0, 98n + 25, n N. (4.3)
(iii) lim Tn = 25. (iv)
n
n 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Tn 75 74 73.02 72.06 71.12 70.20 69.30 68.41 67.54 66.69 65.86
(v) Nu va ajunge. In caz contrar, presupunand ca exista n N cu Tn = 25, am obtine contradictia
50 0, 98n = 0.
XI.46 Sa se determine functiile f : R R ce verifica simultan conditiile:

(a) f (xf (y)) = yf (x), x, y R ;
(b) exista si este finita lim f (x).
x
Solutie. Aratam mai ntai ca f este surjectiva. Pentru nceput, fie x R si y = x

f (x) . Atunci

x x
f (xf (y)) = f xf = f (x) = x.
f (x) f (x)
Am obtinut ca
x
f xf = x, x R .
f (x)

y
Fie acum y R si x = yf f (y) R . Din relatia de mai sus rezulta ca f (x) = y, deci f e
surjectiva.
Fie acum y1 R cu f (y1 ) = 1. Facand x = 1 n (a), obtinem
f (1 f (y1 )) = y1 f (1) f (1) = y1 f (1) y1 = 1.
Rezulta ca f (1) = 1.
Punand n (a) x = y R obtinem f (xf (x)) = xf (x), ceea ce arata ca xf (x) este punct fix pentru
f , pentru orice x R . In cele ce urmeaza, vom arata doua proprietati ce le au punctele fixe ale
lui f .
Fie x1 , x2 R puncte fixe ale lui f . Atunci
f (x1 x2 ) = f (x1 f (x2 )) = x2 f (x1 ) = x1 x2 ,
deci x1 x2 este punct fix pentru f . De asemenea,

XI.47 Sa se arate ca nu exista lim cos n.

n
Solutie. Sa presupunem, prin reducere la absurd, ca exista l [1, 1] cu lim cos n = l. Atunc,
n
din sin2 n + cos2 n = 1, deducem ca lim sin2 n = 1 l2 . Din cos 2n = 2 cos2 n 1, trecand la limita
n
dupa n , obtinem ca l = 1, deci lim sin n = 0. Dar sin(n + 1) = sin n cos 1 + cos n sin 1, iar
n
prin trecere dupa n , obtinem ca sin 1 = 0, ceea ce este absurd.

XI.48 Sa se arate ca lim n n = 1.
n

Solutie. Fie, pentru n 2, n n = 1+xn , cu xn 0. Din inegalitatea lui Bernoulli, din n = (1+xn )n
deducem ca n 1+nxn , de unde deducem ca 1 n1 +xn > xn > 0, ceea ce arata ca sirul (xn )n2 este
marginit. Mai mult, din x = (1 + xn )n , cu binomul lui Newton, avem ca n = 1 + Cn1 xn + Cn2 x2n + . . .,
de unde n 1 nxn + n(n1) 2 x2n > 0 care ne conduce la n2 n1
2
xn + x2n > 0, facand n si

tinand cont ca sirul (xn )n2 este marginit, deducem ca lim xn = 0, de unde n n = 1 + xn 1.
n q
2
Remarca. Mai simplu, putem deduce din cele de mai sus ca n > Cn2 xn , de unde 0 < xn < n1 ,
care conduce la aceeasi concluzie.
4.2 Algebra
XI.49 Sa se determine numarul de inversiuni si signatura pentru fiecare din permutarile urmatoare:

1 2 3 2 2 3 4
1 = 2 =
3 1 2 3 4 1 2

1 2 3 4 1 2 3 4 5
3 = 4 =
2 4 3 1 4 5 2 1 3

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 6
5 = 6 =
5 1 4 2 3 5 6 1 2 4 3
Solutie. Avem 1 (1) = 3 > 1 (2) = 1 si 1 (1) = 3 > 1 (3) = 2, deci m(1 ) = 2 si (1 ) = +1.
In mod analog avem m(2 ) = 4, (2 ) = +1, m(3 ) = 4, (3 ) = +1, m(4 ) = 7, (4 ) = 1,
m(5 ) = 6, (5 ) = +1, m(6 ) = 9, (6 ) = 1.

1 2 3 4
XI.50 Fie permutarea = . Sa se arate ca ecuatia x2 = nu are solutii n S4 .
3 4 2 1
Solutie. Sa presupunem ca exista x S4 cu x2 = . Avem () = 1. Pe de alta parte
(x x) = (x) (x) = (1)2m(x) = 1. Cum x2 = , rezulta (x2 ) = (), ceea ce este absurd.

1 2 3 4 5 6 7
XI.51 Fie permutarea u = . Sa se arate ca nu exista x S7 astfel ncat x2n = u,
7 6 5 4 3 2 1
unde n N este fixat.
Solutie. Avem (u) = 1, iar orice solutie a ecuatiei x2n = u ne-ar duce la contradictia
1 = (u) = (x2n ) = +1.

1 2 3 4 5 6
XI.52 Fie permutarea = . Sa se determine i, j {1, 2, 3, 4, 5, 6} astfel ncat sa
6 4 i 3 j 1
fie o permutare para.
Solutie. Sa observam ca i, j {2, 5}. Daca i = 2, j = 5 atunci avem ca este o permutare impara.
Pentru i = 5, j = 2, este permutare para.
4.2. ALGEBRA 87
XI.53 Fie permutarea S2n data prin

