Andrei Nedelcu

MATEMATICĂ

Auxiliar pentru pregătirea concursurilor școlare

Teorie, probleme rezolvate, teste de antrenament

Algebră liniară
Clasa a 11-a
Prefață

Această lucrare se adresează elevilor de clasa a XI-a care se pregătesc pentru Olimpiada
de Matematică. De asemenea, poate fi un material util profesorilor care lucrează cu grupele
pentru performanță.

Cele mai multe dintre problemele selectate au fost date la olimpiade și concursuri, iar o
parte au fost preluate din reviste sau culegeri, menționându-se autorul sau sursa.
Majoritatea sunt rezolvate complet, unele au două soluții, iar la câteva se face trimitere
spre altele cu rezolvări similare.

Problemele marcate cu * au un grad mai mare de utilitate, unele putând fi considerate mici
leme.


În enunțurile în care nu se specifică nimic despre n , vom considera că n  .

Iași, februarie 2022 Autorul

3
Cuprins

Prefață……………………………………………………………………………………………….…………………….. 3

1. Rangul unei matrice……………………………………………….………………………………………….…5

1.1 Breviar teoretic…………………………………………………….………………………………………………….5

1.2 Probleme rezolvate…………………………………………………….…………………………………………….6

2. Valori proprii și vectori proprii. Polinomul caracteristic.

Polinomul minimal……………………………………………………………………………………..………10

2.1 Breviar teoretic……………………………………………………….………………………………………..……10

2.2 Probleme rezolvate………………………………………………….………………………...……….………….14

3. Teste de antrenament…………………………….………………….……………..……………..…………20

4. Soluții…................................................................................................................................38

Bibliografie/Surse................................................................................................................ 76

4
1. Rangul unei matrice

1.1 Breviar teoretic

Propoziția 1.1

Dacă A  M m,n   , B  Mn, p   , atunci rang  AB  min rang  A , rang  B .

Propoziția 1.2

Dacă A, B  M m,n   , atunci rang  A  B  rang  A  rang (B) .

Teorema 1.3 (Inegalitatea lui Frobenius )

Dacă A  M m,n   , B  Mn, p   și C  M p,q   , atunci are loc relația:

rang  AB   rang  BC   rang  B   rang ( ABC) .

Propoziția 1.4 (Inegalitatea lui Sylvester)

Dacă A  M m,n   , B  Mn, p   , atunci rang( AB)  rang  A  rang  B   n .

Teorema 1.5

Două matrice A, B  M m,n   au același rang dacă și numai dacă există două matrice
inversabile P  M m   și Q  M n   astfel încât A  PBQ .

Teorema 1.6

Dacă A  M m.n   și rang  A  k  1, atunci există două matrice B  M m,k   și

C  M k ,n   astfel încât A  BC .

5
1.2 Probleme rezolvate

1.1* Fie A  M m,n   , B  Mn   , cu det B  0 . Arătați că rang  AB  rang  A .

Soluție.

Avem rang  A  rang ( A( BB1 ))  rang (( AB) B1 )  rang ( AB)  rang  A , de unde rezultă
că rang  AB   rang  A .

Observație.

Rangul nu se schimbă prin înmulțire (la stânga sau la dreapta) cu o matrice inversabilă.

1.2* Dacă A, B  M m,n   , atunci rang  A  B   rang  A  rang (B) .

Soluție.

Avem rang  A  rang  A  B  B   rang  A  B   rang   B   rang  A  B  rang  B , deci

rang  A  B  rang  A  rang  B . Schimbând B cu A rezultă că are loc și relația
rang  A  B  rang  B  rang  A , așadar rang  A  B   rang  A  rang ( B) .

Schimbând B cu  B , rezultă că rang  A  B   rang  A  rang ( B) .

1.3* Fie A  M m,n   . Să se demonstreze că rang  A  1 dacă și numai dacă există o

 p1 
 
 p2 
matrice coloană C   .  , C  M m,1   și o matrice linie L   q1 q2 . . qn  ,
 
 . 
p 
 m
L  M1,n   , astfel încât A  CL .

Soluție. "  "

Dacă rang  A  0 , atunci A  Om , n și luăm C matricea coloană cu toate componentele 0 .

Dacă rang  A  1 , există în A o linie care să aibă și elemente nenule (fie ea Lk ) și orice
două linii sunt proporționale. Fie pi  , i  1, m , astfel încât Li  pi Lk , i  1, m , unde
Li , i  1, m , sunt liniile lui A .

6
  p1 
 
 p2 
Luând C   .   M m ,1    A  CLk .
 
 . 
p 
 m

Observație. "  " este o consecință a teoremei 1.6.

"  " Dacă A  CL , atunci rang  A  rang CL   min rang C  , rang  L   1 .

 
1.4* Fie A  aij  M n   cu proprietatea că rang  A  1 . Arătați că A2  tr  A A .

Soluție.

 p1 
 
 p2 
Conform problemei 1.3, există o matrice coloană C   .   M n ,1   și o matrice linie
 
 . 
p 
 n
L   q1 q2 . . qn   M1,n   astfel încât
n n
A  CL . Cum tr ( A)   aii   pi qi  LC ,
i 1 i 1

rezultă că A   CL   C  LC  L  tr ( A)CL  tr ( A) A .
2 2

1.5* Fie A  M n   , det A  0 . Arătați că rang  A  0,1 , unde A este adjuncta lui A.

Soluție.

Din det A  0 rezultă că rang  A  n 1 și AA  (det A) I n  On , iar conform inegalității lui

   
Sylvester avem rang AA  rang  A  rang A  n . Reiese că rang  A  rang A  n .  
 
Dacă rang  A  n 1 , atunci rang A  1 și, cum A  On ( A are cel puțin un minor de
ordin n  1 nenul), rezultă că rang  A   1. Dacă rang  A  n  2 , atunci A  O (toți
 
n

minorii de ordin n  1 ai lui A sunt nuli) și, în acest caz, avem rang  A   0 . Prin urmare


rang  A  0,1 .


1.6 Fie A  M n   și A adjuncta lui A . Demonstrați că, dacă există m  

astfel încât

A 
 m
 On , atunci  A   On .
2

(Marian Ionescu, Olimpiada națională, 2006)

7
Soluție.

A 
 m
 On  det A  0  det A det A  0  det  AA   0  det  det A  I n   0 

 det A  0  det A  0 . Conform problemei 1.5, avem rang  A  0,1 . Din problema 1.4
n

   tr  A  A   A   tr  A  A . Cum  A   On  tr  A   0 sau

2 m 1
    m  m
rezultă că A

A  On   A   tr  A  A  O .
 2  
n

1.7 Fie A  M n   , n  2 , neinversabilă. Să se arate că tr  A   1 dacă și numai dacă

matricea I n  A este inversabilă, unde A este adjuncta lui A .

(Olimpiada națională, 2013)

Soluția 1. Din det A  0  rang A  0,1  A      tr  A  A . Notând B  I  A ,

  2   
n

obținem:  B  I n   tr A  B  I   B tr  A   2 I  B   tr  A   1 I , (1) . Dacă

 
2
n n n

 
     .
tr  A   1 , atunci B este inversabilă  B 1 

1

tr A  1
tr A  2 I n  B   
 

Reciproc, dacă B ar fi inversabilă, presupunând prin reducere la absurd că tr A  1 , ar  

rezulta din (1) că B  I n  B   On  B  B  B  I n  A  On  1  tr A
2 
   0 , absurd.


 
Deci, tr A  1 .

Soluția 2. Conform problemei rezolvate 1.5, rang A 0,1 . Dacă rang A  0 , nu    

avem ce demonstra, iar dacă rang A    1, vezi problema 1 de la testul 13 .


1.8 Fie A  M n   și  
fie ak  rang Ak 1  rang Ak , k    
. Să se arate că șirul  ak k 1
este crescător.

Soluție.

ak  ak 1  rang  Ak 1   rang  Ak   rang  Ak  2   rang  Ak 1   rang  AAk   rang  Ak A 

 rang  Ak   rang  AAk A . Ultima inegalitate este adevărată, conform teoremei 1.3
(inegalitatea lui Frobenius).

8
1.9 Fie A  M n   și At   A (adică A este antisimetrică). Demonstrați că rang  A  1 .

Soluție.

Să presupunem prin reducere la absurd că matricea antisimetrică A  aij   i 1, n are rangul 1 .
j 1, n

 p1 
 
 p2 
Din rang  A  1 rezultă că există o matrice coloană C   .   M n ,1   și o matrice linie
 
 . 
p 
 n
L   q1 q2 . . qn   M1,n   astfel încât A  CL și există k  h , cu akh  pk qh  0 ,
 
deoarece, condiția de antisimetrie a ji  aij implică aii  pi qi  0, i  1, n . Avem pk qk 
ph qh  0 și, cum p k și qh sunt nenule, obținem că qk  ph  0  ahk  ph qk  0 . Rezultă că
akh  ahk  0 , contradicție. Prin urmare, rang  A  1 .

Observație*. Există rezultatul mai general:

„Dacă A  M n   este antisimetrică, atunci rang  A este un număr par”.

1.10 Fie n și k două numere naturale astfel încât n  2 și 1  k  n  1 . Arătați că, dacă
matricea A  M n   are exact k minori nuli de ordin n  1 , atunci det A  0 .

(Marian Andronache, Olimpiada națională, 2012)

Soluție.

Să presupunem prin reducere la absurd că det A  0 . Cum A are n2 minori de ordin n  1

și n2  n  1, rezultă că există cel puțin un minor de ordin n  1 nenul, deci rang  A  n 1 .

 
Din problema 1.5 rezultă că rang A  1, iar conform problemei 1.3, există o matrice
 p1 
 
 p2 
coloană C   .  , C  M n,1   și o matrice linie L   q1 q2 . . qn  , L  M1,n  ,
 
 . 
p 
 n
astfel încât A  CL . Dacă pi  0 , pentru un anumit i 1, 2,..., n , atunci linia i a lui A


ar conține doar zerouri, ceea ce contrazice ipoteza  k  n 1 . Dacă q j  0 , pentru un

anumit j 1, 2,..., n , atunci coloana j a lui A ar conține doar zerouri, ceea ce contrazice
ipoteza  k  n 1 . Dacă pi , qi ar fi nenule , i  1, n , atunci A ar conține numai elemente
nenule, ceea ce iarăși contrazice ipoteza  k  1 . Deci, presupunerea că det A  0 este falsă,
rezultă că det A  0 .

9
2. Valori proprii și vectori proprii. Polinomul caracteristic.
Polinomul minimal.

2.1 Breviar teoretic

În cele ce urmează K poate fi , sau .

Definiția 2.1

Un număr   K se numește valoare proprie pentru matricea A  M n  K  , dacă există o

matrice coloană nenulă X  M n,1  K  astfel încât AX   X . În acest caz, se spune că X
este vector propriu pentru matricea A , corespunzător valorii proprii  . Mulțimea
valorilor proprii ale matricei A se numește spectrul matricei A și se notează Spec  A .

Propoziția 2.2

Dacă matricea B este asemenea cu matricea A  M n  K  (adică există o matrice inversabilă

Q  M n  K  astfel încât B  Q 1 AQ ), atunci A și B au același spectru.

Propoziția 2.3

Un număr   K este valoare proprie pentru matricea A  M n  K  dacă și numai dacă

det  A   I n   0 .

Definiția 2.4

Dacă A  M n  K  , atunci polinomul pA  X   det  XI n  A   1 det  A  XI n  , pA  K  X  ,

n

se numește polinomul caracteristic al matricei A , iar ecuația pA  x   0 se numește

ecuația caracteristică a matricei A .Valorile proprii ale unei matrice sunt rădăcinile
ecuației caracteristice.

10
Observația 2.5

În M n   , orice matrice are exact n valori proprii (nu neapărat distincte). Acest lucru nu
mai este valabil în M n   sau M n   . Există în M n   sau M n   matrice care nu au
 0 1 
valori proprii (reale sau raționale), de exemplu A  M n  , A .
1 0 

Teorema 2.6

Fie A  M n   și un polinom f   X  . Dacă 1 , 2 ,..., m  sunt valorile proprii

distincte ale lui A cu ordinele multiplicitate s1 , s2 ,..., sm  , atunci valorile proprii ale
matricei f  A sunt f  1  , f  2  ,..., f  m  , cu exact aceleași ordine de multiplicitate
s1 , s2 ,..., sm . În particular, dacă 1 , 2 ,..., n sunt valorile proprii ale matricei A  M n  ,
atunci valorile proprii ale matricei Ak sunt  , 2 ,..., n , pentru orice k  
k k k
1 .

Propoziția 2.7

Dacă A  M n   este inversabilă, atunci are toate valorile proprii 1 , 2 ,..., n nenule, iar
1 1 1
valorile proprii ale inversei A1 sunt , ,..., .
1 2 n

Propoziția 2.8 (forma canonică a polinomului caracteristic)

Dacă A  M n  K  , atunci pA  X   X n  1 X n1   2 X n2  ...   1  n , unde  k este suma

n

minorilor diagonali de ordin k ai matricei A . În particular, avem că:  1  tr  A    aii ,

n

i 1

aii aij
,  n 1   Aii  tr  A  ,  n  det A .
n
2  
1i  j  n a ji a jj i 1

Propoziția 2.9

Dacă 1 , 2 ,..., n sunt valorile proprii ale lui A  M n   , atunci

pA  X    X  1  X  2  ...  X  n   X n  s1 X n1  s2 X n2  ...   1 sn , unde
n

aii aij
s1   i   1  tr  A  , s2   i  j   2  
n
,..., sn  12 ...n   n  det A .
i 1 1i  j  n 1i  j  n a ji a jj

11
Observația 2.10

Pentru n  2 , pA  X   X 2  tr  A X  det A , iar ecuația caracteristică este

 2  tr ( A)  det A  0 . Dacă 1 , 2 sunt soluțiile ecuației caracteristice (valorile proprii ale
matricei A ), atunci :

1  2  tr  A
 .

 1 2  det A

 
Pentru n  3 , pA  X   X 3  tr  A X 2  tr A X  det A , iar ecuația caracteristică este
  tr ( A)  tr ( A )  det A  0 . Dacă 1 , 2 , 3 sunt soluțiile ecuației caracteristice
3 2 

(valorile proprii ale matricei A ), atunci :

 1  2  3  tr ( A)

12  13  23  tr ( A ) .


 123  det A


Propoziția 2.11

 1n  2n
,  
Fie A  M 2   , cu valorile proprii 1 , 2 și xn   1  2 1 2 , n  
.
 n n 1 ,   
 1 1 2

Pentru orice n  , n  2 , are loc relația: A  xn A  det A  xn 1 I 2 .

n

Teorema 2.12 (Teorema Cayley-Hamilton)

Dacă A  M n  K  , atunci pA  A  On .

Definiția 2.13

Fie A  M n  K  . Polinomul unitar (coeficientul dominant este 1 ) mA  K  X  , de grad

minim și care admite pe A ca rădăcină (adică mA  A  On ), se numește polinomul
minimal al matricei A .

Propoziția 2.14

Dacă A  M n  K  și f  K  X  este un polinom cu proprietatea că f  A  On , atunci

f     0 , pentru orice   Spec  A .

12
Teorema 2.15

Dacă A  M n  K  și f  K  X  este un polinom cu proprietatea că f  A  On , atunci m A îl

divide pe f. În particular m A divide polinomul caracteristic p A .

Teorema 2.16 (Teorema lui Frobenius)

Fie A  M n  K  . Polinoamele p A și m A conțin aceeași factori ireductibili în K  X  .

13
2.2 Probleme rezolvate

2.1* Două matrice pătratice asemenea au același polinom caracteristic.

Soluție.

Fie A, B, Q  M n  K  cu det Q  0 și B  Q 1 AQ . Avem pB  X   det  XI n  B  

 det  XQ1Q  Q1 AQ   det Q1 det  XI n  A det Q  det  XI n  A  pA  X 
 1 1 
 det Q  .
 det Q 

2.2* Dacă A, B  M n   , atunci matricele AB și BA au același polinom caracteristic.

Soluția 1.