1 2 3 4 ... n n+1 n+2 ... 2n
= .
1 3 5 7 ... 2n 1 2n 2n 2 ... 2
Sa se determine numarul inversiunilor permutarii si sa se determine n astfel ncat sa fie

permutare para (respectiv impara).
Solutie. Vom numara perechile ordonate (i, j), pentru care (i) > (j). Avem 3 = (2) > (2n) =
2,
5 = (3) > (2n) = 2, (3) > (2n 1) = 4, . . . ,
2n 1 = (n) > (2n) = 2, . . . (n) > (n + 2). Deci (2) majoreaza o valoare a permutarii, (3)
doua valori, respectiv (n) majoreaza
2n (n + 2) + 1 valori.
Insumand aceste inversiuni, obtinem 1 + 2 + . . . + n 1 = n(n1)
2 inversiuni n acest moment. Dar
(n + 1) majoreaza n 1 valori, (n + 2) majoreaza n 2 valori (anume (n + 3), . . . , (2n)),
respectiv (2n 1) majoreaza o valoare (anume (2n)). Insumandu-le pe acestea, obtinem
n 1 + n 2 + . . . + 2 + 1 = n(n1)
2 inversiuni. Concluzionam deci ca
m() = n(n 1),
care este un numar par, pentru orice n N , deci este permutare para, indiferent de ce valoare
ia n.
XI.54 Fie numarul de 5 cifre a1 a2 a3 a4 a5 , unde a1 = 6, a2 = 4, a3 = 2, a4 = 5, a5 = 1. Sa se calculeze

X
a(1) a(2) a(3) a(4) a(5) .
S5
Solutie. Pentru nceput,s a consideram ca n suma ceruta, fiecare cifa ocupa o pozitie data o
singura data. Atunci obtinem valoarea sumei ca fiind
1 (1 + 10 + . . . + 104 ) + 5 (1 + 10 + . . . + 104 ) + 2(1 + 10 + . . . + 104 )

+4(1 + 10 + . . . + 104 ) + 6(1 + 10 + . . . + 104 )
=(1 + 2 + 4 + 5 + 6)(1 + 10 + . . . + 104 ).
Dar o permutare a cirfelor date cu o anumita cifra aflata pe o pozitie fixata poate fi aleasa n 4!
moduri. Deci
X
a(1) a(2) a(3) a(4) a(5) = (1 + 2 + 4 + 5 + 6)(1 + 10 + . . . + 104 ) 4!.
S5

0 1 1 0
XI.55 Fie matricele J = ,K = . Spumen ca o matrice
0 0 0 0
M M2 (R) este nilpotenta daca exista n N cu M n = O2 .
(a) Verificati ca O2 si J sunt nilpotente.

(b) Aratati ca K nu este nici inversabila si nici nilpotenta.

p q
(c) Aratati ca daca X M2 (R) este de forma X = atunci avem
r s
X 2 (p + s)X + (ps qr)I2 = O2 .


a b
(d) Aratati ca daca A = M2 (R) verifica A2 = O2 atunci a + d = 0 si ad bc = 0.
c d
(e) Aratati ca daca B M2 (R) este nilpotenta, atunci B 2 = O2 .
Solutie. (a) Avem O21 = O2 si J 2 = O2 , deci O2 si J sunt nilpotente. (b) Avem K n = K, n N ,
si cum det(K) = 0, rezulta ca K nu e nici nilpotenta, nici inversabila. (c) Rezulta prin calcul direct,
nlocuind expresiile lui X si X 2 n relatia ceruta. In continuare vom nota prin tr(X) = a + d si
det(X) = ad bc. (d) Daca A = O2 , afirmatia este evidenta. Presupunem A nenula. Conform
subpunctului precedent, obtinem A2 tr(A) A + det(A) I2 = O2 . Deoarece A2 = O2 rezulta
tr(A) a = det(A) I2 . Daca presupunem ca a + d 6= 0 atunci am avea A = det(A) tr(A) I2 si cum
2
A 6= O2 ar rezulta det(A) 6= 0. Astfel A2 = det(A) tr(A) I2 = O2 , ceea ce este absurd. Deci
tr(A) = 0. De aici si din relatia de la (c) rezulta si det(A) I2 = O2 , de unde det(A) = 0. (e) Fie
B M2 (R) nilpotenta si n N cel mai mic numar natural cu proprietatea B n = O2 . Conform
lui (c) avem B 2 tr(B) B + det(B) I2 = O2 . Inmultind relatia de mai sus cu B n2 rezulta
tr(B)B n1 +det(B)B n2 = O2 . Inmultind acum relatia obtinuta cu B avem det(B)B n1 = O2 .
Cum B n1 6= O2 , rezulta n mod necesar det(B) = 0. Deci relatia de la (c) se scrie sub forma
B 2 tr(B) B = O2 . Inmultind acum relatia cu B n2 rezulta tr(B) B n1 = O2 , de unde
tr(B) = 0. Astfel, revenind din nou la relatia (c), ea devine B 2 = O2 .
XI.56 Sa se arate ca
(a) det(X + Y ) + det(X Y ) = 2(det X + det Y ), X, Y M2 (C);

(b) (AB BA)2 = det(AB + BA) 4 det A det B I2 , A, B M2 (C).
Solutie. (a) Identitatea se verifica prin calcul direct. (b) Din formula lui Hamilton-Cayley, avem
(AB BA)2 = [tr(AB BA)] (AB BA) det(AB BA) I2

= (tr(AB) tr(BA)) (AB BA) det(AB BA) I2

= det(AB + BA) 2(det(AB) + det(BA)) I2

= det(AB + BA) 4 det A det B I2 .
XI.57 Sa se determine toate permutarile Sn pentru care |(i) (j)| |i j|, pentru orice
i, j {0, . . . , n}.
Solutie. Fie (i) = 1 si (j) = n. Rezulta n 1 = (i) (j) |i j|, de unde
|j i| = n 1. De aici i, j {1, n}. In particular, (1) = 1 sau (1) = n. Deoarece
|(i + 1) (i)| 1 rezulta ca |(i + 1) (i)| = 1. Rezulta (1) = 1, (2) = 1, . . . , (n) = 1 sau
(1) = n, (2) = n 1, . . . , (n) = 1.