Dacă A este inversabilă, atunci matricele AB și BA sunt asemenea ( BA  A1  AB  A ) și

vor avea același polinom caracteristic, conform problemei 2.1. Dacă A nu este inversabilă,
să considerăm matricea perturbată A  a   A  aI n . Pentru orice a  \ Spec  A , avem
det A  a    1 pA  a   0 , deci matricea A  a  este inversabilă și, conform celor de mai
n

sus, pA a  B  t   pBA a   t  , a  \ Spec  A , t  . Ultima egalitate, având loc pentru o

infinitate de valori ale lui a , este o identitate de polinoame, deci ea are loc pentru orice
a  . Luând a  0 , obținem că pAB t   pBA t  , t   pAB  pBA .

Soluția 2.

În cazul în care matricea A este inversabilă, justificarea este făcută mai sus. Dacă A nu
este inversabilă, vom nota cu r cel mai mic modul al unei valori proprii nenule a lui A (cu
convenția r   , dacă toate valorile proprii ale lui A sunt nule). Atunci, pentru orice
   0, r  , avem det  A   I n    1 det  I n  A   1 pA    0 . Cum, pentru orice
n n

   0, r  , matricea perturbată A   A   I n este inversabilă, rezultă că

pA  B  t   pBA  t  ,    0, r  , t  . Făcând  0 , obținem pAB t   pBA t  , t  .

2.3 Fie A, B  M n   astfel încât  AB n  On . Arătați că  BAn  On .

Soluție.

Deoarece AB anulează polinomul X n , rezultă că valorile proprii ale lui AB sunt rădăcini
ale acestui polinom (propoziția 2.14), deci sunt toate egale cu 0 .

Așadar, pAB  X    X  1  X  2  ... X  n   X n  pBA ( X )  X n (problema 2.2).

Din teorema Cayley-Hamilton, rezultă că  BA  On .

n

14
2.4* a) Dacă A  M n   și
At A  I n (adică A este ortogonală), atunci toate valorile
proprii ale lui A au modulul egal cu 1 .

b) Dacă A  M n   și At  A (adică A este simetrică), atunci toate valorile

proprii ale lui A sunt reale și toți vectorii proprii au toate componentele numere reale.

c) Dacă A  M n   și
At   A (adică A este antisimetrică), atunci toate valorile
proprii ale lui A sunt pur imaginare sau nule. Dacă n este impar, atunci det A  0 , iar dacă
n este par, atunci det A  0 .

Soluție.

Fie   Spec  A și X  M n,1   , X  0 un vector propriu corespunzător  AX   X  .

a) Prin conjugare și transpunere obținem: AX   X  AX   X  AX   X 
t t t t
X At   X . Înmulțind la dreapta cu AX , rezultă că X At AX   X  X (deoarece
AX   X ). Dar At A  I n , deci X X   X X .
t 2 t

 x1 
 
 x2  2
Dacă X   .   M n ,1   , atunci
t n t
X X   xi . Cum X  0  X X  0 , deci   1 .
  i 1
 . 
x 
 n
t t t t
b) AX   X  AX   X  AX   X  X At   X  X A   X . Înmulțind la dreapta
cu X, obținem X AX   X X 1 . Din AX   X , prin înmulțire la stânga cu X , rezultă
t t t

 
X AX   X X  2  . Din 1 și  2 se deduce că    X X  0 . Dar X  0  X X  0 
t t t t

   , deci   . Componentele vectorului propriu X sunt toate reale, deoarece ele

reprezintă o soluție nebanală a sistemului omogen  A   I n  X  On,1 , care are matricea
coeficienților formată doar din numere reale.

c) Procedând la fel ca la punctul b, se obține că     0 . Deci   0 sau   bi, b  

.
Dacă n este impar, atunci polinomul pA   X  are cel puțin o rădăcină reală, care,
conform celor de mai înainte, este 0 , deci o valoare proprie este nulă, de unde rezultă că
det A  12 ...n  0 . Dacă 0 nu este valoare proprie pentru A , atunci toate valorile proprii
sunt de forma bi, b  
. Din faptul că polinomul pA   X  , rezultă că orice rădăcină a sa
este în pereche cu conjugata ei. Cum ib  ib   b2  0, b  
 det A  0 .

15
2.5 Fie n, k  
și A1 , A2 ,..., Ak  M n   . Să se demonstreze că det  k

 Ai Ai  0 .
i 1
t

(Marius Cavachi, Olimpiada națională, 1995)

Soluție.

Să notăm A  A1t A1  A2t A2  ...  Akt Ak . Se observă că At  A , deci A este simetrică și,
conform problemei 2.4, are toate valorile proprii reale și toți vectorii proprii au toate
componentele numere reale. Fie   o valoare proprie oarecare a lui A și X  M n,1  ,
X  0 , un vector propriu corespunzător  AX   X  . Avem:

 X t X  X t AX  X t  A1t A1  A2t A2  ...  Akt Ak  X  X t A1t A1 X  X t A2t A2 X  ...  X t Akt Ak X 

  A1 X   A1 X    A2 X   A2 X   ...   Ak X   Ak X  . Cum X  0  X X  0 , iar Y tY  0

t t t t

  Ai X   Ai X 
k t

pentru orice Y  M n,1   , rezultă că   i1  0 . Determinantul matricei A

XtX
este egal cu produsul valorilor proprii ale sale și, cum acestea sunt nenegative, va fi și el tot

 k
nenegativ. Deci det  Ait Ai  0 .
i 1

2.6* Fie A  M n   . Demonstrați că An  On dacă și numai dacă tr Ak  0, k  1, n .  
Soluție.

Fie 1 , 2 ,..., n  valorile proprii ale lui A (nu neapărat distincte). Atunci, valorile

 
n
proprii ale matricei Ak sunt 1 , 2 ,..., n , pentru orice k  
, iar tr Ak   ik , k  1, n .
k k k

i 1

"  " Din relația An  On rezultă că A anulează polinomul X n . Prin urmare, valorile
proprii ale lui A sunt rădăcini ale acestui polinom, deci sunt toate egale cu 0 . Rezultă că
tr  Ak    ik  0, k  1, n .
n

i 1

""
Soluția 1.
n
Să notăm cu pk   i și cu s1  1  2  ...  n , s2   i  j ,…, sn  12  n ,
k

i 1 1 i  j  n

polinoamele simetrice fundamentale în variabilele 1 , 2 , , n .

16
Din p1  p2  ...  pn  0 și identitățile lui Newton :

s1  p1 ,

2s2  s1 p1  p2 ,

3s3  s2 p1  s1 p2  p3 ,

nsn  sn1 p1  sn2 p2  ...   1 s1 pn1   1

n2 n 1
pn , se deduce că s1  s2  ...  sn  0 .
Deoarece pA  X   X n  s1 X n1  s2 X n2  ...   1 sn , rezultă că pA  X   X n  An  On .
n

Soluția 2.

 
Din tr Ak  0, k  1, n , se obține un sistem liniar, scris matriceal sub forma:

 1   0   1 1 ... ... ... 1 

     
 2   0    2 ... ... ... n 
 .  .  1

Vn  1 , 2 ,..., n       , unde Vn  1 , 2 ,..., n    1  2
2 2 ... ... ... n 2  .
 .  .  ... .... ... .... ... ... 
 .  .  
     
 n   0   n 1 n 1 
 1 2 n 1 ... ... ... n 

Dacă 1 , 2 ,..., n sunt distincte, atunci Vn  1 , 2 ,..., n  este inversabilă (determinant

Vandermonde nenul), iar sistemul are soluția unică 1  2  ...  n  0 , contradicție. Dacă
două valori proprii i și  j sunt egale, după o renumerotare, putem presupune că 1  2 .
 22   0 
   
 3   0 
 .  .
Primele n  1 ecuații din sistem conduc la sistemul: Vn 1  2 ,..., n       . Continuând
 .  .
 .  .
   
 n   0 
în același mod, ajungem la 1  2  ...  n  0 .

Cum pA  X    X  1  X  2  ... X  n   pA  X   X n  An  On .

17
2.7 Fie m, n  , m, n  2 și matricele A1 , A2 ,..., Am  M n   , nu toate nilpotente.
Demonstrați că există un număr întreg k  0 astfel încât A1k  A2k  ...  Amk  On .

(Olimpiada națională, 2013)

Soluție.

Fie i1 , i 2 ,..., in  valorile proprii ale lui Ai , i  1, m . Presupunând prin reducere la
absurd că A  A  ...  Amk  On , k 
1
k k
2

     
, rezultă tr A1k  tr A2k  ...  tr Amk  0, k  
,

 
m
de unde obținem că  i1k  i 2 k  ...  in k  0, k  
. La fel ca la problema 2.6, deducem
i 1

că ij  0, i  1, m, j  1, n . Deci Ain  On , i  1, m , ceea ce contrazice faptul că măcar una

dintre matricele Ai nu este nilpotentă.

Observație*.

O matrice A  M n   se numește nilpotentă dacă există k   astfel încât Ak  On . Se

observă că A  M n   este nilpotentă dacă și numai dacă An  On . Într-adevăr, dacă
An  On , evident că A este nilpotentă, dar și reciproc, dacă Ak  On , pentru un anumit
k 

, atunci toate valorile proprii ale lui A sunt nule Spec  A  0 , deci polinomul 
caracteristic al lui A este p A ( X )  X  A  On . n n

2.8 Fie A, B  M n   cu proprietatea că A2 B  BA2  2 ABA . Arătați că există k  

cu
proprietatea că  AB  BA  On .
k

Soluție.

Relația A2 B  BA2  2 ABA este echivalentă cu A  AB  BA   AB  BA A . Notând


X  AB  BA , avem AX  XA , de unde, prin inducție, rezultă că AX k  X k A, k  .
Scriind X k  X k 1 X  X k 1  AB  BA  X k 1 AB  X k 1BA  AX k 1B  X k 1BA , se deduce că


tr  X k   tr A  X k 1B   tr   X k 1

B  A  0, k  , k  2 (am folosit tr  XY   tr YX  ).
Cum și tr  X   0 , rezultă că X n  On (problema 2.6).

18
2.9 Fie A, B  M n   cu proprietatea că B 2  I n și A2  AB  I n . Să se demonstreze că
n
 1 5 
det A    .
 2 

(Marius Cavachi, Olimpiada județeană, 2007)

Soluție.

Dacă det A  0 , nu avem nimic de demonstrat. Să presupunem că A este inversabilă. Din

   A2  2 I n   A1 
2 2
egalitatea A2  AB  I n rezultă că B  A  A1 . Deci I n  B 2  A  A1
și, prin înmulțire cu A2 , se deduce relația A4  3 A2  I n  On . Așadar, polinomul
f  X 4  3 X 2  1 este polinom anulator pentru matricea A . Conform propoziției 2.14, avem
3  5 3  5 
 
f     0 , pentru orice   Spec  A . Din  4  3 2  1  0 rezultă că  2   , .
 2
 2 
n
3  5 1 5  1 5 
Deci    ,   Spec  A   det A  12  ...  n  1 2  ...  n    .
2 2  2 

2.10 Să se arate că, dacă A  M3   verifică relația A8  I 3 , atunci A4  I 3 .

Soluție.

Din relația A8  I 3 rezultă că mA   X  divide polinomul f  X 8  1 (teorema 2.15).

Descompunerea lui f în produs de factori ireductibili în  X  este f   X 1 X  1
X 2
 1 X 4  1 . Deoarece grad  mA   3 , X 4  1 nu poate fi factor ireductibil al lui m A
(ar rezulta că X 4  1 mA , absurd), deci m A divide polinomul  X  1 X  1  X 2  1 
 X 4 1 . Cum mA  A  O3 , rezultă că A4  I 3 .

Observație.

Dacă grad  mA   1 , atunci mA  X  1  pA   X  1 (teorema lui Frobenius) sau

3

mA  X  1  pA   X  1 . În acest caz, avem A  I 3 sau A   I 3  mA  A  O3  .

3

Dacă grad  mA   2 , atunci mA   X  1 X  1  X  1  pA   X  1  X  1

2 2
sau
pA   X  1 X  1 . În acest caz, A2  I 3 . Polinomul m A nu poate fi X 2  1 , deoarece p A
2

are gradul 3 și are aceeași factori ireductibili cu m A (ar rezulta că 2 | 3 ) .

 
Dacă grad  mA   3 , atunci mA  pA   X  1 X 2  1 sau mA  pA   X  1 X 2  1 .  

19
3. Teste de antrenament

Testul 1

 tr  A2   .
1
1*. a) Dacă A  M 2   , atunci det A  2  trA
2


b) Să se demonstreze că, pentru orice două matrice A, B  M 2   și orice x , are loc

 
relația: det  A  xB  det A  trA  trB  tr  AB x   det B x2 .

2. Arătați că  AB  BA  I 3 , oricare ar fi A, B  M3  .

2

3. Fie A, B  M n   care verifică relația 3 AB  I n  2BA . Să se arate că det  AB  BA  0 .

(Cristinel Mortici)

4. Fie A, B  M n   astfel încât AB  BA .

Să se demonstreze că det  A  BX   det  A  XB  , oricare ar fi X  M n  .

(Ion Savu, Olimpiada județeană, 1997)

Testul 2

1. Fie matricele A, B  M 2   astfel încât 

AB  BA și det A2  B 2  0 .
a) Să se arate că det A  det B .

b) Dacă, în plus, det A  0 , atunci A2  B 2  O2 .

(Concursul „ UNIREA” Focșani, 2012)

20
2. Fie A  M 2   astfel încât det  A2  A  I 2   det  A2  A  I 2   3 . Arătați că
A2  A2  I 2   2I 2 .

(Marius Perianu, Olimpiada județeană, 2016)

3. Fie A, B  M 4   astfel încât AB  BA și det  A2  AB  B2   0 . Arătați că

det  A  B   3det  A  B   6det A  6det B .

(Rică Zamfir, Olimpiada națională, 2012)

4. Fie A, B, C, D  M n   , cu A și C inversabile, astfel încât Ak B  C k D, k  

. Să se
arate că B  D .

(Marius Cavachi, Olimpiada națională, 1996)

Testul 3

1*. Fie A  M 2   și p, q   
, astfel încât p 2  4q  0 . Dacă det A2  pA  q  0 , atunci

A2  pA  q  O2 .

2. Fie A  M3   . Să se arate că, dacă A3  I 3 , atunci det  A  I3   0 .

(Florin Vulpescu-Jalea, Olimpiada locală București, 2002)

3. Fie A, B, C  M n   astfel încât A2  A, B 2  B, C 2  C și A  B  C  On . Arătați că

A  B  C  On .

4*. Fie A, B  M n   cu proprietatea că AB  BA . Dacă matricea B este nilpotentă (adică

există k  
astfel încât B k  On ), atunci det  A  B   det A .

21
 Testul 4

1*. Să se demonstreze că, pentru orice două matrice A, B  M 2   , are loc relația
det  A2  B 2   det  AB  BA   det A  det B    det  A  B   det A  det B  .
2 2

2. Fie A  M n   astfel încât A2013  A2014  On . Dacă B  A  I n , demonstrați că matricea

I n  AB este inversabilă.

(Traian Tămâian)

3. Fie n  2 un număr natural fixat. Vom numi o matrice A  M n   radicală, dacă

există o infinitate de numere naturale k , astfel încât ecuația X k  A să aibă soluții în
Mn  .
a) Demonstrați că, dacă A este o matrice radicală, atunci det A1,0,1 și există o
infinitate de matrice radicale care au determinantul egal cu 1 .

b) Demonstrați că există o infinitate de matrice care nu sunt radicale și au determinantul

egal cu 0 , precum și o infinitate de matrice care nu sunt radicale și au determinantul egal
cu 1 .

(Olimpiada națională, 2005)

4*. Fie m, n  
, m  n și matricele A  M m,n  , B  M n,m   . Să se arate că
pBA  x   xnm pAB  x  , x  .

22
 Testul 5

1. Fie A, B  M 2   matrice nilpotente nenule, astfel încât AB  BA . Să se demonstreze că:

a) AB  O2 ;

b) Există   
astfel încât A   B .

(Dorel Miheț, Concursul Laurențiu Duican, 2011)

2. Fie x  0 un număr real și A  M 2   cu proprietatea că det  A2  xI 2   0 .


Demonstrați că det A2  A  xI 2  x . 
(Vasile Pop, Olimpiada județeană, 2006)

3. Fie A, B  M n   cu proprietatea că A  AB  BA . Arătați că An  On .

4. Fie A  M n   astfel încât A3  I n și det  A  I n   0 . Să se afle det  A  I n  .

Testul 6

1. Fie n  2 un număr întreg și fie A, B  M 2   astfel încât AB  BA și  AB n   BAn .

Să se arate că există un număr a  astfel încât  AB   aI 2 .
n

(Marian Andronache, Olimpiada locală București, 1996)

2. Fie A  M3   o matrice nenulă. Să se arate că A2  O3 dacă și numai dacă rangA  1 și

trA  0 .

(Dorinel Anca, Gazeta Matematică nr.10/2006)

23
3. Fie A  M3   o matrice inversabilă cu proprietatea că det A  1 și trA  tr  A1   0 . Să
se demonstreze că A3  I 3 .

4. Fie matricele A, B, C  M n   astfel încât ABC  On și rangB  1 . Arătați că AB  On

sau BC  On .

(Marian Andronache, Olimpiada națională, 2010)

Testul 7

1. a*) Fie A, B  M n   cu 
AB  BA . Să se arate că det A2  B 2  0 .
b) Fie A, B  M n   astfel încât AB  A  B  On . Să se arate că AB  BA și că
rangA  rangB .

2. Fie A  M 2   astfel încât A4  I 2 . Arătați că A2  I 2 sau A2   I 2 .

3. Fie n  2, n  , C  Mn   , C2  C și A, B  M n   astfel încât AB  BA  C , unde

C  este adjuncta matricei C . Arătați că  AB  BA  On .
2

(Andrei Bâra, Olimpiada națională, 2019)

4. Fie n  2, n  și f : M n    0,1, 2,..., n o funcție surjectivă cu proprietatea că

f  AB   min  f  A , f  B  , pentru orice A, B  M n   .

Arătați că f  A  rang  A , A  M n  .
(Vasile Pop, Concursul „ UNIREA” Focșani, 2012)

24
 Testul 8

1. Fie A, B  M n   astfel încât A2 B  A2  B . Să se arate că AB  BA .

(Cristinel Mortici, Olimpiada județeană, 2012)

2. Fie A  M 2   astfel încât det A  1 . Arătați că det  A2  A  I 2   det  A2  I 2   5 .

(Vasile Pop, Concursul Al.Papiu-Ilarian, 2012)

3. Fie n un număr natural impar și A, B  M n   cu proprietatea că  A  B 2  On .

Arătați că det  AB  BA  0 .

(Ovidiu-Neculai Avădanei, Sorin Rădulescu, Olimpiada județeană, 2019)

4. Fie A, B  M 2n1   astfel încât A2  B 2  I 2 n 1 . Arătați că det  AB  BA  0 .

(Mihai Opincariu, Gazeta Matematică nr.4/2008)

Testul 9

1. Fie A  M 2   cu det A  d  0 și fie A adjuncta lui A . Demonstrați că, dacă

det  A  dA   0 , atunci det  A  dA   4 .

(Daniel Jinga, Olimpiada județeană, 2001)

2. Fie A, B  M 2   astfel încât AB  BA și det  A  B   det  A  2B  det  A  3B  1 .

Să se demonstreze că B 2  O2 .

(Marian Andronache, Ion Savu, Olimpiada județeană, 2000)

25
 2 2
3*. Fie A, B  M n   și   cos  i sin . Arătați că
n n
det  A  B   det  A   B   ...  det  A   n1B   n  det A  det B  .

4. Se dă A  M n   cu proprietatea că trA  tr  A2   tr  A3   ...  tr  An   n .

Demonstrați că det A  1 .

Testul 10

1. Fie A, B  M 2   astfel încât matricele A, A  B, A  2B, A  3B și A  4 B să fie

inversabile și inversele lor să fie în M 2   . Să se arate că A  5 B este inversabilă și că

 A  5B   M2  .
1

2. a) Fie A, B  M 2   două matrice care nu comută. Demonstrați că, dacă A3  B3 , atunci

tr  An   tr  B n  , n  
.

b) Dați exemplu de matrice A, B  M 2   care nu comută, An  Bn și tr  An   tr  Bn  ,


n  .

(Nicolae Papacu, Olimpiada județeană, 2017)

3*. Fie matricele A, B  M n   , dintre care cel puțin una este inversabilă. Demonstrați că
polinoamele minimale ale matricelor AB și BA sunt egale. Rămâne adevărată această
afirmație dacă niciuna dintre matricele A și B nu este inversabilă?

4. Fie A  M n   cu A3  4 I n  3 A . Aflați det  A  I n  .

(Florian Dumitrel)

26
 Testul 11

1. Fie matricele A, B  M 2   cu proprietatea că det  AB  BA  0 .

Arătați că 4det  I 2  5BA  4 AB   det  2I 2  AB  BA .

 a b  
2. Se consideră mulțimea M    M2   ab  cd  .
 c d  

a) Dați exemplu de matrice A  M astfel încât: A2017  M , A2019  M dar A2018  M .

b) Demonstrați că, dacă A  M și există un număr k  

astfel încât: Ak  M , Ak 1  M și

Ak 2  M , atunci An  M , n  .

(Florin Stănescu, Olimpiada județeană, 2018)

3. Să se arate că, dacă există o matrice inversabilă A  M n   astfel încât A1  A2  A ,

atunci n 3 .

4. Fie A1 , A2 ,..., Ak  M n   matrice simetrice  Ait  Ai , i  1, k  . Demonstrați că

următoarele afirmații sunt echivalente:

 
a) det A12  A22  ...  Ak2  0 ;

b) det  A1B1  A2 B2  ...  Ak Bk   0, B1, B2 ,..., Bk  M n  .

(Vasile Pop, Dan Moldovan, Olimpiada națională, 2017)

Testul 12

1. Fiind dată o matrice A  M 2   , A  O2 , să se demonstreze că următoarele afirmații

sunt echivalente:

a) Ecuația matriceală X 2  A are soluții în M 2  ;

b) A2  O2 .

(Laurențiu Panaitopol, Olimpiada județeană, 1994)

27
2*. Fie A  M n   . Arătați că AX  XA, X  M n   , dacă și numai dacă există a 
astfel încât A  aI 2 .

3. Determinați toate numerele naturale n  2 , pentru care este adevărată următoarea

afirmație: „ Dacă A, B  M n   și A2  B 2  AB  BA  On , atunci AB  BA  On ”.

4. Fie A  M3   . Să se arate că:

a*) Dacă f   X  nu are rădăcini reale, atunci f  A  O3 ;

   A2 n   A 
2n 2n
b) Există n  
astfel încât A  A dacă și numai dacă det A  0 .

(Laurențiu Panaitopol, Olimpiada națională, 2003)

Testul 13

1*. Fie A  M n   , rangA  1 . Arătați că det  In  A  1 trA .

2. Fie A, B  M 2   și n  
cu proprietatea că  AB  BA  I 2 . Să se arate că n este
n

 AB  BA  I 2 .
4
par și că

3. Fiind dată o matrice A  M 2   , A  O2 , să se demonstreze că următoarele afirmații

sunt echivalente:

a) Ecuația matriceală AX  XA  I 2 are soluții în M 2  ;

b) A este inversabilă sau A2  O2 .

(Marcel Chiriță, Mihai Piticari, Olimpiada județeană, 1995)

28
4. Fie matricea A  M 3   , A  O3 , astfel încât A2  A  A3 . Calculați det  A  I3  și

 
determinați rang A  A  I 3 , unde A este adjuncta matricei A .

(Andrei Nedelcu)

Testul 14

1. Fie A, B  M 2   cu proprietatea că det  AB  BA  0 . Arătați că det  A2  B2   0 .

(Cristinel Mortici, Olimpiada națională, 1996)

2
2. Fie șirul xn 1  , n  0 și x0  1 . Determinați formula termenului general xn , n  1 .
1  xn

3. Fie matricele A, B, C  M n   care verifică relația A2  B2  C 2  AB  BC  CA .

Arătați că n 3 sau det  AB  BC  CA  BA  CB  AC   0 .

(Vasile Pop)

4. Fie A  M n   , n  3 , cu det A  0, A adjuncta sa și B  Mn   matricea cu toate

 
elementele egale cu 1 . Știind că det A  B  1 , să se arate că suma elementelor matricei
A este egală cu 0 sau 2 .

(Marian Andronache)

29
 Testul 15

1. Fie A  M 2   . Pentru n  
 
, notăm xn  det An  I 2 . Să se arate că, dacă x1  x2  1 ,

atunci xn 1, 4 .

(Laurențiu Panaitopol)

2. Fie t   0,   și fie n  2 un număr natural.

 cos t  sin t 
Rezolvați ecuația: X n    , X  M2  .
 sin t cos t 

(Vasile Pop, Concursul Al. Papiu-Ilarian, 2010)

3. Fie n, p  , n, p  2 și A  M n   astfel încât Ap1  A .


a) Demonstrați că rangA  rang I n  A p  n . 
  
b) Dacă, în plus, p este prim, atunci rang  I n  A  rang I n  A2  ...  rang I n  A p 1 . 
(Marius Ghergu, Olimpiada județeană, 2006)

4*. Fie f   X  . Să se arate că:

a) Dacă f  x   0, x  , atunci det f  A  0, A  M n  ;
b) Dacă det f  A  0, A  M n   , atunci f  x  f  y   0, x, y  .

(Vasile Pop)

30
 Testul 16

1. Fie A  M5   o matrice cu tr  A  0 și cu proprietatea că I 5  A este inversabilă. Să

se arate că A5  I 5 .

(Marin Ionescu, Olimpiada națională, 2015)

2. Fie A, B  M 2   matrice cu proprietatea că AB  BA  B 2 . Să se arate că AB  BA .

3. Fie A, B  M n   cu proprietatea că det  A  zB   1, z  , z  1 . Să se arate că

det A  1 și det B  1 .

(Radu Gologan, Gazeta Matematică nr. 5-6/1998)

4*. Fie A, B  M n   matrice cu proprietatea că A2  B2    AB  BA . Să se arate că

det  A2  B 2   0 .

Vasile Pop

Testul 17

1. Fie A  M 2   o matrice cu proprietatea că det  A2014  I 2   det  A2014  I 2  și

det  A2016  I 2   det  A2016  I 2  . Demonstrați că det  An  I 2   det  An  I 2  , n  
.

(Vlad Mihaly, Olimpiada națională, 2016)

2. Fie Ak  M 2   , k  1, n . Arătați că  det   A1  A2  ...  An   2n k1 det  Ak  , unde suma

n

se face după toate combinațiile de semne.

(Vasile Pop)

31
3. Fie p  3 un număr întreg și fie A  M n   o matrice astfel încât Ap  pA   p 1 In și
A3 p  3 pA   3 p 1 In . Să se demonstreze că egalitatea Ar  rA   r 1 I n are loc pentru
orice număr întreg r  1 .

(Valentin Mastrosenco, Olimpiada județeană, 2000)

4*. Fie A  M n   astfel încât det  A  XY   det  A  YX  , X ,Y  M n   . Să se

demonstreze că:

a) Dacă det A  0 , atunci A  aI n , a  

;

b) Dacă det A  0 , atunci A  On .

(Marian Andronache, Ion Savu, Olimpiada județeană, 1998)

Testul 18

1. Fie A  M 2   o matrice cu trA  1 . Arătați că det  A2  3A  3I 2   det  A2  A  3 .

2. Fie A, B  M 2   două matrice nenule astfel încât AB  BA  O2 și det  A  B   0 .

Arătați că trA  trB  0 .

(Olimpiada județeană, 2011)

3. Fie n  2 un număr natural și A  M n,2   , B  M 2,n   , cu proprietatea că există k  1

astfel încât  AB   On . Să se demonstreze că:
k

a)  AB   On ;
3

b) Dacă rang  AB   2 , atunci  AB   On .

2

(Dorel Miheț, Concursul Grigore Moisil, 2009)

32
4. Fie A, B  M n   astfel încât A2  B2  AB și matricea AB  BA este inversabilă. Să se
arate că n 3 .

Testul 19

1. Fie A, B, C  M 2   trei matrice care comută între ele și det C  0 . Să se arate că

det  A2  B2  C 2   0 .

(Vasile Pop)

2*. Fie n  
și matricele A  M n,n1   , B  Mn1,n   . Arătați că 
det  AB   tr  BA ,


unde  BA este adjuncta matricei BA .


(Andrei Nedelcu)

3*. Să se arate că, dacă într-un determinant de ordin n  2 , toți minorii de un anumit ordin

k  n sunt egali, atunci determinantul este nul.

 
4*. Fie A  aij  M n   astfel încât A  At  I n , unde At este transpusa lui A . Să se

demonstreze că  aij  n .
1i , j  n

Testul 20

1. Fie A, B  M 2   și A2  O2 . Demonstrați echivalența:

det  AB  BA  0  det  A  B   det B .

(Mihai Opincariu)

33
2. Fie A  M n   o matrice cu proprietatea că AAt  I n . Să se demonstreze că:

a) trA  n ;


b) Pentru n impar, avem det A2  I n  0 . 
(Alin Gălățan, Olimpiada județeană, 2007)

3. Fie A  M 2   cu tr  A  2 . Să se arate că An  I 2 , n  
.

 1 
4. Fie A, B  M n   , n  2 . Presupunem că există x \ 0, ,1 astfel încât
 2 
xAB  1  x  BA  I n . Arătați că  AB  BA  On .
n

(Ioan Băetu, Olimpiada Națională, 2021)

Testul 21

1. Fie A  M 2   și C  A  B  M 2   AB  BA . Demonstrați că

det  A  B   det B , B  C  A  A2  O2 .

(Dorel Miheț, Olimpiada națională, 1999)

2. Fie n  2 un număr natural și fie A, B  M n   . Dacă  AB 3  On , rezultă oare că

 BA  On ? Justificați răspunsul.
3

(Mihai Cipu, Olimpiada națională, 2017)

3. Să se arate că, dacă A  M n   și A3  A  I n , atunci det A  0 .

4. Fie A  M n   . Demonstrați echivalența: det  AX  In   1, X  Mn    A  On .

34
 Testul 22

2 3 2
 
1. Fie A  M3,2   , B  M 2,3   astfel încât AB   0 1 0  . Aflați BA .
 1 3 1
 

(F. Pop, Concursul „Nicolae Păun”, 2011)

 a b 0
2. Fie A  M3,2   , B  M 2,3   . Dacă AB   c d 0  , a, b, c, d  , arătați că
 0 0 0
 
det  BA  ad  bc .

(Concursul „UNIREA” Focșani, 2010)

3. Fie A, B, C  M n   astfel încât ABC  I n . Să se arate că, dacă matricele I n  A  AB ,

I n  B  BC , I n  C  CA sunt inversabile, atunci suma inverselor lor este egală cu I n .

(Cristinel Mortici)

4. Fie A  M 3   , A  O3 , astfel încât A3  2 A . Calculați tr  A2  .

(Andrei Nedelcu)

Testul 23

1*. Fie A, B, C  M 2   . Să se arate că are loc relația:

det  A  B  C   det A  det B  det C  det  A  B   det  B  C   det C  A .

35
2. Fie A, B  M 2   cu proprietatea că A2  B2  2 AB .

a) Demonstrați că AB  BA .

b) Demonstrați că trA  trB .

(Nicolae Bourbăcuț, Olimpiada națională, 2011)

3. Fie n un număr natural impar și A, B  M n   astfel încât A3  B3 și AB  BA .

Arătați că det  A  B   0 .

4*. Fie A, B  M n   și a, b  , a  b astfel încât aAB  bBA  I n . Arătați că

det  AB  BA  0 .

Vasile Pop

Testul 24

1. Fie A, B  M n   , cu AB  BA și det B  0 .

a) Arătați că, dacă det  A  zB   1, z  , z  1 , atunci An  On .

b) Rămâne adevărată concluzia, dacă eliminăm condiția AB  BA ?

(Vasile Pop, Olimpiada națională, 2009)

2. Fie A, B  M3   astfel încât AB  O3 . Demonstrați că det  A2  B 2   0 .

(Nicolae Bourbăcuț, Olimpiada județeană, 2012)

3. Există matrice A, B  M3   astfel încât  AB  BA1993  I3 ?

(Olimpiada națională, 1993)

36
4. Fie A  M n   o matrice antisimetrică. Demonstrați că, pentru orice x, y 0,  , are

   .
2
loc inegalitatea: det  A  xI n  det  A  yI n   det A  xyI n

(Octavian Ganea, Olimpiada națională, 2008)

Testul 25

1. Fie A, B  M 2   
astfel încât AB  BA și det B  1 . Să se arate că, dacă det A3  B3  1 , 
atunci A2  O2 .

(Mircea Becheanu, Concursul “Al. Myller”, 2004)

2. Matricele A  M m,n   , B  M n,m   , unde m  n  2 , au proprietatea că există k  

și a0 , a1 ,..., ak  astfel încât:

ak  AB   ak 1  AB   ...  a1  AB   a0 I m  Om , iar
k k 1

ak  BA  ak 1  BA  ...  a1  BA  a0 I n  On .

k k 1

Demonstrați că a0  0 .