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
XI.58 Fie = si = . Sa se rezolve ecuatia x = .
1 5 4 3 2 3 5 1 2 4
Solutie.
XI.59 Fie A, B Mn (R). Sa se arate ca det(A2 + B 2 ) 0.
Solutie. Tinand cont ca elementele matricelor A si B sunt numere reale, au loc urmatoarele:
det(A2 + B 2 ) = det[(A + iB)(A iB)] = det(A + iB) det(A iB) = det(A + iB) det(A + iB) =
det(A + iB) det(A + iB) = | det(A + iB)|2 0.

0 1 1
XI.60 Fie A = 1 0 1 M3 (R).
1 1 0
(a) Verificati ca A2 A = 2I3 .

4.2. ALGEBRA 89
(b) Aratati ca A este inversabila si aflati-i inversa.

(c) Aratati ca A2011 + A2010 = 22010 (A + I3 ).
Solutie. (a) Calcul direct. (b) Din (a), deducem ca A(A I3 ) = 2I3 , de unde A[ 21 (A I3 )] = I3 ,
ceea ce arata ca matricea A este inversabila si A1 = 12 (A I3 ). (c) Araam ca pentru orice n 1
are loc relatia An+1 + An = 2n (A + I3 ). Se observa ca pentru n = 1, relatia A2 + A = 2(A + I3 )
este echivalenta cu A2 A = 2I3 , care este adevarata, conform lui (a). Presupunem acum ca
pentru un n 1 oarecare este adevarata relatia An+1 + An = 2n (A + I3 ). Atunci An+2 + An+1 =
A(An+1 + An ) = A(2n (A + I3 )) = 2n (A2 + A) = 2n (2(A + I3 )) = 2n+1 (A + I3 ). Conform principiului
inductiei matematice, rezulta ca are loc concluzia.
2n+1
XI.61 Fie S2n+1 , n N . Sa se arate ca numarul N =
Q
((j) j) este par.
j=1
Solutie. Presupunem, prin reducere la absurd, ca N este impar. Atunci fiecare factor ((j) j)
este impar, j = 1, 2n + 1. Rezulta ca numerele (1), (3), . . ., (2n + 1) sunt numere pare, iar
acestea sunt n numar de n + 1, fapt ce reprezinta o contradictie, deoarece exista n numere pare n
multimea {1, 2, . . . , 2n + 1}.
Capitolul 5
Probleme pentru clasa a XII-a
5.1 Analiza matematica

+2n
e 2R
XII.1 Fie sirul (In )n0 definit prin In = etsin(ln t) dt, pentru n 0. Sa se calculeze lim In .
n
e 4 +2n

Solutie. Fie n N si t e 4 +2n , e 2 +2n . Avem ca ln t 4 + 2n, 2 + 2n . Rezulta ca

2 2 4 +2n t
2
2 sin(ln t) 1. Inmultind aceasta ultima inegalitate cu t > 0, rezulta ca 2 e 2

2 (4 )
+2n
t sin(ln t). Obtinem deci e 2 e

et sin(ln t) , pentru orice t e 4 +2n , e 2 +2n . De aici
+2n
e 2R
( 4 +2n)
( 4 +2n)
2 2
rezulta ca e 2 e dt In . Obtinem de aici urmatoarea minorare a lui In : e 2 e

e 4 +2n

2 ( 4 +2n )

e2n e 2 e 4 In , pentru orice n N. Deoarece lim e 2 e e2n e 2 e 4 = +,
n
rezulta din criteriul majorarii ca lim In = +.
n
R1
XII.2 Sa se arate ca lim ln(t + 1) sin(t ln n)dt = 0.
n 0
Solutie. Integrand prin parti obtinem:
Z1 1 Z1
cos(t ln n) 1 cos(t ln n)
ln(t + 1) sin(t ln n)dt = ln(t + 1) + dt.
ln n 0 t+1 ln n
0 0
Rezulta
1
Z Z1
ln 2 cos(ln n) 1 cos(t ln n)
ln(t + 1) sin(t ln n)dt + dt

ln n
t+1
ln n
0 0
Z1
ln 2 1 1 2 ln 2
+ dt = 0,
| ln n| t + 1 ln n | ln n| n
0
de unde obtinem concluzia dorita.
91
92 CAPITOLUL 5. PROBLEME PENTRU CLASA A XII-A
XII.3 Fie a 0 si f : [a, ) (0, ) continua care verifica urmatoarea proprietate:

1 Zx 1

max f (t)dt, 2014 e 2014 f (x), x [a, ).
2014
a
Atunci are loc inegalitatea

1
f (x) e 2014 (xa) , x [a, ).
Rx
Solutie. Fie F : [a, ) (0, ), F (x) = f (t)dt. Fie x > a + 1. Din inegalitatea din ipoteza
a
0
deducem ca F 0 (t) = f (t) 2014
1
F (t), de unde FF (t)
(t) 1
2014 d
, adica dt 1
ln F (t) 2014 . Prin integrare
1
pe [a + 1, x] n raport cu t, deducem ca ln F (x) ln F (a + 1) 2014 (x a 1), de unde obtinem ca
1
F (x) F (a + 1)e 2014 (xa1) , x (a + 1, ).
Acum, tinand cont de inegalitatea din ipoteza, avem ca

a+1
Z
1
F (a + 1) f (t)dt 2014e 2014 .
a
Rezulta ca pentru orice x > a + 1 are loc sirul de estimari

1
1 1 1 2014e 2014 1 (xa1)
f (x) F (x) F (a + 1)e 2014 (xa1) e 2014 ,
2014 2014 2014
de unde
1
f (x) e 2014 (xa) , x > a + 1. (1)
Daca x [a, a + 1], atunci avem ca
1 1 1 1 1 1
e 2014 e 2014 (xa) 2014e 2014 e 2014 e 2014 2014e 2014 f (x). (2)
Avand n vedere (1) si (2), deducem inegalitatea ceruta.

XII.4 Sa se calculeze primitiva
Z
1
dx, x (0, ).
(1 + x2 )(2x 1 + x2 )
Solutie. Avem descompunerea

1 2x + 1 + x2 2x 1
= 2 2 2
= 2 2
+ .
2 2
(1 + x )(2x 1 + x ) (1 + x )(4x (1 + x )) (1 + x )(3x 1) 1 + x (3x2 1)
2
2x 1
R
Notam prin I = (1+x2 )(3x 2 1) dx si J =

1+x2 (3x2 1)
.
Pentru prima integrala, cu schimbarea de variabila x2 = t, avem
1 |3x2 1|
Z Z Z
dt 1 3dt 1 dt 1 1
I= = = ln |3t1| ln(t+1)+C = ln 2 +C.
(1 + t)(3t 1) 4 3t 1 4 t+1 4 4 4 x +1
Pentru a calcula J, observam ca J se mai poate scrie

Z
2x 1
J= dx.
1 + x 2x(3x2 1)
2
2x t
Facem schimbarea de variabila t = 1+x2
. Observam ca t (0, 2). Urmeaza ca x = 4t 2
. Mai
departe,
x t t2
2 1 + x2 2x 1+x 2 2x 4 t4t 4t
2
t tx 2 2
dt = 2
dx = t 2 dx = 4t 2 +t2 dx =
1+x 1 + 4t2 4t2
4 t2 p
= (4 t2 ) dx = (4 t2 ) 4 t2 dx
4 t2
adica
1
dx = dt.
(4 t2 ) 4 t2
Rezulta ca
Z
4 t2 4 t2
Z
1 1 1 1
J = t t t2
dt = 2 dt =
2 4t 2 3 4t2 1 (4 t2 ) 4 t2 2 3t 4 + t2 (4 t2 ) 4 t2

t 1
Z
1 1 1
= dt = ln + C.
8 t2 1 16 t + 1
Rezulta ca

1 2x

1 1+x2 1 1 + x2 2x
J= ln +C = ln + C.
16 1+ 2x 16 1 + x2 + 2x
1+x2
Urmeaza ca

1 |3x2 1| 1 + x2 2x
Z
1 1
dx = ln 2 + ln + C.
(1 + x2 )(2x 1 + x2 ) 4 x +1 16 1 + x2 + 2x
XII.5 Sa se calculeze, utilizand metoda integrarii prin parti:

R
(a) ln xdx, x > 0;
R
(b) x ln xdx, x > 0;
xn ln xdx, x > 0, n N;
R
(c)
ln3 xdx, x > 0;
R
(d)
ln x
R
(e) x2 dx, x > 0;
R
(f ) sin(ln x)dx, x > 0;
x(x + 1)e3x+1 dx, x R;
R
(g)
R
(h) x cosxdx, x R;
ex sin xdx, x R;
R
(i)
x ex cos xdx, x R;
R
(j)
x 2arcsin x dx, x
R
(k) 1x2
(1, 1);
xarctgx
R
(l)
1+x2
dx, x R
1 1
R
(m) sin4 x
dx, x R (ind. - sin2
);
1
R
(n) sin6 x
dx, x R
Solutie.
XII.6 Sa se stabileasca relatiile de recurenta pentru calculul urmatoarelor integrale:
lnn xdx, x > 0;

R
(a) In =
xn cos xdx, x > 0;
R
(b) In =
xn sin xdx, x > 0;
R
(c) In =
xn ex dx, x R;
R
(d) In =
Solutie.
XII.7 Sa se calculeze, prin metoda schimbarii de variabila:

(a) e2x e2x + 1dx, x R;
R
1
R
(b) x(9+ln 2 x) dx, x > 0;
R x2 (1+x3 )
(c) 1+x6 dx, x R;
R ex
(d) ex +1 dx, x R;
R x
(e) eex 1+1 dx, x R;
(f ) sin x cos x cos(2x) . . . cos(2n1 x)dx, x R.
R
Solutie.
XII.8 Fie f : I R+ o functie derivabila, cu derivata continua. Sa se calculeze:
f (t) + f 0 (t)
Z
dt.
f (t) + et
Solutie.
XII.9 Fie f, g : I R+ functii derivabile, cu derivata continua. Sa se calculeze:
g(t) f 0 (t) + g 0 (t)

Z
dt.
g(t) + ef (t)
Solutie.
XII.10 Fie f : I R o functie de doua ori derivabila si crescatoare pe I. Sa se calculeze:
2
f 00 (t) + (f 0 (t))
Z
dt.
f 0 (t) + ef (t)
Solutie.
1+2 ln x+lnn x
XII.11 Fie F : (0, ) R o primitiva a functiei f : (0, ) R, f (x) = x , n N . Sa se
calculeze lim x F (x).
x&0
Solutie.
XII.12 Sa se stabileasca primitivele urmatoarelor functii:
R
(a) x2 a2 dx, a > 0, x (, a) sau x (a, );
R
(b) x2 + a2 dx, a 6= 0;
R
(c) a2 x2 dx, a > 0, x (a, a).
Solutie.
Rx
XII.13 Fie f : R R prin f (x) = 3 + {x}(1 {x}) si F : R R, F (x) = f (t)dt.
0
(a) Sa se verifice ca f (x + 1) = f (x) pentru orice x R;