(Dorel Miheț, Olimpiada națională, 2015)

3. Fie A, B  M n   . Arătați că există z , cu z  1 , având proprietatea că

Re  det  A  zB    det A  det B .

(Vasile Pop, Mihai Opincariu, Olimpiada județeană, 2019)

4. Fie A o matrice pătratică de ordin impar (cel putin egal cu 3), cu elemente numere
întregi impare. Să se arate că, dacă A este inversabilă, atunci nu este posibil ca toți minorii
elementelor unei linii sa aibă modulele egale.

(Mihai Piticari, Olimpiada națională, 1997)

37
4. Soluții

Testul 1

1. a) Egalitatea cerută se obține trecând la urmă în relația Cayley-Hamilton:

A2  tr  A  A  det A  I 2  O2 .

Observație. Se deduce imediat și următoarea condiție utilă: “ Dacă A  M 2   , atunci

det A  O2   trA  tr  A2  “ , 12  0   1  2   12  22  .
2 2
 

b) Folosind a) și tr  AB   tr  BA  det  A  xB  

1
2 
 tr  A  xB    tr  A  xB   
2 2

  
  trA  trB  x   tr  A2  xAB  xBA  B 2 x 2     trA   2trA  trB  x   trB  x 2 
1 2 1 2 2

2   2

 tr  A2   2tr  AB   x  tr  B 2   x 2    trA   tr  A2   trA  trB  tr  AB   x 

1 2

2 

  trB   tr  B 2    x 2  det A   trA  trB  tr  AB    x  det B  x 2 .

1 2

2  

2. Dacă presupunem prin reducere la absurd că  AB  BA  I 3 , rezultă că valorile proprii

2

ale matricei AB  BA verifică relația  2 1  0 , deci pot fi  1 sau 1 . Prin urmare, suma
valorilor proprii (adică tr  AB  BA ) poate fi 3, 1,1 sau 3 . Însă tr  AB  BA  0 , absurd.

Deci  AB  BA  I 3 .
2

3. Se observă că I n  AB  2  BA  AB  , iar I n  BA  3 BA  AB  . Din problema rezolvată

2.2 avem că pAB  X   pBA  X   pAB  1  pBA  1  det  I n  AB   det  I n  BA 
det  2  BA  AB   det  3 BA  AB   2n det  BA  AB   3n det  BA  AB  . Cum 2n  3n 
det  BA  AB   0  det  AB  BA  0 .

Observație. Vezi și problema 4 de la testul 23.

4. Dacă det B  0 , atunci, pentru orice X  M n   , avem det  A  XB  

 det  B1  A  BX  B   det  B1BA  XB   det  A  XB  . Dacă det B  0 , fie r cel mai mic
modul al unei valori proprii nenule a lui B ( r   dacă toate valorile proprii ale lui B sunt

38
nule). Pentru orice    0, r  , avem det  B   I n    1 pB    0 , deci matricea
n

B    B   I n este inversabilă. Mai observăm că A  B    AB   A  BA   A 

 B    A  det  A  B   X   det  A  XB   ,    0, r  . Făcând  0 , obținem
det  A  BX   det  A  XB  , X  M n  .

Testul 2

1. a) Din proprietățile determinanților rezultă că f  x   det  A  xB   det A   x  det Bx2 ,

f  X  . Cum AB  BA , avem det  A2  B2   det  A  iB  det  A  iB   f i   f  i   0 .

Rezultă că i sau i este o rădăcină pentru f , care, având coeficienți reali, le are ca
rădăcini pe ambele. Deci f i   f  i   0  det A  det B  0 și   0 . Prin urmare,
det A  det B .

Altfel: det  A  iB  det  A  iB   0  det  A  iB  det  A  iB   0  det  A  iB   0

2

 det A  det B  i  0  det A  det B și   0 .

         det  I   A B    0 .
1 1 2 1 2
b) det A  0  A  0  det A  B  det A det I 2  A B
2 2 2
2

 
2
Din problema 1 , testul 3 , rezultă că I 2  A1 B  O2  A2  B 2  O2 .

S-a folosit „ AB  BA  A1B  BA1 ”.

2. Dacă 1 , 2 sunt valorile proprii ale lui A , atunci valorile proprii ale matricei
A2  A  I 2 sunt 12  1  1 , 2 2  2  1 , iar ale matricei A2  A  I 2 sunt 12  1  1 ,
2 2  2  1 . Avem: det  A2  A  I 2    12  1  1 22  2  1  P2  PS  S 2  P  S  1 și
det  A2  A  I 2    12  1  1 22  2  1  P2  PS  S 2  P  S  1, unde
S  1  2  tr  A , iar P  12  det A . Relațiile det  A2  A  I 2   det  A2  A  I 2   3
 PS  S  0
conduc la sistemul  , care are soluția  S , P   0, 1 ,  0, 2 .
P  S  P  2
2 2


Cum A2  tr  A A  det AI 2  A2  I 2 sau A2  2 I 2 . În ambele cazuri, A2 A2  I 2  2I 2 . 

39
3. Din proprietățile determinanților rezultă că f  x   det  A  xB   det A  ax  bx2 

cx3  det Bx4 , f   X  . Avem A2  AB  B 2   A   B   A   2 B  , unde  este o rădăcină

  
cubică, nereală a unității  2    1  0 . Din det A2  AB  B2  0 rezultă că 
f    f  2   0  f    f  2   0 , pentru că  2   și coeficienții sunt reali.

Avem f    det A  c    a  det B    2b   det A  c  b     a  det B  b   0 

det A  c  a  det B  b  2b  det A  det B  a  c 1 . Observăm că

f 1  f  1  2det A  2det B  2b  2 și f 1  f  1  2a  2c  3 .

Din 1 ,  2 și  3 rezultă că :

f 1  f  1
f 1  f  1  2det A  2det B  det A  det B  a  c  3det A  3det B  
2

det  A  B   3det  A  B   6det A  6det B .

4. Polinoamele minimale m A și mC au termenul liber nenul deoarece nu admit pe 0 ca

rădăcină, A și C fiind inversabile. Polinomul h  mA  mC va avea, de asemenea, termenul
liber nenul. Fie h  a0  a1 X  a2 X 2  ...  am X m , a0  0 .

 a0  a1 A  a2 A2  ...  am Am  On
Avem h  A  h  C   On   .
 0 1
a  a C  a2 C 2
 ...  am C m
 On

Înmulțind la dreapta, prima relație cu B , a doua cu D și ținând seama de condiția


Ak B  C k D, k  , rezultă că a0 B  a0 D . Cum a0  0  B  D .

Testul 3

  p  i 4q  p 2   p  i 4q  p 2 
1. Avem A2  pA  q   A  I 2  A  I2  
 2  2 
  
  p  i 4q  p 2    p  i 4q  p 2 

det A   
I 2 det A  I 2   det  A2  pA  q   0 
 2   2 
   

40
   p  i 4q  p 2    p  i 4q  p 2   p  i 4q  p 2
pA    pA    0 . Rezultă că sau
 2   2  2
   
 p  i 4q  p 2
este o rădăcină a lui p A , care, având coeficienți reali, le are ca rădăcini pe
2
  p  i 4q  p 2  p  i 4q  p 2 
ambele. Așadar, Spec  A   ,  . Conform observației 2.10,
2 2
 
rezultă că tr  A  1  2   p și det A  12  q . Deci pA  X   X 2  pX  qI 2 . Cum

pA  A  O2  A2  pA  q  O2 .

2. Soluția 1. Cum A  M3   , avem că grad  pA   3 și pA   X  . Deci p A are cel puțin

o rădăcină reală (are grad impar și coeficienți reali). Din relația A3  I 3 rezultă că

 1  i 3 1  i 3 

 3 1  0,   Spec  A  Spec  A  1, ,  . Așadar, valoarea proprie

 2 2 

reală a lui A nu poate fi decât 1  pA 1  0   1 det  A  I3   0  det  A  I 3   0 .
3

 
Soluția 2. Din A3  I3  mA X 3  1   X  1 X 2  X  1 , polinomul X 2  X  1 fiind

ireductibil în  X  . Dacă mA  X 1  A  I3  det  A  I3   0 . Dacă am avea

mA  X 2  X  1 , cum grad  pA   3 , ar rezulta cu teorema lui Frobenius că 2 3 , absurd.

Dacă mA  X   pA  X   X 3 1, atunci pA 1   1 det  A  I3   13  1  0 

3

det  A  I3   0 .

3. Valorile proprii ale matricelor A, B și C verifică relația  2    0 , deci pot fi 0 sau 1 .

Fie a,b și c numărul valorilor proprii egale cu 1 ale lui A, B respectiv C . Din A  B  C  On
rezultă că trA  trB  trC  0  a  b  c  0  a  b  c  0 . Așadar, matricele A, B și C au
toate valorile proprii nule. Rezultă că pA  X   pB  X   pC  X   X n  An  Bn  C n  On .

Din A2  A (adică A este idempotentă), se obține Ak  A, k   A  An  On . La fel
pentru B și C .

41
4. Dacă N  M n   este nilpotentă, atunci pN  x    1n det  N  xI n   X n . Avem
pN  1   1 det  N  I n    1  det  I n  N   1 . Mai observăm că, dacă matricea
n n
A
este inversabilă și AB  BA , atunci A1B  BA1 . Revenind, dacă A este inversabilă, atunci
det  A  B   det A  det  I n  A1B   det A 1  det A , deoarece matricea A1B este nilpotentă

B k k k

 On   A1B    A1  B k  On . Dacă det A  0 , vom nota cu r cel mai mic modul al
unei valori proprii nenule a lui A (cu convenția r   , dacă toate valorile proprii ale lui A
sunt nule). Pentru orice    0, r  , avem că det  A   I n    1 det  I n  A 
n

  1 pA    0 , deci pentru orice    0, r  , matricea perturbată A    A   I n este

n


inversabilă. Cum A  B    AB   A  BA   A  B    A  det A   B  det A   . 
Făcând  0 , rezultă det  A  B   det A  0 .

Testul 4

1. Luând X  A2  B2 și Y  AB  BA în relația cunoscută: det  X  Y   det  X  Y  

 2  det X  det Y  , X , Y  M 2   , obținem că det  A  B  det  A  B   det  A2  B2  

 det  AB  BA .

Înlocuind pe B cu iB în ultima egalitate , cum det  iAB  iBA   det  AB  BA , rezultă

det  A2  B2   det  AB  BA  det  A  iB  det  A  iB  1 . Luând pe rând x  i, i,1 în


problema 1 de la testul 1 , deducem: det  A  iB   det A  det B  i trAtrB  tr  AB  2 și 
trAtrB  tr  AB   det  A  B   det A  det B 3 . Din 1 ,  2 și 3 rezultă egalitatea cerută.

2. Dacă  este o valoare proprie a lui A , atunci  2013    1  0   0, 1  pA  x  

 x  x  1 ,     n  det  I n  AB   det  I n  A  A2    1 det   x1I n  A x2 I n  A  

 n

  1 pA  x1  pA  x2  , unde x1  x2  x1 x2  1;  A2  A  I n   x1I n  A x2 I n  A  .

n

Avem pA  x1  pA  x2   x1  x1  1 x2  x2  1   x1 x2   x1  x2  x1x2  1   1 

    n

det  I n  AB   1  I n  AB este inversabilă.

42
3. a) Fie det A  a  , unde A este radicală. Rezultă că  det X   a , cu det X 
k
,

pentru o infinitate de numere naturale k  i  j, i, j  

,  det X    det X  
i j

1  0 ... 0
 
0 1 0 ... 0
 det X 1,0,1  a 1,0,1 . Alegem A   0 0 1 ... 0  ,   det A  1 .
 
 ... ... ... ... ... 
0 1 
 0 0 ...
1 x 0 ... 0
 
0 1 0 ... 0
   
k
 
Matricea X  x    0 0 1 ... 0  satisface condiția:  X     X  k   
    k   k
 ... ... ... ... ... 
0 1 
 0 0 ...
 X    A, k  
. Cum  poate fi ales orice număr rațional, există o infinitate de
matrice radicale A cu determinantul egal cu 1 .

0 r
... 0
 
0 ...
0 0
b) Fie B  r    , r   . Din X k  B  r   X 2 k   B  r    On  X este
2

 ... ... 
... ...
 
0 0
... 0
nilpotentă, rezultă X n  On . Dacă k  n  B  r   On , fals. Prin urmare, ecuația

X k  B r , r  
, nu poate avea o infinitate de soluții , deci B  r  , r  
, nu este radicală,

iar det B  r   0 .

 r1 0 ... 0
 
0 r2 ... 0
Fie C  

,r  \ , i  1, n, ri  rj , i  j , det C  r1r2  ...  rn  1 .
 ... ... ... ...  i
 
0 0 ... rn 

 x1 0 ... 0 
ri  r j ,i  j  
0 x2 ... 0 
Dacă X  C  XC  CX  X    x1k  r1 , x2k  r2 ,..., xnk  rn , ceea
k
 ... ... ... ... 
 
0 0 ... xn 
ce este posibil doar pentru un număr finit de valori naturale ale lui k , deoarece numerele ri
sunt diferite de 1,0,1. Deci C nu este radicală , det C  1 , iar alegerea numerelor ri se poate
face într-o infinitate de moduri. Ar mai trebui explicat de ce matricea X , cu XC  CX , este
diagonală. Dacă X  xij   i , j 1, n
, egalând elementele de pe poziția  i, j  din XC  CX ,

obținem xij rj  ri xij . Cum ri  rj , i  j  xij  0, i  j .

43
4. Fie A1  M n   matricea obținută prin completarea lui A cu n  m linii nule, iar
B1  M n   matricea obținută prin completarea lui B cu n  m coloane nule. Rezultă

 A   AB Om,nm 
A1B1     B On,n m     , B A  BA .
 Onm,n   Onm,m Onm  1 1

 xI m  AB Om,n m 
 
 x 0 ... 0
 AB Om,n m 
Din A1 B1     p A1B1  x   det  xI n  A1B1   det  0 x ... 0
 On m,m On m   On m,m 
 ... ... ... ... 
 x 
 0 0 ...

 xnm det  xIm  AB   xnm pAB  x  (am dezvoltat succesiv după ultima linie), iar din
B1 A1  BA  pB1A1  x   pBA  x  . Conform problemei rezolvate 2.2, avem că
pB1 A1  x   pA1B1  x   pBA  x   xnm pAB  x  , x  .

Testul 5

1. a) A, B  M 2   nilpotente  Spec  A  Spec  B  0  pA  pB  X 2  A2  B2  O2 .

Din  A  B   A4  4 A3 B  6 A2 B 2  4 AB3  B 4  O2  A  B nilpotentă   A  B   O2 
4 2

A2  2 AB  B 2  O2  AB  O2 .

b) A2  O2  det A  0  O2  A2  tr  A A . Cum A  O2  tr  A  0 . La fel și pentru B .

a b  x y 
Deci A    și B    , unde a  bc  x  yz  0 .
2 2

 c a   z x 

 ax  bz ay  bx 
Avem AB  O2     O2   . Dacă a  0 , atunci b  0  c  0 sau c  0 
 cx  az ax  cy 
  0 0 0 0
b  0  det A  0 . Dacă b  0  c  0  x  0 și y  0  A    și B    , c, z  0 .
 c 0  z 0

  0 b 0 y
c
În acest caz,   . Dacă c  0  b  0  x  0 și z  0  A    și B    , b, y  0 .
z 0 0 0 0

44
 b x y z a
În acest caz,   . Dacă a  0  b, c  0     0 și, în acest caz,   .
y a b c x

Observație. O altă rezolvare pentru punctul b s-ar putea face folosind proprietatea că
mulțimea matricelor din M 2   , care comută cu matricea B  kI 2 , k  
, este
A2  AB O2 , AO2
 B   I 2 ,    . Avem A   B   I 2  A   AB   A    0  A   B .
2

      
2. det A2  xI 2  det A  i xI 2 det A  i xI 2  p A i x p A i x  0  i x sau   
i x este o rădăcină a lui p A , care, având coeficienți reali, le are ca rădăcini pe ambele.