(b) Sa se arate ca f este continua n x = 1;
x2 x3
(c) Sa se verifice ca F (x) = 3x + 2 3 , pentru orice x [0, 1);
(d) Sa se arate ca 3 f (x) 4, pentru orice x R;
(e) Sa se arate ca orice primitiva a lui f este strict crescatoare pe R;
(f ) Sa se calculeze lim F (x)
x
Solutie.
Re lnn x
XII.14 Fie p N, p 2 fixat si fie In = xp dx, n N.
1
(a) Sa se calculeze I0 si I1 .
(b) Sa se deduca o relatie de recurenta pentru sirul (In )nN .
(c) Sa se studieze convergenta sirului (In )nN .
e
Re
Solutie. (a) I0 = x1p dx = 1p 1 1 1

x1p = p1 1 ep1 .
1 1
De asemenea, calculand integrala I0 prin parti, deducem ca
Ze Ze e Ze
1 0 1 ln x
I0 = dx = (ln x) dx = p1 (1 p)x1p1 ln x dx =
xp xp1 x 1
1 1 1
Ze
1 ln x 1
= + (p 1) dx = p1 + (p 1)I1
ep1 x p e
1
de unde
1 1 1
I1 = 1 .
(p 1)2 ep1 (p 1)ep1
(b) Integrand prin parti obtinem
Ze
0 lnn x
In = (ln x) dx =
xp1
1
e Ze
lnn+1 x n lnn1 x 1
x xp1 (p 1)xp2 lnn x
= ln x dx =
xp1 1 x2p2
1
Ze
1 n lnn x xp2 (p 1)xp2 lnn+1 x
= dx =
ep1 x2p2
1
Ze Ze
1 lnn x lnn+1 x
= n dx + (p 1) dx =
ep1 xp xp
1 1
1
= nIn + (p 1)In+1 .
ep1
Din cele de mai sus concluzionam ca

n+1 1
In+1 = In , n N.
p1 (p 1)ep1
Re lnn x
(c) Pentru x [1, e] si n N avem ca lnn x [0, 1] si xp [ep , 1], de unde xp dx [0, e 1],
1
deci sirul (In )nN este marginit. De asemenea, pentru n N avem
Ze Ze
lnn+1 x lnn x lnn x
In+1 In = dx = (ln x 1) dx 0,
xp xp
1 1
n
deoarece lnxp x 0 si ln x 1, pentru orice n N si x [1, e]. Rezulta ca sirul (In )nN este
descrescator. Conform teoremei lui Weierstrass, deducem ca sirul (In )nN este convergent. Fie
l := lim In [0, e 1]. Din relatia de recurenta, pentru n N , deducem ca
n
In+1 n+1 1
= In ,
n n(p 1) n(p 1)ep1
1
de unde, facand n , se obtine egalitatea 0 = p1 l 0, de unde l = 0.
5.2 Algebra
XII.15 Sa se determine diferenta Z3 r Z2 .
Solutie. Cu toate ca Z3 = {0, 1, 2} si Z2 = {0, 1}, raspunsul nu este {2}. Elementul
1 = {3k + 1 : k Z} Z3 nu coincide cu 1 = {2p + 1 : p Z} Z2 . Confuzia consta
n notatia standard si n faptul ca n majoritatea problemelor de liceu nu intervin doua astfel de
multimi n acelasi enunt. O varianta de notare ar fi, de exemplu, Z3 = {0, 1, 2} si Z2 = {0, 1}.
Astfel, Z3 Z3 = si deci Z3 r Z2 = Z3 ,
XII.16 Pe multimea P(E) a partilor unei multimi nevide E se defineste relatia prin
A B A B = .
Aratati ca este simetrica.

Solutie.
XII.17 Sa se arate ca familia (Ai )3i=1 reprezinta o partitie a lui E = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}, unde A1 =
{1, 2, 3, 4}, A2 = {5, 6, }, A3 = {7}.
Solutie.
XII.18 Fie A multimea triunghiurilor din plan. Pe A definim relatia T1 T2 daca si numai daca
triunghiurile T1 si T2 sunt asemenea. Sa se arate ca relatia este o relatie de echivalenta.
Solutie.
XII.19 Fie D(I) = {F : I R : F este derivabila }. Fie pe D(I) relatia definita astfel:
F G F 0 = G0 , F, G D(I).
R ca este o relatie de echivalenta pe D(I), iar clasa de echivalenta a lui F D(I) este
Aratati
F = f (x)dx.
Solutie.
5.2. ALGEBRA 97
XII.20 Pe R se considera relatia definita astfel:
x y [x] = [y], x, y R,
unde [x] reprezinta

partea ntreaga a lui x. Aratati ca este o relatie de echivalenta, iar
x = [x], [x] + 1 .
Solutie.
XII.21 Fie M = R si legea de compozitie x>y = 7xy 7(x + y) + 8. Aratati ca H = (1, ) este parte
stabila a lui M n raport cu >.
Solutie.
XII.22 Sa se arate ca urmatoarele multimi sunt parti stabile ale lui C n raport cu nmultirea numerelor
complexe:
(a) {2n : n Z};

(b) {z C : |z| 2}.
Solutie.

1 ln a 1
XII.23 Fie H = A(a) = 0 1 0 : a > 0 M3 (R). Aratati ca H este parte stabila a lui M3 (R
0 0 a

n raport cu operatia de nmultire.
Solutie.
XII.24 Sa se determine m R astfel ncat legea de compozitie definita pe R prin x y = mx + y sa fie

asociativa.
Solutie.

1 a
XII.25 Fie H = Aa M2 (R) : Aa = , a R . Aratati ca (H, ) este o structura algebrica
0 1
comutativa, unde reprezinta nmultirea matricelor.
Solutie.
XII.26 Pe multimea H = [2, ) se defineste legea
x y = 3xy + 6(x + y) + 10.
Sa se arate ca este o lege de compozitie pe H, cu element neutru.

Solutie.
XII.27 Fie legea > : R R R definita prin x>y = xy 3(x + y) + 12. Stiind ca > este asociativa,
comutativa si ca admite element neutru, sa se determine elementele simetrizabile.
Solutie.
XII.28 Fie (M, ) un monoid si multimea U (M ) = {x M : x0 M cu x x0 = x0 x = e}. Sa se

arate ca (U (M ), ) este grup.
Solutie.
XII.29 Fie (G, ) un grup si a G un element fixat. Se noteaza fa : G G, fa (x) = x a1 . Sa se arate

ca :
(a) functia fa este bijectiva;

(b) multimea F = {fa : a G} formeaza un grup n raport cu operatia de compunere a functiilor.
Solutie.
XII.30 Fie G = (0, ) r {1} si legea de compozitie pe G: x y = xlog5 y .
(a) Sa se arate ca (G, ) este grup comutativ.

(b) Sa se calculeze 53 , 1255 , xn , cu x G.
Solutie.
XII.31 Fie (G, ) un grup si a, b G astfel ncat a b = b a. Sa se arate ca an b = bn a, pentru orice n

natural.
Solutie.
(
2x y + 3z = 0
XII.32 Se considera sistemul de ecuatii liniare si
3x + 4y z = 0
S = {(a1 , a2 , a3 ) : ai Z} multimea solutiilor ntregi ale sistemului dat. Pe multimea S definim
operatia de adunare
(a1 , a2 , a3 ) + (b1 , b2 , b3 ) = (a1 + b1 , a2 + b2 , a3 + b3 ).
Sa se arate ca (S, +) este grup abelian.

Solutie.
XII.33 Aratati ca urmatoarea multime de functii G = {g1 , g2 , g3 , g4 }, unde gi : R r {0, 1} R r {0, 1},
g1 (x) = x, g2 (x) = x1 1 x+1
x+1 , g3 (x) = x , g4 (x) = 1x , mpreuna cu operatia de compunere formeaza
un grup comutativ.
Solutie.
XII.34 Sa se arate ca urmatoarea multime n raport cu nmultirea matricelor formeaza un grup:
cos 2k sin 2k

n n : k = 0, n 1 M2 (R).
sin 2k
n cos 2k
n
Solutie.
XII.35 Sa se arate ca Un = {z C : z n = 1} mpreuna cu operatia de nmultire a numerelor complexe

reprezinta un grup abelian, numit grupul unitatilor de ordin n.
Solutie.
XII.36 Fie E o multime nevida. Definim pe P(E) operatia de diferenta simetrica
AB = (A r B) (B r A), A, B P(E).
Sa se arate ca :
(a) AB = (A B) r (A B), A, B P(E).

(b) (P(E), ) este grup comutativ.
Solutie.
5.2. ALGEBRA 99
XII.37 Fie G = (1, ) r {2}. Pe G se defineste legea de compozitie astfel
xy = (x 1)ln(y1) + 1, x, y G.
Fie elementul neutru si x0 simetricul lui x = e + 1 n grupul (G, ). Daca = x0 + si este

produsul radacinilor ecuatiei xxxx = e + 1, atunci sa se determine si sa se stabileasca daca
Q.
Solutie.
XII.38 Fie n N si r1 , r2 , . . . , rn Q. Se noteaza
Gn = {a1 r1 + . . . + an rn : a1 , . . . , an Z}.
Sa se arate ca:
(a) Gn este grup abelian n raport cu adunarea numerelor;
pi 1
(b) Gn 6= Q. Indicatie: ri = qi ; q1 ...qn +1
/ Gn .
Solutie.
XII.39 (a) Sa se arate ca en R r Q, pentru orice n N .
(b) Sa se dea un exemplu de numere irationale a si b pentru care ab sa fie rational.
Solutie. (a) Pentru n = 1, este cunoscut faptul ca e este transcendent (i.e. nu exista un polinom
neconstant cu coeficienti ntregi care sa-l aiba pe e ca radacina), deci n particular irational. Putem
deci presupune ca n 2. Vom rationa prin reducere la absurd. Presupunem q ca exista n0 N,
n0 2 pentru care e Q. Fie p, q N astfel ncat e = q , adica e = 0 pq . Consideram
n0 n0 p n
q n0
polinomul de grad n0 : f = qX n0 p. Avem ca f Z[X] si f (e) = q n0 pq p = 0, deci e
este radacina a unui polinom cu coeficienti ntregi (altfel spus, e este algebric), ceea ce reprezinta
o contradictie. Contradictia provine din faptul ca am presupus ca exista un numar natural n0 2
pentru care en0 sa fie rational. Ramane deci ca en R r Q, pentru orice n 2, ceea ce ncheie
demonstratia. (b) Fie a = e si b = ln 2. Avem ca a R r Q si daca am presupune ln 2 = pq , cu
p, q N , am obtinem q ln 2 = p, deci ep = eq ln 2 = 2q Q, ceea ce este absurd. Deci ln 2 R r Q.
De asemenea, ab = eln 2 = 2 Q.
XII.40 (a) Sa se arate ca 170 | 153n + 45n 28n , pentru orice n N .
134j+2 +1 134j+2 +170
(b) Sa se arate ca daca n, j N sunt astfel ncat 153n +45n 28n < 1 atunci 153n +45n 28n < 1.
Solutie. (a) Pentru a simplifica rationamentul vom descompune pe 170 n factori primi, dupa care,
pentru fiecare divizor de tip p al lui 170, vom reduce suma 153n + 45n 28n modulo p , ramanand
(eventual) a demonstra proprietatea pentru expresia redusa. Fie deci 170 = 2 5 17. Avem ca
153n + 45n 28n 1 + 1 0 0 (mod 2), 153n + 45n 28n 3n + 0 8n 3n 3n 0
(mod 5), 153n + 45n 28n 0 + 11n 11n 0 (mod 17), iar cum 2, 5, 17 sunt doua
cate doua prime ntre ele, deducem ca 153n + 45n 28n este divizibil prin 170. (b) Avem ca
134j+2 + 1 = 1692j+1 + 1 (1)2j+1 + 1 1 + 1 0 (mod 170). Fie 134j+2 + 1 = 170k si
153n + 45n 28n = 170l, cu k, l N . Din ipoteza, avem ca 170k < 170l, adica k < l, de unde
k l + 1. De asemenea, 134j+2 + 170 = 134j+2 + 1 + 169 = 170k + 169 < 170(k + 1) 170l, deci
134j+2 + 170 < 170l = 153n + 45n 28n , de unde rezulta concluzia.
XII.41 Fie M 6= si : M M M o lege de compozitie interna. Studiati conexiunea dintre urmatoarele
afirmatii:
(a) admite un element neutru (la stanga / dreapta / bilateral).
(b) este o functie surjectiva.
Solutie. Avem ca (a) (b). Presupunem, de exemplu, ca admite element neutru la stanga. Fie
y M . Atunci perechea (e, y) M M verifica (e, y) = e y = y, deci e surjectiva.
Propozitia (b) (a) este falsa. Fie de exemplu M = {a, b} si operatia data de tabla Cayley
a b
a a a
b b b
Evident, e surjectiva, dar nu admite element neutru la stanga.
5.3 Probleme diverse