 
Prin urmare, Spec  A   i x , i x . Conform observației 2.10, rezultă că tr  A  0 și

det A  x . Deci pA  X   X 2  xI 2  A2  xI 2  O2  det  A2  A  xI 2   det A  x .

Observație. Vezi și problema 1 de la testul 3 .


3. Înmulțind relația A  AB  BA la stânga cu Ak , k   Ak 1  Ak 1B  Ak BA .

  
Avem tr Ak 1  tr Ak 1 B  tr   A B  A  tr  A B   tr  A  A B   tr  A B  
k k 1 k k 1

tr  Ak 1B   0, k  
. Cum și trA  0 , rezultă că An  On (vezi problema rezolvată 2.6).

4. Din relația A3  I n rezultă că mA X 3  1 , mA   X  . Descompunerea în factori

ireductibili în  X  a lui X 3 1 este  X 1  X 2  X  1 . Dacă X  1 ar fi factor
ireductibil în m A , ar rezulta că pA 1  mA 1  0  mA | pA   det  I n  A  0 , ceea ce
contrazice ipoteza.

 
s 
Deci mA  X 2  X  1 și, conform teoremei lui Frobenius, p A  X 2  X  1 , n  2s, s  .

Avem det  A  I n    1 pA  1   1 1s  1 .

n 2s

45
 Testul 6

1. Matricele AB și BA au aceleași valori proprii, conform problemei 2.2. Să le notăm 1 , 2 .

Din propoziția 2.11 avem că  AB   xn AB  det  AB   xn1I 2 ,  BA  xn BA  det  BA  xn1I 2 ,
n n

 1n  2n
 , 1  2
unde xn   1  2 . Din  AB    BA , cum det  AB   det  BA , rezultă că
n n

 n n 1 ,   
 1 1 2

xn  AB  BA  O2 . Dar AB  BA  xn  0   AB   aI 2 , unde a   det  AB   xn1 .

n

2. "  " Din A2  O3 , cu inegalitatea lui Sylvester, rezultă că 0  rang A2   

 2rangA  3  rangA  1 . Reiese (vezi problema rezolvată 1.4) că A2  trA  A  O3 și, cum
A este nenulă, rezultă că rangA  1 și trA  0 .

"  " Din rangA  1 și trA  0 rezultă că A2  trA  A  O3 .

 
3. Conform observației 2.10, avem că pA  X   X 3  tr  A X 2  tr A X  det A , iar dacă
1 , 2 , 3 sunt valorile proprii ale lui A , atunci :

 1  2  3  trA

12  13  23  tr ( A ) . Din ipoteză avem trA  0 și det A  1 . Din tr  A   0 rezultă
 1

 123  det A

1 1 1       23
0    1 2 1 3  12  13  23  tr  A   0 .
1 2 2 123

Prin urmare, pA  X   X 3 1. Aplicând teorema Cayley-Hamilton, rezultă că A3  I 3 .

4. Aplicând teorema 1.3 (inegalitatea lui Frobenius), avem

rang  AB   rang  BC   rangB  rang  ABC   1  rang  AB   0 sau rang  BC   0 , deci
una dintre matricele AB sau BC este matricea On .

46
 Testul 7

1. a) AB  BA  A2  B2   A  iB  A  iB  . Dacă z  det  A  iB  , atunci z  det  A  iB  

 
 det A  iB  det  A  iB  , deoarece A și B au componentele numere reale. Rezultă că

det  A2  B 2   det  A  iB  det  A  iB   zz  z  0 .

2

b) AB  A  B  On   A  I n  B  I n   I n  det  A  I n   0    A  I n  . Înmulțind
1

egalitatea  A  I n  B  I n   I n la stânga cu  A  I n   B  I n   A  I n  . Înmulțind

1 1

acum la dreapta cu A  I n   B  In  A  In   In  BA  B  A  On . Deci

AB  BA   A  B . Din relația B   A  I n  B  , cum I n  B este inversabilă, rezultă că
rangA  rangB (problema rezolvată 1.1).

2. Vom rezolva problema pentru A  M 2   . Din A4  I 2  mA X 4  1 , mA  X ,

grad  mA   2 . Descompunerea în factori ireductibili peste a polinomului X 4  1 este

 X  1 X  1  X 2  1 , deci există patru posibilități: mA  X  1 , mA  X  1 ,

mA   X 1 X  1 sau mA  X 2  1 . Cum mA  A  O2  A  I 2 , A  I 2 , A2  I 2 sau
A2   I 2 . Deci A2  I 2 sau A2   I 2 .

3. Dacă C ar fi inversabilă, din C  C (adică C idempotentă), ar rezulta că C  I n , deci

2

C   I n . În acest caz, egalitatea AB  BA  C nu poate avea loc, deoarece, membrul stâng

este o matrice cu urma 0 , iar cel drept o matrice cu urma n  2 . Așadar,
det C  0  rang  C    1   C    tr  C   C   0  C   On (s-a utilizat problema 1.4).
2

4. Fie A, B  M n   și B inversabilă. Avem f  A  f  AB   f  ABB1   f  A . Așadar,

f  AB   f  A , A  M n   . La fel rezultă că f  BA  f  A , A  M n   . Dacă
rang  A  r , atunci, conform teoremei 1.5, există două matrice inversabile U ,V  M n  
 Ir 0 
astfel încât UAV  I n,r  M n   , unde I n,r    .
0 0 

 
Rezultă că f  A  f UAV   f I n,r , deci orice două matrice de rang r au aceeași

47
  
imagine, și anume, f I n,r , n 0,1, 2,..., n . Deoarece f este surjectivă, rezultă că f I n ,r  
sunt diferite două câte două, deci  f  I  , f  I  ,..., f  I   0,1, 2,..., n . Din
n ,0 n ,1 n,n

I n ,k  I n ,k 1 I n ,k rezultă că f  I n,k   f  I n,k 1  și, cum f  I n.,r  sunt diferite două câte două,

       
avem f I n,0  f I n,1  ...  f I n,n  f I n,k  k , k  0, n . Așadar, dacă rang  A  r ,

atunci f  A  f  I   r .
n,r

Testul 8


1. A2 B  A2  B  A2  I n   B  I   I
n n   A  iI n  A  iI n  B  I n   I n 

 A  iIn  B  In  A  iIn   In   A  iIn  BA  iB  A  iI n   I n 1 .

 A2  In   B  In   In   A  iIn  A  iIn  B  I n   I n   A  iI n  AB  A  iB  iI n  
 I n  2 . Din 1 și  2   A  iI n  AB  BA  On  AB  BA , pentru că A  iI n este
inversabilă.

2. det A  1  pA  X   X 2   X  1,   tr  A . Fie t1 și t 2 soluțiile ecuației t 2  t 1  0 .

Avem t1  t2  1, t1t2  1 , iar A2  A  I 2   A  t1I 2  A  t2 I 2  . Deducem că

det  A2  A  I 2   det  A2  I 2   pA  t1  pA  t2   pA i  pA  i   t12  t1  1t22  t2  1 

  i 2   i  1 i 2   i  1  t12t22   t1t2  t1  t2   t12  t22   t1  t2    2t1t2  1   2 

 1   3     2 1  2  5 .

3. Fie C  A  B . Din C 2  On  2rangC  n  rang C 2  0  rangC    n

2
. Cum n este

n 1
impar, rezultă că rangC  . Se observă că AB  BA  CB  BC , deci rang  AB  BA 
2
 rang CB  BC   rang CB   rang  BC   rangC  rangC  n 1  det  AB  BA  0 .

48
  
4. Luând X  A  B, Y  A  B  XY  YX  2 A2  B 2  2I 2 n1  XY  I 2n1  I 2n1  YX 

 det  XY  I 2n1   det  I 2n1  YX    1 pXY 1  pYX 1 .

2 n 1

Cum pXY  pYX  pXY 1  pYX 1 . Rezultă că pXY 1  0  det  XY  I 2n1   0 . Dar
XY  I 2n1  AB  BA  det  AB  BA  0 .

Testul 9

   
1. det A  dA  0  det  A det A  dA  0  det A2  d 2 I 2  0   
det  A  idI 2  det  A  idI 2   0  pA id  pA  id   0 . Deci id sau id  d  0 este o
rădăcină a lui p A , care, având coeficienți reali, le are ca rădăcini pe ambele.

Rezultă că trA  id  id  0 și d  id  id   d 2 . Cum d  0  d  1  pA  X   X 2  1 .

d 1
     
Avem det A  dA  d  det A  dA  det A2  d 2 I 2  det  A  dI 2  det  A  dI 2  
d 1
 pA  d  pA  d   pA 1 pA  1  4 .

 
2. Soluția 1. f ( x)  det  A  xB   det A  trA  trB  tr  AB  x   det B  x2 , pentru orice
x (problema 1 de la testul 1 ). Din det  A  B   det  A  2B   det  A  3B   1 , deoarece

f este un polinom de grad cel mult 2 , rezultă f  x   1, x  . Deci det B  0 ,

trA  trB  tr  AB și det A  f  0  1 . Notând trA  a și trB  b , avem
det  AB   0, tr  AB   ab , iar din relația Cayley-Hamilton rezultă: A2  aA  I 2 , B2  bB
și  AB   abAB . Dar AB  BA , deci abAB  A2 B2   aA  I 2  bB  abAB  bB  B  O2 sau
2

b  0 . În ambele cazuri, rezultă B 2  O2 .

Soluția 2. La fel ca mai sus obținem că f ( x)  det  A  xB   1, x   det A  1  A1 

2 2
 1   1  1  1
det  I 2  xBA   1, x   det   I 2  BA1      , x 
1 
 pBA1        ,
 x   x  x  x
 pBA1  x   x 2 , x   pBA1  x   x 2 , x    BA1   O2  B 2  A1   O2
  2 2
x 
 B 2  O2 ( AB  BA  BA1  A1B ).

49
3. Din proprietățile determinanților avem că
P  x   det  A  xB   det A  a1x  ...  an1xn1  det Bxn , x  . Deducem că

P   k   det A  a1 k  a2   k  ...  an 1   k   det B   k  , k  0, n  1 . Sumând, obținem:

2 n 1 n

 P      det  A   B   n  det A  det B   a1 1      ...    

n 1 n 1
k k 2 n 1

k 0 k 0


a2 1   2   2   ...   2 
2 n 1
  ...  a 1 
n 1
n 1
  n1   ...   n1 
2 n 1

 n 1  2n  1   n1n  1
 n  det A  det B   a1  a2 2  ...  an1 n1  n  det A  det B  , deoarece
 1  1  1
 n  1 iar  k  1, k  0, n  1 .

4. Fie 1 , 2 ,..., n  valorile proprii ale lui A (nu neapărat distincte). Atunci, valorile

 
n
proprii ale matricei Ak sunt 1 , 2 ,..., n , k  
și tr Ak   ik , k  1, n .
k k k

i 1

 1  2  ...  n  n
 2   2  ...   2  n
 1
Din tr  A   n, k  1, n , obținem sistemul: 
2 n
k
.
 ...............................
1n  2n  ...  nn  n

Scăzând din fiecare ecuație, începând cu ultima, pe cea de deasupra și scăzând n în prima
 (1  1)  (2  1)  ...  (n  1)  0
  (  1)   (  1)  ...   (  1)  0
 1 1 2 2 n n
ecuație, rezultă:  .
 ...............................
1n 1 (1  1)  2n 1 (2  1)  ...  nn 1 (n  1)  0

Scrierea sub formă matriceală a sistemului este:

 1  1   0   1 1 . . . 1 
     
 2  1  0     . . . n 
 .  .  1 2

Vn  1 , 2 ,..., n       , unde Vn  1 , 2 ,..., n    1
 2 2
2
. . . n 2  .
 .  .  . . . . 
 .  .  
     
 n  1  0   n 1 n 1 
 1 2 n 1 . . . n 

50
Dacă 1 , 2 ,..., n sunt distincte, atunci Vn  1 , 2 ,..., n  este inversabilă (determinant
Vandermonde nenul) și sistemul are soluția unică 1  2  ...  n  1 , contradicție. Dacă
două valori proprii i și  j sunt egale, după o renumerotare, putem presupune că 1  2 .
 2(2  1)   0 
   
 3  1   0 
 .  .
Primele n  1 ecuații din sistem conduc la sistemul Vn 1  2 ,..., n    .
 .  .
 .  .
   
 n  1   0 

Continuând în același mod, ajungem la 1  2  ...  n  1  det A  1  2  ...  n  1.

Testul 10

1. Polinomul f  x   det  A  xB  are gradul cel mult 2 . Din proprietatea cunoscută:

“ C  Mn  este inversabilă și inversa C 1  M n   dacă și numai dacă det C 1,1 ” ,

deducem că numerele f  0 , f 1 , f  2 , f 3 și f  4 pot fi  1 sau 1 . Prin urmare, cel
puțin trei dintre ele au aceeași valoare, de unde rezultă că f este un polinom constant (egal
cu 1 sau cu  1 ). Deci f  5 1,1  A  5 B este inversabilă și  A  5B   M 2  .
1

2. a) A3  B3  det A  det B  d  . Fie a  trA, b  trB  A2  aA  dI 2 și B 2  bB  dI 2 .

A3  B3  aA2  dA  bB2  bB   a2  d  A  adI 2   b2  d  B  bdI 2 * . Dacă a2  d  0

b2  d d  a  b
 A B 2 I 2  AB  BA , absurd. Deci a2  d  0 . La fel, deducem că
a d
2
a d
*
b 2  d  0  ad  bd și d  a2  b2  a3  b3  a  b . Prin urmare, A și B au același
polinom caracteristic, deci aceleași valori proprii 1 , 2 .

   
Rezultă că tr An  1n  2n  tr Bn , pentru orice n 

.

 1 1 1 0  1 n n 1 0
b) A   , B     AB  BA, A   , B    , tr  A   tr  B   2 ,
n n n

 0 1 1 1  0 1  n 1

n  .

51
3. Să presupunem că A este inversabilă. Fie mAB  x   xk  a1xk 1  ...  ak 1x  ak . Avem

m AB  AB   On   AB   a1  AB   ...  ak 1  AB   ak I n  On . Înmulțind la dreapta cu A

k k 1


rezultă A  BA  a1  BA
k k 1

 ...  ak 1  BA  ak I n  On  mAB  BA  On , pentru că A este

inversabilă. Deci polinomul m AB este polinom anulator pentru BA  mBA mAB . În mod

similar se arată că mAB mBA și, cum m AB și mBA sunt unitare, rezultă că sunt egale.

Afirmația nu rămâne adevarată dacă niciuna dintre matricele A și B nu este inversabilă.

0 0 0 ... 0 0 0 0 ... 0
   
1 0 0 ... 0 1 1 1 ... 1
De exemplu, considerând A   0 0 0 ... 0 , B  0 0 0 ... 0  , avem că
   
. . . ... . . . . ... .
0  0 0 
 0 0 ... 0  0 0 ...
AB  On  mAB  x   x , iar BA  On ,  BA  On  mBA  x   x2 .
2

4. A3  4I n  3A  A3  3A  4I n  On  f  x   x3  3x  4 este polinom anulator pentru A

 
și, prin urmare, mA f   x  1 x 2  x  4 . Conform teoremei lui Frobenius, rezultă că

p A  x    x  1  x 2  x  4  , unde s  2t  n . Avem pA  1   1 det  A  I n    2  4t 

s t n s

  1 2s 2t   1 2n . Cum  1   1   1  det  A  I n   2n .

s s n s  2t s

Testul 11

 AB  BA 
1. 4det  I 2  5BA  4 AB   det  2 I 2  AB  BA  det  I 2  5BA  4 AB   det  I 2  
 2 

 BA  AB  1
 det  I 2  AB  5  BA  AB    det  I 2  AB    f  5  f   , unde
 2  2
f  x   det  I 2  AB  x  BA  AB  . Cu proprietațile determinanților avem că
f  x   det  BA  AB  x2   x   . Deoarece det  BA  AB   det  AB  BA  0 și
1
f  0  det  I 2  AB   det  I 2  BA  f 1 , rezultă că f   este valoarea minimă a
2
1
parabolei convexe f , deci f  5  f   .
2

52
2. a) Se observă că I 2  M . O matrice A cu proprietățile: A  M , A2  A  I 2  O2 și
A2  M , satisface condițiile cerute, deoarece: A2019  A3  I 2  M , A2018  A2  M și
 1 6
 
A2017  A  M . Un astfel de exemplu este A   6 .
 2 
 2 

b) Dacă det A  0  An   trA

n 1  
 A, n  și, cum A  M  An  M , n  . Să
a b
presupunem în continuare că det A  0 . Fie A    și  ,   astfel încât
c d
Ak  2   A   I 2 . Din Ak 2  M rezultă că  a   b   c  d      b  c   0 . Dacă
a b a 0
b  c , cum ab  cd , rezultă că A    sau A    . În ambele cazuri, avem că
b a 0 d 
An  M , n   (aflați An ). Dacă b  c , atunci   0 sau   0 . Observăm că  și  nu
pot fi simultan nule, deoarece ar rezulta că det A  0 . Dacă   0 și   0 , avem
1 1
A1  Ak 1  M , iar dacă   0 și   0 , avem A1  Ak  M .
 