Bibliografie
[1] P. Alexandrescu, colectiv, Matematica pentru testarea nationala 2007, Ed. Paralela 45, 2006.
[2] M. Andronache, M. Tena, colectiv, Olimpiadele de matematica 2003, clasele XI-XII, Ed. GIL, Zalau,
2003.
[3] D. Branzei, colectiv, Matematica - Olimpiade si concursuri scolare pentru clasele VII-VIII, Ed.
Paralela 45, Pitesti, 2010.
[4] D. Branzei, colectiv, Matematica - Olimpiade si concursuri scolare pentru clasele IX-XII, Ed.
Paralela 45, Pitesti, 2010.
[5] M. Burtea, G. Burtea, Matematica - culegere de probleme pentru clasa a IX-a, Ed. Carminis, Pitesti,
2004.
[6] M. Burtea, G. Burtea, C. Burtea, Matematica - culegere de probleme pentru clasa a X-a, Ed.
Carminis, Pitesti, 2008.
[7] C. Chites, colectiv, 101 teste nationale de matematica, Ed. Meteor Press, Bucuresti, 2003.
[8] C. Chites, M. Fianu, colectiv, Olimpiadele de matematica 2008 - clasele VII-VIII, Ed. GIL, Zalau,
2008.
[9] Gh. Cucurezeanu, C. Caragea, Gh. Bordea, Probleme de algebra pentru concursuri de admitere si
olimpiade scolare, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993.
[10] A. Dobre, colectiv, Culegere Online - Evaluare Nationala la Matematica 2010-2011, Ploiesti, 2010.
[11] M. O. Drimbe, 200 de ecuatii functionale pe N, Z, Q, Ed. GIL, Zalau, 2009.
[12] M. O. Drimbe, 200 de identitati si inegalitasi cu partea ntreaga, Ed. GIL, Zalau, 2004.
[13] Gh. Eckstein, colectiv, Olimpiadele si concursurile de matematica IX-XII 2002-2003, Vol. II, ed.
Brchi, Timisoara, 2003.
[14] M. Ganga, Matematica - manual pentru clasa a IX-a, Ed. Mathpress, Bucuresti, 2008.
[15] M. Ganga, Matematica - manual pentru clasa a XII-a, Vol. I, II, Ed. Mathpress, Bucuresti, 2004.
[16] V. Gornoava, colectiv, Matematica - Evaluare Nationala 2001, Ed. Paralela 45, Pitesti, 2010.
[17] R. Honsberger, From Erdos to Kiev, The Mathematical Association of America, Washington DC,
1996.
[18] I. Iambor, Matematica - testare nationala, Ed. Aramis, Bucuresti, 2003.
101
102 BIBLIOGRAFIE
[19] C. Ionescu-Tiu, L. Musat, Exercitii si probleme de matematica pentru clasele IX-X, Ed. Didactica
si Pedagogica, Bucuresti, 1978.
[20] V. Matei, C. Pohoata, Olimpiadele de matematica 2008 - clasele IX-XII, Ed. GIL, Zalau, 2008.
[21] C. Mortici, Matematica - teste pregatitoare pentru bacalaureat si admitere n facultate, Ed. Paralela
45, Pitesti, 2000.
[22] C. Nastasescu, C. Nita, colectiv, Culegere de probleme pentru liceu - algebra clasele IX-XII, Ed.
Rotech Pro, Bucuresti, 2004.
[23] A. Negrila, M. Negrila, Algebra si Geometrie pentru clasa a VIII-a, anul scolar 2006-2007,Partea I,
Ed. Paralela 45, Pitesti, 2006.
[24] Gh. Nicolaescu, Matematica - teste saptamanale si lucrari de control pentru clasa a VIII-a, Ed.
Meteor Press, Bucuresti, 2006.
[25] C. P. Nicolescu, Teste recapitulative de matematica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1989.
[26] T. Poenaru, O. Carbune, Matematica - ghid de pregatire pentru examentul de capacitate si admitere
n licee, Ed. Dacia, vol. 3, Cluj-Napoca, 2001.
[27] V. Radu, Teme si probleme de matematica pentru concursul Traian Lalescu, caiete de studiu pentru
clasa a XI-a, Ed. Mirton, Timisoara, 1999.
[28] I. Savu, S. Radulescu, colectiv, Probleme pregatitoare pentru olimpiadele scolare, clasele IX-XII,
Grup Editorial Art, Bucuresti, 2006.
[29] I. Savu, A. Stoica, Bacalaureat la matematica 2006, Ed. GIL, Zalau, 2006.
[30] P. Simion, V. Nita, Culegere de probleme pentru clasa a IX-a, Ed. Sigma, Bucuresti, 2006.
[31] Colectia Gazeta Matematica.

[32] Colectia Revista de Matematica din Timisoara.
[33] Modelele oficiale ale examenului de bacalaureat propuse de M.E.C.T. din ani 2008 si 2009.
[34] Modelele oficiale ale examenului de capacitate propuse de M.E.C.T. din ani 2007 si 2008.

Culegere Alese Pentru Gimnaziu Si Liceu (Draft)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere Alese Pentru Gimnaziu Si Liceu (Draft)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme alese pentru gimnaziu si liceu

1 Probleme pentru clasele V-VIII 5

2 Probleme pentru clasa a IX-a 41

3 Probleme pentru clasa a X-a 69

4 Probleme pentru clasa a XI-a 75

4.1 Analiza matematica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75

5 Probleme pentru clasa a XII-a 91

5.1 Analiza matematica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

5.3 Probleme diverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100

Probleme pentru clasele V-VIII

G.1 Fie m, n N, n 6= 0, m n si A = m m+1 m+n

G.5 Determinati functia f : R R, f (x) = ax + b care ndeplineste simultan urmatoarele conditii:

Solutie. Prima conditie se scrie echivalent ax + b (a(x + 1) + b) = 3, de unde a = 3. Cea de-a

(a) Aratati ca AOM D.

G.17 Stiind ca f : R R, f (x) = 2x + 3, sa se determine:

(a) coordonatele punctelor situate pe graficul functiei care au proprietatea |f (x) 5| = 2;

G.18 Sa se rezolve n multimea numerelor ntregi sistemul:

G.23 Fie f : [2, 3] R, f (x) = 3x + 2.

(a) Ecuatia |5 10x| + (10 20x)2 = 0.

Solutie. (a) Membrul stang al ecuatiei este egal cu |510x|+25(510x)2 = |510x|+25|510x|2 .

(a) 218 + 210 + 20 este patrat perfect.

G.28 Aratati ca 3 + 5 + 7 + 9 ... + 19 > 18.

Solutie. Avem 32 = 1+2

G.30 Aratati ca numarul N = 2111 + 3222 + 4333 + . . . + 9888 se divide cu 5.

restul 3. Deci u(2111 ) = 8. In mod similar se arata ca u(3222 ) = 9, u(4333 ) = 4, u(5444 ) = 5,

G.33 Determinati multimile A, B care satisfac simultan urmatoarele conditii:

(a) A B = {1, 2, 3, 4, 5, 6};

Solutie. Avem A B A A B si A B A, B A B. Astfel

{1, 3, 4} A {1, 2, 3, 4, 5, 6}, {1, 3, 4} B {1, 2, 3, 4, 5, 6}.

Cum A r B = {2, 6} rezulta ca {2, 6} A si 2, 6

{1, 2, 3, 4, 6} A {1, 2, 3, 4, 5, 6}, {1, 3, 4} B {1, 3, 4, 5}.

Ramane sa studiem n ce multime se afla elementul 5. Observam ca 5 nu poate apartine simultan

A = {1, 2, 3, 4, 6}, B = {1, 3, 4, 5}.

G.34 Fie f : N N, f (x) = (1)x + (1)x+2 54 .

(a) Sa se calculeze f (0), f (1), f (5), f (10).

G.38 Fie intervalele I1 = , 1 m+3

G.39 Sa se rezolve ecuatia 0, (x1) + . . . + 0, (x9) = x.

G.41 In tetraedrul ABCD se noteaza cu G1 centrul de greutate al triunghiului 4ACD si cu G2 centrul

G.47 Prisma triunghiulara

(a) unghiul dintre dreptele A0 C si BC 0 ;

Solutie. (a) Fie E intersectia paralelei prin A0 la B 0 C 0 cu paralela prin B 0 la A0 C 0 si F intersectia

G.50 Pe planul triunghiului dreptunghic

(a) Cati elevi au participat la concurs?

(a) Calculati suma ncasata de fiecare dintre cei trei muncitori.

(a) Pentru a = 9 scrieti toate elementele multimii A.

(a) Aratati ca x + y + z este multiplu de 37.

Solutie. (a) x = 100a + 10b + c, y = 100b + 10c + a, z = 100c + 10a + b. Rezulta x + y + z =

(a) Cati elevi au obtinut note mai mari sau egale cu 8?

(a) Cati termeni are suma S?

G.63 (a) Aflati min{245 , 336 }.

G.64 Fie x = 3, 25. Calculati: x; x1 ; [x]; [x1 ]; {x}, {x}.

G.65 Daca a R cu 2 a 3 si a + 2 = 5b, aratati ca expresia

Solutie. Rezolvand inecuatia, obtinem x {1, 2, . . . , 10}, deci n = 10 si a1 = 1, . . . , a10 = 10.

G.68 Fie numerele x, y, z invers proportionale cu 3, 4, 5 respectiv. Stiind ca 2x y = 10, sa se afle

G.69 Se considera multimea A = {1, 2, 3, 4, 5, 6, . . . , 2004, 2005}.

(a) Determinati cardinalul multimii A.

Solutie. (a) cardA=2005. (b) (12)+(34)+(56)+. . .+(20032004)+2005 = 1002+2005 =

(17 + 172 + 173 ) + . . . + (17301 + 17302 + 17303 ) = 17 307 + . . . + 17301 307.

G.75 Fie multimea A = {x N : x este ultima cifra a lui 2n , n N } si

G.77 Demonstrati ca a2 + a + 1 > 0, pentru orice a R.

G.78 Fie numarul A = 3 + 32 + 33 + . . . + 32004 .

(a) Se pot grupa termenii n grupe de cate 2, 3 si 4 termeni?

iar 3 + 32 + 33 + 34 = 120, deci restul mpartirii este 0.