1 1  d b 
Deci A     M  bd  ac  b(a  d )  c (a  d )  a  d  0 
det A  c a 

 A2n    det A I 2  M și A2n1    det A A  M . Așadar, An  M , n 

n n 
.

3. A1  A2  A  A3  A2  I n  On  mA X 3  X 2  1 . Cum X 3  X 2 1 este ireductibil

peste , rezultă că mA  X 3  X 2  1 . Aplicând teorema lui Frobenius, se deduce că

p A   X 3  X 2  1  n  3s, s 
s 
.

4. b)  a) este evidentă.

 
a)  b) Din det A12  A22  ...  Ak2  0 rezultă că 0 este valoare proprie pentru matricea

A12  A22  ...  Ak2  X  M n,1   , X  On,1 astfel încât  A12  A22  ...  Ak2  X  On,1 .
Înmulțind la stânga cu X t  X t A1t A1 X  X t A2t A2 X  ...  X t Akt Ak X  X t On,1  0 . Dar

X t Ait Ai X   Ai X   Ai X  0, i  1, k  A1 X  A2 X  ...  Ak X  On,1 . Fie Bi  M n   , i  1, k ,

t

53
arbitrar alese. Cum  A1B1  A2 B2  ...  Ak Bk  X  B1t A1 X  B2t A2 X  ...  Bkt Ak X  On,1 , rezultă
t

că 0 este valoare proprie pentru matricea  A1B1  A2 B2  ...  Ak Bk  , cu X vector propriu

t

asociat, deci det  A1B1  A2 B2  ...  Ak Bk   0  det  A1B1  A2 B2  ...  Ak Bk   0 .

t

Testul 12

1. "  " Dacă X  M 2   și X 2  A , atunci X 4  A2 . Presupunând că A2  O2 

 X 4  O2  X 2  O2 (pentru că X ar fi nilpotentă)  A  O2 , absurd. Deci A2  O2 .

"  " Dacă det A  0 , atunci trA  0 , iar o soluție a ecuației X 2  A este X   A , unde
1
  , 2  . Dacă det A  0 , căutăm o soluție de forma X  xA  yI 2 . Avem
trA
X 2  x2 A2  2 xyA  y 2 I 2  x 2  trA  A  det A  I 2   2xyA  y 2 I 2  trA  x 2  2xy  A 

 trA  x 2  2 xy  1
  y 2  det A  x 2  I 2 . Încercăm să găsim x, y  astfel încât  . Din a
 y  det A  x  0
2 2

doua ecuație scoatem y   x,   

,  2  det A , și, înlocuind în prima, rezultă
x2 trA  2   1 . Deoarece   0 , ecuația x2 trA  2   1 are soluție, pentru că cel puțin
unul din numerele trA  2 este nenul, deci, există x, y  care să verifice sistemul
 trA  x 2  2 xy  1
 2 , ceea ce încheie rezolvarea problemei.
 y  det A  x 2
 0

2. Dacă A  aI n  AX  XA, X  M n  .

Invers, dacă AX  XA, X  M n   , rezultă că k1 aik xkj  k1 xik akj , i, j  1, n . Luând
n n

aii  a jj
1, p  i, q  j 
x pq    aki  0, k  i . Notăm aii  a   A  aI n .
 0, în rest  a  0, l  j
 jl

Observație. Dacă X are 1 pe poziția  i, j  și 0 în rest, atunci AX are pe coloana j , coloana

i a lui A și în rest 0 , iar matricea XA are pe linia i , linia j a lui A și în rest 0 .

54
3. Vom arăta că afirmația este adevărată doar dacă n2,3 . Cu inegalitatea lui Sylvester

 
obținem 0  rang A2  2rangA  n  rangA 
n
2
. Dacă n 2,3  rangA 0,1 . La fel,

rangB0,1 . Dacă A  On sau B  On , nu avem ce să demonstrăm. Să presupunem că

rangA  rangB  1  A  C1L1 , B  C2 L2  AB   C1L2 , BA   C2 L1 ,unde   L1C2 ,   L2C1.

Avem  AB   ABAB   BA2 B  On   C1L2 C1L2    C1L2    AB  On 

2

  0    0  AB  On , oricare variantă conducând la AB  BA  On .

0 0
1 0 1 1 1 1
   
0 0
0 0 0 1 0 1
Pentru n  4 , considerăm A4   , B4   și observăm că
0 1
0 0  1 1 1 1
   
0 0
0 0 0 1 0 1
A 0   B4 0 
A42  B42  A4 B4  B4 A4  O4  A4 B4 . Pentru n  5, An   4  , Bn   .
 0 On4   0 On4 

4. a) p A are o rădacină reală  , deoarece are gradul 3 și coeficienți reali ( A are o valoare
proprie reală). Dacă f  A  O3 , atunci f     0 , ceea ce contrazice ipoteza. Deci

f  A  O3 .

   A2   A  , deci n  1 satisface cerința

2 2
b) Dacă det A  0  AA  A A  O3  A  A

   A2 n   A 
2n 2n
problemei. Să presupunem acum că există n  
, astfel încât A  A și

d  det A  0 . Înmulțind în ultima egalitate cu A2n , rezultă  A2  dI 3   A4 n  d 2 n I 3 

2n

x  d
 x2n  d 2n
2n

 f  A   O3 , unde f  x  
2
 C21n x 2 n  2 d  C22n x 2 n 3d 2  ...  C22nn 1d 2 n 1 .
x
Avem f  0  C2n d
2 n1 2 n1
 0 , deci f nu are rădacina 0 , iar dacă ar avea o rădacină reală
nenulă, aceasta ar trebui să anuleze numărătorul fracției, adică să fie rădăcină pentru
polinomul h  x    x  d   x 2 n  d 2 n . Cum d  0  h  x   2n
2n '
 x  d  2 n 1

 x2n1  0,
x   h ' are semn constant pe . Rezultă că funcția polinomială h este strict

monotonă, deci singura rădacină reală a lui h este 0 h  0  0 . Așadar, h nu are 
 
rădăcini reale nenule, deci f nu are rădacini reale. Dar f A2  O3 , ceea ce contrazice
punctul a. Prin urmare, presupunerea făcută ( det A  0 ) este falsă. Deci det A  0 .

55
 Testul 13

1. rangA  1  pA  x    1 det  A  xI n   x n  trA  x n1  det  A  I n    1 pA  1 

n n

 1  trA.

2. X  AB  BA  trX  0  X 2   det X  I 2  X 2 k    det X  I 2 și X 2 k 1    det X  X .

k k

 
Avem tr X 2 k 1  0  X 2 k 1  I 2 . Deci n  2k și   det X   1  det X  1. Rezultă că
k

X 4   1 I 2  I 2 .
2

3. "  " Presupunem că există X  M 2   astfel încât AX  XA  I 2 , det A  0 și A2  O2 .

Avem A2  aA , unde a  trA  0 . Trecând la urmă în egalitatea AX  XA  I 2 , obținem că

tr  AX   tr  XA  1   AX   AX (pentru că det  AX   det A det X  0 ). Înmulțind la

2

dreapta cu AX în relația AX  XA  I 2 , rezultă  AX   XA2 X  AX 

2

 AX  aXAX  AX  XAX  O2   AX   O2  AX  O2 . La fel se arată că

2

XA  O2  I 2  AX  XA  O2 , absurd. Așadar, dacă există X  M 2   astfel încât

AX  XA  I 2 , atunci det A  0 sau A2  O2 .

1 1
"  " În cazul în care A este inversabilă, luăm X  A . Să presupunem că
2
 a b 
A  O2 , A  O2 . Se arată că A este de forma A 
2  2  , b  0 și, în acest caz, luăm
  a a 
 b 
0 0  1
X 1  , sau A este de forma A   0 0  , c  0 , caz în care luăm X   0 c  .
    
0   c 0
b  0 0 

4. Fie mA , pA   X  polinomul minimal, respectiv polinomul caracteristic al lui A . Din

egalitatea A2  A  A3 rezultă că m A divide polinomul f  X 3  X 2  X . Cum
descompunerea în factori ireductibili în  X  a lui f este f  X  X 2  X  1 , iar
grad  mA   3 , deducem că există trei posibilități: mA  X   X , mA  X   X 2  X  1 sau

56
mA  X   X  X 2  X  1 . Dacă mA  X   X  A  O3 , fals. Cazul mA  X   X 2  X  1 nu
este posibil, deoarece, conform teoremei lui Frobenius, m A și p A au aceeași factori
ireductibili în  X  , iar grad  pA   3 . Un alt argument (că acest caz nu este posibil) este
că A are cel puțin o valoare proprie reală  ( p A este un polinom de gradul 3 cu coeficienți
reali), iar aceasta ar trebui să verifice relația  2    1  0 , absurd. Rezultă că
mA  X   X  X 2  X  1 . Din mA pA , grad  mA   grad  pA  și mA , p A unitare, rezultă că

 
 
mA  p A  X 3  X 2  X . Cum pA  X 3  tr  A X 2  tr A X  det A  tr A  1,det A  0 .

Din det A  0 rezultă că rang  A  0,1 (proprietate cunoscută). Cum tr  A   1  0 

 

rang  A   1 și rangA  2  rangA  1  rang  A   0  .

 

   
Fie pA  X   det XI3  A , polinomul caracteristic al lui A . Cum rang A  1, tr A  1 ,  
   
rezultă că pA  X   det XI 3  A  X 3  X 2 . Avem det A  I 3   1 p A  1  2 .
 3

   
Mai observăm că det A  I 3   1 p A 1  0  rang A  I 3  2 . Din A2  A  A3 
 3 

A 2
 I3   I3  A  I3  I3  A este inversabilă. Mai departe, A  A  O3 

 
A  A  I 3   I 3  A  A  I 3   rang  A  A  I 3   rang  I 3  A   A  I 3   rang  A  I 3 
pentru că I 3  A este inversabilă.

    
Din  A A  I3  A  2  rangA  rang A  I3  2  rang A  I3  2 , deci 
rang  A  A  I   2 . Un exemplu de matrice care verifică condițiile din problemă este
3

 1 1 0 
 
A  1 0 0 .
0 0 0
 

Testul 14

1. Soluția 1.

Dacă X , Y  M 2 , atunci det  X  Y   det  X  Y   2det X  2det Y .

2 2 2 2

Luând X  A  B , Y  AB  BA  2det  AB  BA  2det A  B  det  A  B    2

 det  A  B   det 2  A  B   det 2  A  B   0  det  A2  B 2    det  AB  BA  0 .

2

57
Soluția 2.

   
Fie f  x   det A2  B2  x  AB  BA  det A2  B2   x  det  AB  BA x 2 , f  X  .

Avem: f 1  det  A  B   det 2  A  B   0 și f  1  det  A  B   det 2  A  B   0 .

2 2

Dacă det  AB  BA  0 , atunci f este o funcție polinomială de grad cel mult 1 , iar f  0 se

va afla între f 1 și f  1 , deci f  0   0  det A2  B2  0 .  

Dacă det  AB  BA  0 , atunci f este o funcție de gradul 2 , concavă. Din

f  1  0, f 1  0 deducem că f  x   0, x   1,1  f  0   det  A2  B 2   0 .

0 x  2
2. Se observă că xn1  f  xn  , unde f  x   (funcție omografică).
1 x  1

an x0  bn
Atunci xn  ( f f ... f )  x0   , unde an , bn , cn , d n sunt elementele matricei
n  ori
cn x0  d n

a bn   0 2
 , n  . Ecuația caracteristică a matricei A este     2  0 ,

An   n , A  
2

 cn dn   1 1 
cu soluțiile 1  2, 2  1 . Folosind propoziția 2.11, obținem
 2n  2  1n 2n 1  2  1 
n

 
  x  2  x0  2   2  1  x0  1 .
n n

An  
3 3
 2n   1n 2n 1   1 
n n
2n  x0  2    1  x0  1
n

 
 3 3 

 
3. Fie  o rădăcină de ordin 3 a unității  2    1  0 și matricele X  A   B   2C ,

 
X  A   2 B   C . Avem det X X  det X det X  det X det X  0 , iar X X 

  A   B   2C  A   2 B   C   A2  B2  C 2    BA  CB  AC    2  AB  BC  CA 

   BA  CB  AC   1   2   AB  BC  CA     BA  CB  AC    AB  BC  CA  

  
det X X  det    BA  CB  AC    AB  BC  CA    0  
 n det  BA  CB  AC    AB  BC  CA  0 .

58
Dacă det  BA  CB  AC    AB  BC  CA  0   n
  n 3.

4. Deoarece A este inversabilă, rezultă că rang  AB   rangB  1  pAB  X  

  1 det  AB  XI n   X n  tr  AB  X n1  det  AB  xI n   x n  tr  AB  x n1 , x 

n
. Se

mai constată că suma elementelor matricei A este tr  AB  . Să notăm det A  d  . Avem

   
AA  dI n și det A  B  det A1 AA  AB   det  A  det  dI
1
n  AB  


d
 d  d n1tr  AB    d n2  d  tr  AB    1 . Din d n2  1  d 1,1 .
1 n

 
Înlocuind d cu 1 și  1 în relația d n2 d  tr  AB   1 , rezultă că tr  AB  0, 2 .

Testul 15

1. Notând trA  a,det A  b  pA  x   det  xI 2  A  x2  ax  b . Avem

det  A  I 2   pA  1 și det  A2  I 2   pA  i  pA  i  .

Din pA  1  1  a  b  pA  x   x2  bx  b , iar din pA  i  pA  i   1  b 0,1 .

Dacă b  0  pA  x   x2  A2  O2  An  O2 , n  2  xn  1, n  2 . Dacă b  1 

pA  x   x 2  x  1  A2  A  I 2  O2  A3  I 2  An  I 2 , A, A2  , n  


xn  det  An  I 2  poate fi: det  2I2   4,det  A  I 2   1 sau det  A2  I 2   1  xn 4,1 .

 cos t  sin t 
2. Înmulțind cu X la stânga și apoi la dreapta în egalitatea X  
n
 , rezultă
 sin t cos t 
 cos t  sin t 
că X comută cu matricea   . Deoarece sin t  0, t   0,   , după calcule
 sin t cos t 
 a b 
simple, se obține că X are forma X    , a, b  . Trecând la determinanți în
b a 
 cos t  sin t 
egalitatea X     a  b  1  !   0, 2  astfel încât a  cos  și
n 2 2

 sin t cos t 

59
  cos   sin    cos n  sin n 
b  sin  . Așadar, X    X 
n
 . Deducem că X este
 sin  cos    sin n cos n 
soluție a ecuației din enunț dacă și numai dacă cos n  cos t și sin n  sin t , adică, dacă și
numai dacă cos t  i sin t  cos n  i sin n   cos   i sin   . Soluțiile ecuației
n

 cos t  sin t   cos  k  sin  k  t  2k

Xn   sunt: X k    ,k  , k  0, n  1 .
 sin t cos t   sin  k cos  k  n

 
3. a) Observăm că rang  A   rang I n  A p  rang A I n  A p      n  n și că
rang  A  rang  I n  A p   rang  A p   rang  I n  A p   rang  I n   n . Rezultă că
rang  A  rang  I n  A p   n .

b)
 
I n  Akm   I n  Ak  I n  Ak  ...  A m1k  rang  I n  Akm   rang  I n  Ak  , k , m  
 .

Din A p1  A rezultă inductiv că Akp 1  A, k  

. Deoarece p este prim, resturile
împărțirii numerelor p  1, 2 p  1,..., kp  1 la k sunt diferite două câte două, pentru orice
k  ,1  k  p 1 . Deci, unul dintre aceste numere, fie el t  qp  1 , este divizibil cu k  .

Pentru orice k  ,1  k  p 1 , avem:

, 
rang  I n  A  rang  I n  Aqp 1   rang  I n  At   rang  I n  Ak   rang  I n  A 

rang  I n  A  rang  I n  A2   ...  rang  I n  A p 1  .

4. a) Dacă g  x   x 2  ax  b  0, x   
 g  x    x  x1  x  x1 , x1  . Deci

A  M n    det  g  A   det  A  x1I n  det  A  x1I n   det  A  x1I n  det  A  x1I n  

 det  A  x1 I n   0 . Din condiția f  x   0, x  , rezultă că f are gradul par,
2

coeficientul dominant pozitiv și se scrie ca produs de polinoame de tipul lui g    0 . Cele

de mai sus conduc la det f  A  0, A  M n  .

 f  A  f  x  I n  det f  A   f  x    0 
n
b) Dacă n este impar, luăm A  xI n , x 

f  x   0, x  . Dacă n este par, luăm:

60
 x 0 ... 0 0  f  x 0 ... 0 0 
   
0 x ... 0 0  0 f  x ... 0 0 
A   ... ... ... ... ...  , x, y   det  f  A    det  ... ... ... ... ...  
   
0 0 ... x 0  0 0 ... f  x 0 
0 y   f  y  
 0 ... 0  0 0 ... 0

  f  x 
n 1
f  y   0  f  x  f  y   0, x, y  .

Testul 16

1. Să presupunem prin reducere la absurd că A5  I 5 . Rezultă că  5  1 , pentru orice

  Spec  A . Din ipoteza că I 5  A este inversabilă rezultă că pA 1  det  I3  A  0 
2 2
 1 Spec  A  Spec  A   ,  2 ,  3 ,  4  ,   cos  i sin . Polinomul caracteristic al
5 5
lui A va fi de forma p A  X    X   
a
 X    X    X  
2 b 3 c 4 d
, unde a, b, c, d  , iar
a  b  c  d  5 . Urma matricei A este suma valorilor proprii, deci
trA  a  b 2  c 3  d 4  0 . Împărțind prin   0 , obținem relația a  b  c 2  d 3  0 .
Rezultă că  este o rădăcină a polinomului cu coeficienți întregi, de grad cel mult 3 ,
f  a  bX  cX 2  dX 3 . Dacă d  0 , atunci f are rădăcinile  ,  și încă o rădăcină  .
a c
și        . Cum     1 , rezultă că
Cu relațiile lui Viete, avem       
d d
a 2 a  c 2
   și cos   . Ultima egalitate este falsă, deoarece cos  . Deci d  0 .
d 5 2d 5
2 b
Mai departe, dacă c  0  cos   , fals, deci și c  0 . La fel, rezultă că b  a  0 .
5 2c

Dar a  b  c  d  5  0  5 , absurd. Deci, presupunerea făcută este falsă. Așadar, A5  I 5 .

 1 
Observație. Dacă q  , atunci cos q   cos q  1,  , 0  (vezi 10 ).
 2 

61
2.
AB  BA  B2  B4  B2 AB  B3 A  tr  B 4   tr  B 2 AB   tr  B3 A  tr  B3 A  tr  B3 A  0 .

AB  BA  B2  tr  B2   0 . Confom problemei rezolvate 2.6 , rezultă că B 4  O2 , de unde

obținem că B 2  O2  AB  BA (vezi observația de la problema rezolvată 2.7 ).

3. Din proprietățile determinanților rezultă că

2 2
P  x   det  A  xB   det A  a1x  ...  an1xn1  det Bxn , x  . Fie   cos  i sin .
n 1 n 1

    ...  an 1   k   det B   k  , k  0, n   P   k  
2 n 1 n n
Avem: P  k  det A  a1 k  a2  k
k 0

  n  1 det A  a1 1     2  ...   n   a2 1   2    
2 2
 ...   
2 n
  ...

...  det B 1     n

n 2
 ...   
n n
   n  1 det A  a1
 n1  1
 1
 a2
 2( n1)  1
 2 1
 ... 

 n n 1  1
 det B   n  1 det A , deoarece  n1  1 iar  k  1, k  0, n . Deducem că
 1
n

 n  1 det A   P      P     n  1  det A  1 .
n n
k k

k 0 k 0

1  1
Din det  A  zB   1, z  , z  1  det  A  B   1, z  , z  1 . Notând t  
z  z
det  tA  B   1, t  , t  1 . Procedând ca mai sus, obținem det B  1 .

4.  A  iB  A  iB   A2  B2  i  BA  AB     i  AB  BA  det  A  iB  A  iB  
 det  A  iB     i  det  AB  BA      i   sau det  AB  BA  0 . Dar
2 n n

  i    Cn1 n1  Cn3 n3  Cn5 n5  ...  0 , egalitate care nu poate avea loc pentru că
n

 este transcendent (nu este soluție a unei ecuații cu coeficienți întregi). Deci
  i    det  AB  BA  0  det  A2  B 2    n det  AB  BA  0 .
n

62
 Testul 17

1. Dacă 1 , 2 sunt valorile proprii ale lui A , atunci 1k  1, 2k  1 vor fi valorile proprii ale
matricei Ak  I 2 , k  
  
. Din det A2014  I 2  det A2014  I 2 și 
det  A2016  I 2   det  A2016  I 2  , înlocuind determinații cu produsul valorilor proprii și
12014  22014  0
efectuând calculele, obținem sistemul de ecuații:  .

 1
2016
 2
2016
 0

 
Rezultă 22014 12  22  0  2  0 sau 12  22 , ambele variante conducând la soluția

1  2  0 . Deci pA  x   x2  pA 1  pA  1  1  det  A  I 2   det  A  I 2  .

  
Dacă n  , n  2  An  O2  det An  I 2  det An  I 2  det   I 2   1 . 

2. Demonstrație prin inducție după n  

. Pentru n  1 , avem det A1  det   A1   2det A1 .

Presupunem că relația este adevărată pentru n  1, p și o demonstrăm pentru n  p  1.

 det   A1  A2  ...  Ap 1    det   A1  A2  ...  Ap   Ap 1  

  det   A1  A2  ...  Ap   Ap 1   2 det   A1  A2  ...  Ap   det Ap 1  

 2  2 p  det  Ak   2 p det Ap 1   2 p 1  det  Ak  .

p p 1

 k 1  k 1

S-a folosit proprietatea: “ det  X  Y   det  X  Y   2  det X  det Y  , X , Y  M 2  ” .

3. Dacă r  1 , relația cerută este satisfăcută.Vom demonstra relația pentru r  2 .

Notăm B  A  I n  A p  pB  I n și A3 p  3 pB  I n . Avem A3 p  3 pB  I n   pB  I n  
3

3
 p3 B3  3 p 2 B 2  3 pB  I n  p3 B3  3 p 2 B 2  On  B3   B 2 ,    . Rezultă prin inducție
p
că B m   m2 B 2 , m  3 .

p
 p
Dar A  B  I n  A p   I n  B   I n  pB   C pk B k  A p    C pk k 2  B 2 
p 
k 2  k 2 

63
  p
k k 2  2
 1    p  1  p  2
   C p  B    B  On .
 k 2   2 
p
 3
Cum 1     1  p  1    2  0 ( p  3 ), rezultă că B 2  On  B r  On , r  2 . Deci
p

 p
Ar   I n  B   I n  rB  r  A  I n   I n  rA   r  1 I n , r  2 .
r

Observație. Dacă p  2 , atunci cel mai mare divizor comun al polinoamelor

X p  pX   p 1 și X 3 p  3 pX   3 p 1 este  X  1 . Acest lucru rezultă din faptul că
2

singura rădăcină complexă comună a celor două polinoame este 1 , care este și rădăcină
dublă. Deci polinomul minimal m A îl divide pe  X  1 și, cum  X  1 divide orice
2 2

polinom de forma f  X   X r  rX   r 1 , r  2 , rezultă că f  A  On .

 
4. a) Dacă det A  0 , din det  A  XY   det  A  YX   det I n  A1 XY  det I n  YXA1 .  
Notăm A1 X  B, XA1  C . Deci det  I n  BY   det  I n  YC   det  I n  YB   det  I n  YC  ,

pentru orice Y  M n   . Luând matricea Y având 1 pe poziția  i, j  și 0 în rest, vom

obține, calculând determinanții, că 1  bji  1  c ji  b ji  c ji , i, j  1, n (matricea YA are pe
linia i , linia j a lui A și în rest 0 ).

Deci B  C  A1 X  XA1  XA  AX , X  M n   , de unde rezultă că A  aI n , a  

(problema 2 , testul 12 ). Numărul a  este nenul, pentru că det A  0 .

b) Dacă det A  0 , considerăm matricea A  A   X , unde X  M n   este o matrice

oarecare, fixată, iar   este ales astfel încât A să fie inversabilă.

  
Avem det  A  XY   det  A   X  XY   det A  X   I n  Y   det A    I n  Y  X  
 det  A   X  YX   det  A  YX  , Y  M n   . Exact ca mai sus, obținem că
A1 X  XA1 . Rezultă că XA  A X  XA   X 2  AX   X 2  XA  AX , unde X era
oarecare. Deci, și acum, A  aI n , a  . Dar det A  0  A  On .

64
 Testul 18

1. Se poate proceda la fel ca la problema 2 de la testul 8 .

2 2 2 2 2
 
2.  A  B   A  B   AB  BA  A  B  det A  B  det  A  B   det  A  B   0.
2 2

Conform problemei 1 de la testul 1 , dacă A, B  M 2   și x  , atunci are loc relația

f  x   det  A  xB   det A  trA  trB  tr  AB  x   det B  x2 . Din AB  BA  O2 
 tr  AB  tr  BA  0 și, cum f 1  f  1  0  trA  trB  0  trA  0 sau trB  0 * .
Cu relația Cayley-Hamilton pentru matricele A  B , obținem  A  B   tr  A  B  A  B  .
2

Dar  A  B   A2  B2   AB  BA  A2  B 2   trA  trB  A  B    trA  trB  A  B  

2

 trA  B  trB  A  0 ** . Din relațiile * , ** rezultă trA  trB  0 .

3. a) Conform problemei 4 de la testul 4 , avem pAB  X   X n2 pBA  X  . Din faptul că

matricea AB este nilpotentă rezultă că pAB  X   X n  pBA  X   X 2   BA  O2 

2

 AB   A  BA B  On .
3 2

b) Avem rang  AB   rangA  2 . Dacă rang  AB   2  rang  AB   1   AB  

2

 tr  AB  AB  On , deoarece tr  AB   0 ( AB este nilpotentă).

 
4. Fie   ,  2    1  0 și C  A   B  CC   A   B  A   2 B  A2   BA   2 AB 

B2  AB   BA   2 AB    BA  AB  , pentru că  2      1 . Deci

   
det CC   n det  BA  BA . Cum det  AB  BA  0 și det CC  det C det C  det C  0 ,
2

rezultă că  n   n 3.

65
 Testul 19


1. Fie f  x   det  A2  B 2  C 2  xBC   

 f  2   det A2   B  C 2  0
.


2

 f  2   det A   B  C   0
2

  
Dar f  x   det A2  B 2  C 2  tx  det B  det C  x 2  det A2  B 2  C 2  tx, t   este o
funcție polinomială cu coeficienți reali, de grad cel mult 1 , deci este o funcție monotonă.


Cum f  2  0, f  2  0 și 0   2, 2  f  0   det A2  B2  C 2  0 . 

2. Fie p AB , pBA polinoamele caracteristice ale matricelor AB , respectiv BA .

Avem pBA  x   x  pAB  x  , x  . Cum rang  BA  rangA  n  det  BA  0  pBA  x  

  
 x n1  tr  BA x n  ...   1 tr  BA x  x x n  tr  BA x n1  ...   1 tr  BA
n  n
  . Deci


pAB  x   xn  tr  BA xn1  ...   1 tr   BA    1  0  det  AB   tr  BA  .

n  n 
pAB

3. Este suficient să arătăm că proprietatea este adevărată pentru k  n  1 . Fie

   ... 
A Mn   , cu toți minorii de ordin n  1 egali cu  . Atunci, A     
 ...  .
 ... ... ... 


Adunând linia 2 la linia 1 , vom obține doar zerouri pe linia 1 , deci det A  0 .  
Din A  A  det A  I n  det A det A  0   det A  det A  0 .
n

4. Fie L  1 1 ... 1  M1,n   matrice linie cu toate elementele egale cu 1 . Atunci,

L  I n  Lt   n   M1,1   . Din ipoteză, rezultă că
 c1 
 
 n   L  A  At  Lt  LA   LA   c1
t
c2
c
 
... cn   2    ck2 , unde ck   aik .
n

 ...  k 1
n

i 1
 
 cn 

66
   n c
n C BS 1 n 2 n
Avem n   ck   ck   aij , ceea ce trebuia demonstrat.
2
j
k 1 n k 1 j 1 1i , j  n

Testul 20

1. Din A2  O2  det A  trA  0 . Avem det  AB   det A det B  0  tr  AB   tr  AB .

2 2

Luând x  1 în problema 1 b, testul 1 , deducem că det  A  B   det B  tr  AB   0 . Deci

 
det  A  B   det B  tr  AB   0  . Folosind aceeași problemă, punctul a, se găsește
2


rapid că det  AB  BA  tr A2 B2  tr   AB  . Cum tr  A B   tr O   0 , avem
2 2 2
2

 
det  AB  BA  0  tr  AB   0  . Din  ,  rezultă concluzia.
2

2. a) A este ortogonală, deci, conform problemei rezolvate 2.4, are toate valorile proprii
n n
i , i  1, n , de modul 1 . Rezultă că trA   i   i  n .
i 1 i 1

b) Dacă n este impar, atunci pA   X  are cel puțin o valoare proprie reală, care poate fi
 1 sau 1 . Deci det  A2  I n   det   I n  A  I n  A   det  I n  A det   I n  A 

 pA 1 pA  1  0 .


3. Să presupunem prin reducere la absurd că există n  , astfel încât An  I 2 .

Dacă 1 , 2  sunt valorile proprii ale lui A , atunci, din relația An  I 2 , rezultă că
1n  2n  1  1  2  1 . Din ipoteză avem trA  1  2  2 .

Deducem că 2  1  2  1  2  trA  2 , contradicție. Deci An  I 2 , n  

.

67
4. Din xAB  1  x  BA  I n  x  AB  BA  I n  BA și  x 1 AB  BA  In  AB . Rezultă

 i
  n     Cki  BA , k  1, n
k
    
k k k i
 x AB BA I BA 1
 i 0
că:  .
i
 x  1  AB  BA   I  AB     1 C  AB  , k  1, n
k k k k
i i


 n
i 0
k

Cum tr  AB   tr  BA  , i   tr  x  AB  BA   tr  x 1  AB  BA  

i i  k k k k

 x tr   AB  BA    x  1 tr   AB  BA    x   x  1  tr   AB  BA   0 

k k k k k k k

 tr   AB  BA   0, k  1, n , pentru că x   x  1 , x  \   . Concluzia rezultă

k k k 1 
2
acum din problema rezolvată 2.6.

Testul 21

1. "  " Fie   Spec  A . Luând B   I 2 ( AB  BA ), rezultă

pA     det   I 2   0   2    0  A este nilpotentă  A2  O2 .

"  " Dacă B  C  A , atunci, conform problemei 4 de la testul 3 , rezultă că

det B  det  A  B  .

 AB   On rezultă că AB este nilpotentă, deci pAB  x   xn . Cum pAB  x   pBA  x 

3
2. Din

 pBA  x   x n   BA  On . Deci, dacă n2,3 , atunci  BA  On .

n 3

1 0 0 0
 
0 0 0 1
Dacă n  4 , răspunsul este NU. Pentru n  4 , luăm A   și
0 0 1 0
 
0 0 1 0
0 1 0 0
 
0 0 0 1
B . Avem  AB   O4 și  BA  O4 .
3 3

1 0 0 0
 
0 0 0 0

Pentru n  5 , construim un exemplu, punând în colțul din stânga-sus al matricei nule On ,

matricele A, B de mai sus.

68
  
3. Din A3  A  I n  det A3  det  A  I n    det A  det  A  I n   det A det  A  I n  
3

  det A  0 . Cum A  A2  I n   I n  det A  0  det A det  A  I n   0 1 .

4

1
Din A  A  I n  A  A  I n  A  I n   I n  det  A  I n   0  2 .
3

  
Din A3  A  I n  A   A  I n  A2  A  I n  det A  det  A  I n  det A2  A  I n 3 . 
 
2
 3  
2

Dar det  A  A  I n   det   A  I n    I n    0  4 . Din  2 , 3 ,  4 și det A  0

2 1
 2   2  
 
rezultă că det A  0 .

4. "  " Evident.

"  " Fie i, j 1, 2,..., n arbitrare și matricea X care are 1 pe poziția  i, j  și 0 în rest.
Matricea AX are pe coloana j , coloana i a lui A și 0 în rest. Rezultă că
det  AX  I n   1  a ji  1  a ji  0 . Deci A  On .

Testul 22

1. Observăm că  AB   AB   BA  BABA  B  AB  A  B  AB  A  BABABA   BA .

2 2 2 3

Din  AB   A  BA B  rang  BA  rang

2
 AB   rang  AB   2  rang  BA  2 
2

 det  BA  0 , deci BA inversabilă. Știind că  BA   BA  BA  I 2 .

2 3

2. Soluția 1. Din problema 2 , testul 19 , rezultă că det  BA  tr  AB   ad  bc .



 tr  X 2   .
1
Soluția 2. Din problema 1 , testul 1 , știm că X  M 2   : det X  2  trX 
2


Avem tr  BA  tr  AB   a  d și tr  BA   tr  BABA  tr  ABAB  tr  AB  

2 2

 a2  d 2  2bc . Luând X  BA , se obține cerința problemei.

69
3.
 I n  A  AB    I n  B  BC    I n  C  CA   In  A  AB   In  B  BC  A1 A 
1 1 1 1 1

  I n  C  CA   AB  AB   I n  A  AB    A  AB  ABC  A   AB  ABC  A  AB 
1 1 1 1 1

 I n  A  AB   I n  A  AB   I n .
1

4. Soluția 1. Dacă det A  0  A2  2 I 3   det A   8  det A  2 2 , fals ( det A

2
  ).

 
A O3
Dacă rangA  1  A  trA  A  A   trA   A   trA   2  trA   2 , fals ( trA
2 3 2 2
).

Deci, dacă există A  M 3   , A  O3 astfel încât A3  2 A , atunci rangA  2 . Fie

mA , pA   X  polinomul minimal, respectiv polinomul caracteristic al lui A . Din
egalitatea A3  2 A rezultă că m A divide polinomul f  X 3  2 X . Descompunerea în
factori ireductibili în  X  a lui f este f  X  X 2  2 . Există trei posibilități:
mA  X   X , mA  X   X 2  2 sau mA  X   X  X 2  2 . Dacă mA  X   X  A  O3 , fals.
Cazul mA  X   X 2  2 nu este posibil deoarece, conform teoremei lui Frobenius, m A și p A

au aceeași factori ireductibili în  X  ( grad  pA   3 și ar rezulta că 2 3 ). Rezultă că

mA  X   pA  X   X 3  2 X . Din rangA  2 rezultă că există C  M3,2   , D  M 2,3  
astfel încât A  CD (teorema 1.6). Între polinoamele caracteristice ale matricelor CD și
DC există următoarea legătură: pCD  X   X  pDC  X  (vezi problema 4, testul 4), de unde

se obține: pDC  X   X 2  2 . Conform teoremei Cayley-Hamilton, avem  DC   2I 2 , deci

2

 
tr  DC   4 . Folosind proprietatea că tr  XY   tr YX  (când se pot efectua produsele
2

între matrice), rezultă că tr  DC    tr  DCDC   tr CDCD  tr  A  . Deci tr  A   4 .

2 2 2

Soluția 2. Valorile proprii ale lui A verifică egalitatea  3  2  0 , deci pot fi 0 sau  2 .
Dacă toate valorile proprii ar fi nule, atunci ar rezulta că A3  O3  A  O3 , fals. Deci 2
sau  2 este o valoare proprie a lui A . Cum pA   X  , rezultă că ambele sunt valori
proprii pentru A , iar a treia valoare proprie este 0  trA  . Deci

 
Spec  A  0, 2,  2  tr  A2   12  22  32  0  2  2  4 .

 1 1 0 
 
Exemplu de matrice: A   1 1 0  .
 0 0 0
 

70
 Testul 23

1. Se aplică problema 1 de la testul 1 .

2. Din A2  B2  2 AB rezultă relația  A  B   AB  BA . Ne propunem să arătăm că

2

matricea  A  B  este nilpotentă. Cum tr

2
 A  B   tr  AB  BA  tr  AB  tr  BA  0 ,
2

este suficient să mai demonstrăm că tr   A  B    0 (vezi problema rezolvată 2.6 ). Dacă

4

 A  B este nilpotentă, atunci  A  B   O2   A  B   O2 (vezi observația de la

2 4 2

problema 2.7 ) și obținem AB  BA . Mai mult, tr  A  B   0 , pentru că matricea A  B ar

avea valorile proprii nule, deci trA  trB .

Rămâne să arătăm că tr  A  B   0 . Folosind proprietatea că tr  XY   tr YX  , avem:

4

tr   A  B    tr   AB  BA   tr  ABAB  AB A  BA B  BABA  2tr  ABAB  

4 2 2 2

2tr  A2 B 2  . Înmulțind la dreapta cu AB în relația A2  B2  2 AB , obținem

A3 B  B2 AB  2 ABAB . Înmulțind la stânga cu A și la dreapta cu B în aceeași relație,
rezultă A3 B  AB3  2 A2 B2 .

  
Deoarece tr B2 AB  tr AB3  tr  ABAB   tr A2 B2  tr     A  B   0 , ceea ce încheie
4

rezolvarea problemei.

3. Din A, B  M n   și A3  B3 , rezultă det A  det B . Cum AB  BA  On  A3  B 3 

 2

  A  B   A  B   3AB . Dacă det  A  B   0   A  B   3 AB  det  A  B  
2 2

  det  A  B     3  det A  0 , absurd. Deci det  A  B   0 .

2 n 2

4. Avem a  AB  BA  I n   a  b  BA și b  BA  AB   I n   a  b  AB .

   
Cum det I n   a  b  BA  det I n   a  b  AB  an det  AB  BA  bn det  BA  AB  

| a |n det  AB  BA | b |n det  BA  AB   det  AB  BA  0  det  AB  BA  0 .

71
 Testul 24

1. a) Fie f  z   det  A  zB   a0  a1z  a2 z 2  ...  an z n , unde an  det B  0 . Din condiția

1
det  A  zB   1, z  , z  1 , rezultă f  z  f  z   1, z  , z  . Avem
z
a0 
 a1 z  a2 z 2  ...  an z n  a0  a1 z  a2 z ...  an z
2 n
 1
a0  
 a1 z  a2 z 2  ...  an z n  a0 z n  a1 z n 1  a2 z n 2 ...  an  z n . Ultima egalitate, având loc
pentru o infinitate de valori ale lui z , este o identitate de polinoame. Identificând
coeficienții, obținem succesiv: a0 an  0, a1 an  0, a2 an  0,..., an1 an  0 , deci a0  a1  ...  an 1
 0 și an an  1 (adică det B  1 ). Deci f  z   an z n  det  A  zB   det B  z n 

 
det B  B 1 A  zI n   det B  z n  det B det  B 1 A  zI n   det B  z n 

 det  B 1 A  zI n   z n  p B1 A  x   x n    B 1 A   On  An  On .
n

b) Condiția AB  BA este necesară, după cum se vede din următorul exemplu:

0 0 0 1
   
 1  1 \ 0 
A \ , B   \ \   AB  BA .
   
 \   \ 
0  0 1 0 
 1 

det  A  zB    1  z n  det  A  zB   1, z  1 și An  A  On .

n 1

2. Din proprietățile determinanților și det  AB   det  BA  0 , rezultă că

f  x   det  A2  B2  xBA  det  A2  B 2   ax  bx 2  det  BA x3  det  A2  B 2   ax  bx 2 .

 
Avem f  i   det A2  B 2  iBA  iAB  det  A  iB  det  A  iB   det  A  iB   0 , de unde
2

 
rezultă a  0 și det A2  B 2  b  0 . Dar f 1  det  A  B   0  det A  B  b  0.
2 2 2
 
Prin adunarea ultimelor două inegalități, obținem det A2  B 2  0 .  

72
3. Să presupunem că există A, B  M3   astfel încât  AB  BA  I3 .
1993

Fie 1 , 2 , 3 valorile proprii ale matricei X  AB  BA . Ele vor satisface condițiile:

11993  21993  31993  1  1  2  3  1 și 1  2  3  0 . Prin conjugare în ultima

egalitate, rezultă că 12  13  23  0  pX  t   t 3   ,  123  
. Din teorema

 
664
Cayley-Hamilton, avem că X 3   I 3  I 3  X 1993  X 3 X   664 X 
1 3
X  I 3  0  trX  , absurd. Rezultă că nu există A, B  M3   astfel încât
 664
 664
 AB  BA  I3 .
1993

4. Fie pA  X   X n  1 X n1   2 X n2  ...   1  n . Din problema rezolvată 2.4 și

n

observația că orice minor diagonal al unei matrice antisimetrice cu elemente numere reale
este determinantul unei matrice antisimetrice cu elemente numere reale, deducem că
 2 k 1  0 și  2 k  0 . Deci pA  X   X n   2 X n2   4 X n4  ... . Mai observăm că, dacă n
este par, atunci pA   x   pA  x  , x  , iar dacă n este impar, atunci pA  x    pA  x  ,

. Avem: det  A  xI n  det  A  yI n   det A  xyI n   , x, y 0,  

2
x 

 
2
 1 p A   x  1 p A   y    1 p A  xy  
n n n

 

 p A  x  p A  y   p A2  
xy , x, y   0,   .

Ultima inegalitate este adevărată, fiind o consecință imediată a aplicării inegalității

Cauchy-Bunyakovsky-Schwarz:
pA  x  pA  y    x n   2 x n2   4 x n4  ... y n   2 y n2   4 y n4  ... 

   
2 n n2 n4 2
 x n y n   2 x n  2  2 y n  2   4 x n  4  4 y n  4  ...  xy   2 xy   4 xy  .. 

 p A2  xy . 

73
 Testul 25

1. Din det B  1  B1  M 2   . Avem A3  B3   AB 

1 3

 I 2 B3  det  AB 
1 3

 I2  1.

Notând AB1  C  M 2   , rezultă că det C 3  I 2   1  det C  I 2  det C 2  C  I 2   1.

 
2
 3  
2

  și det  C  C  I 2   det   C  I 2   
1
Cum det  C  I 2  ,det C  C  I 2 
2 2
I2    0 ,
 2   2  
 
 
rezultă că det  C  I 2   det C 2  C  I 2  1  det  C  I 2   det  C   I 2  det C   I 2  1 ,  
1 i 3
unde   . Fie pC  X   X 2  mX  n . Din pC  1  1 rezultă m  n  0 
2

pC  X   X 2  nX  n , iar din pC   pC   1   2   n  n     n  n  1   2

  n  1  n  1   n  1  n  1  1   n  1   n  1       n
2 2 2
 1  1 

2n 2  2  n 2  1  1  n  0  pC  X   X 2  C 2  O2   AB 1   O2  A2  B 1   O2 
2 2

 A2  O2  AB  BA  AB 1
 B1 A .

 ak a a 
 AB   k 1  AB   ...  1 I m   I m ,
k 1 k 2
2. Să presupunem că a0  0 . Scriind AB  
 a0 a0 a0 
rezultă că AB este inversabilă, deci rang  AB   m  n .

Dar m  rang  AB   min rangA, rangB  n  m  n și A, B, AB sunt inversabile. Conform

problemei 3 de la testul 10 , rezultă că mAB  mBA .

Relația ak  AB   ak 1  AB   ...  a1  AB   a0 I m  Om ne spune că polinomul

k k 1

f  ak X k  ak 1 X k 1  ...  a1 X  a0 este polinom anulator pentru AB , deci mAB f . De aici

rezultă că și mBA f  f  BA  On , ceea ce contrazice ipoteza. Așadar, a0  0 .

74
 2 2
3. Fie P  x   det  A  xB   det A  a1x  ...  an1xn1  det Bxn , x  și   cos  i sin .
n n
    ...  an 1   k   det B   k  , k  0, n  1 . Sumând,
2 n 1 n
Avem P  k  det A  a1 k  a2  k

     
n 1 n 1
obținem  P  k   det A   k B  n  det A  det B   a1 1     2  ...   n 1 
k 0 k 0


a2 1   2   2   ...   2 
2 n 1
  ...  a 1 
n 1
n 1
  n1   ...   n1 
2 n 1

 n 1  2n  1   n1n  1
 n  det A  det B   a1  a2 2  ...  an1 n1  n  det A  det B  , deoarece
 1  1  1
 Re P    
n 1

 
k

Re  P  k   det  A  det  B  .
1 n 1
  1 , iar   1, k  0, n  1 . Deci
n k k 0

n n k 0

Fie k0 0,1,..., n 1 , cu proprietatea că Re P      max Re  P   k  0, n 1 . Avem

k0 k


 Re P   
n 1
k

 
Re det A   k0 B  k 0  n
 det A  det B ,  k0  1 .

4. Să presupunem prin reducere la absurd că toți minorii elementelor de pe linia h din

 
matricea A  aij au același modul  . Deducem că toate elementele de pe coloana h a lui

A sunt egale cu  sau cu  . Egalând elementele de pe linia k  h și coloana h din

   
n n
egalitatea A  A  det A  I n , obținem     akj  0 . Cum   akj este un număr impar,
j 1 j 1

deci nenul, rezultă   0 . Egalând acum elementele de pe linia h și coloana h , rezultă

det A       ahj   0 , fals ( A este inversabilă). Deci, presupunerea făcută este falsă.
n

j 1

75
 Bibliografie/Surse

1 . D. M. Bătinețu-Giurgiu, Gh. Eckstein, I.Bîrchi-Damian, L. Dragomir, M Prajea,

A. Semenescu, Olimpiadele naționale de matematică 1990-2003, VI-XII, editura
Bîrchi, Timișoara, 2004.

 2 . D. Brânzei(coordonator), Matematica în concursurile școlare, clasele IX-X,

Editura Paralela 45, Pitești, 1999-2000.

3 . D. Brânzei(coordonator), Matematică, olimpiade și concursuri școlare, clasele

IX-X, Editura Paralela 45, Pitești, 2008,2009,2010.

 4 . L. Dragomir, A. Dragomir, O. Bădescu, Probleme de matematică pentru clasa a

XI-a, consolidare, Editura Paralela 45, Pitești, 2017.

5 . P. Georgescu, G. Popa, Structuri fundamentale în algebra liniară, geometria

vectorială și geometria analitică, probleme rezolvate, Editura Matrixrom,
București, 2003.

6 . R. Gologan(coordonator), Matematică, olimpiade și concursuri școlare, clasele

IX-X, Editura Paralela 45, Pitești, 2011-2012.

7 . C. Mortici, 600 de probleme, Editura Gil, Zalău, 2001.

8 . V. Pop, Algebră liniară-Matrice și determinanți-pentru elevi, studenți și
concursuri, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2007.

9 . V. Pop, D. Heuberger, Matematică de excelență pentru concursuri, olimpiade și

centre de excelentă, Editura Paralela 45, Pitești, 2016.

10 . M. Țena, Rădăcinile unității, Editura SSMR, București, 2005.

11 . C. Anghel, G. R. Ștefan, Importanța matricei adjuncte în anumite probleme de
olimpiadă, Gazeta Matematică, Seria B, nr. 4/2014.

12 . A. Bacalum, Aplicații ale matricelor nilpotente, Gazeta Matematică, Seria B,

nr. 6-7-8/2019.

13 . C. Mortici, O teoremă fundamentală de reprezentare a matricelor de rang r și

aplicații ale ei, Gazeta Matematică, Seria B, nr.7-8/2003.

76
14 . M. Opincariu, M. Stroe, Despre matrice și determinanți de ordinul doi, Gazeta
Matematică, Seria B, nr. 12/2011.

15 . T. Trif, Note de seminar-Metode avansate de rezolvare a problemelor de

matematică, 2019, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de
matematică și informatică.

16 . Colecția Gazeta Matematică, Seria B, 2000-2021.

77