Gheorghe Necșuleu

CALCULUL UNOR LIMITE DE ȘIRURI CU

AJUTORUL INTEGRALELOR DEFINITE
DIN FUNCȚII RAȚIONALE
 INTRODUCERE

Vom da o metodă de calcul a limitelor:

n
1
1) Lm,l , p ,r  lim  ,
k  0 ( mk  l  1)( mk  l  r  1)...(mk  l  pr  1)
n 

  
unde m  , l  , p ,r  ;
n
1
2) L/ m,l , p ,r  lim  (1)k ,
n 
k o (mk  l  1)(mk  l  r  1)...(mk  l  pr  1)
 
unde m  , l  , p ,r  ;
n
x mk l
3) Lm,l , p ,r ( x)  lim  ,
k  0 ( mk  l )( mk  l  r )...(mk  l  pr )
n 

  
unde x  (0,1), m  , l , p ,r  ;
n
x mk l
4) L /
( x)  lim  (1) k
,
(mk  l )(mk  l  r )...(mk  l  pr )
m ,l , p , r
n 
k 0

  
unde x  (0,1), m  ,l  , p ,r  .

Pentru fiecare caz vom face particularizări care vor include

rezultate remarcabile cunoscute. Cercetările pe această temă le-
am început cu mulți ani în urmă, după ce am observat că în multe
culegeri de matematică de liceu figurau probleme de calcul a unor
limite de șiruri de tipul 1) de mai sus și că toate erau propuse,
astfel încât să poată fi calculate prin metode elementare. Erau
ocolite numeroase șiruri de tipul 1), întrucât în aceste cazuri

2
metoda elementară de calcul a limitelor șirurilor respective nu se
putea aplica. După mai multe încercări fără succes am constatat
că după o descompunere în fracții simple, urmată de trecerea la
1
1
  1 0
integrale definite prin formule de tipul  x dx,   , precum

și de aplicarea teoremei de integrare termen cu termen a șirurilor

de funcții, am reușit să fundamentez o metodă de calcul a
limitelor șirurilor de tipul anunțat.
Ulterior am publicat lucrările [3] și [4] în anul 1998 în Gazeta
Matematică Seria A în care era prezentată metoda obținută în
limbaj de șiruri numerice, respectiv serii numerice, care a consti-
tuit o noutate la momentul respectiv, dar care nu putea fi folosită
la nivelul liceului, întrucât folosea în mod esențial convergența u-
niformă a unor șiruri de funcții.
În lucrarea de față am considerat patru familii de șiruri și la trei
dintre aceste familii, în loc de convergența uniformă a unor șiruri
de funcții am folosit formula generalizată a mediei pentru integra-
le, astfel încât metoda fundamentată în această lucrare să poată fi
folosită și în liceu.

Profesor gradul I Gheorghe Necșuleu,

LICEUL TEORETIC VIRGIL IERUNCA, Lădești-Vâlcea

3
 CUPRINS

1.Calculul limitelor Lm,l , p,r și aplicații ................................ 9

Limitele Lm,l , p,1 ....................................................................9

Limitele Lm,l , p ,2 ...............................................................14

Limitele Lm,l , p,r ..................................................................16

2.Calculul limitelor L/m,l , p ,r și aplicații ................................19

Limitele L/m,l , p ,1 ..................................................................19

Limitele L/m,l , p ,2 ..................................................................22

Limitele L/m,l , p ,r ..................................................................24

3.Calculul limitelor Lm,l , p,r ( x), L/m,l , p,r ( x) și aplicații ...............27

Limitele Lm,l , p,1 ( x) ...........................................................27

Limitele Lm,l , p,r ( x) ................................................................29

Limitele L/m,l , p,1 ( x) ...............................................................31

Limitele L/m,l , p,r ( x) .............................................................33

4.Aspecte metodice privind posibilitatea și utilitatea
aplicării metodei în liceu ................................................35
n
1
Șirul an   ...............................................................35
k 1 n  k

4
 Elementar sau neelementar ?.............................................37
n
1
Șirul an   ........................................................39
k 1 k  2k  1

n 1
1
Șirul an    1 ,  
k
  ......................................40
k 0 n  k 1

Concluzii ..........................................................................41

Bibliografie..........................................................................43
Anexă: formule utile stabilite cu metoda prezentată
în lucrare ..................................................................45

5
 CAPITOLUL I

CALCULUL LIMITELOR Lm,l , p,r ȘI APLICAȚII

1.Limitele Lm,l , p ,1

Lema 1.1 Pentru orice p  și x  \ 1, 2,..., ( p  1) are

loc următoarea descompunere în fracții simple :
1 C C pp 
0
1 C1
  p  p  ...  (1) p  .
( x  1)( x  2)...( x  p  1) p !  x  1 x  2 x  p  1 

Demonstrație. Considerăm descompunerea în fracții simple :

1 A A Ap 1
 1  2  ...  ,
( x  1)( x  2)...( x  p  1) x  1 x  2 x  p 1

unde Ai  , i 1, 2,..., p  1 . Înmulțind această egalitate cu x  i și

trecând la limită pentru x  i, obținem :

6
 1
 Ai ,
(i  1)(i  2)...(i  i  1)(i  i  1)(i  i  2)...(i  p  1)

de unde :
(1)i 1 1
  1 C ip1 , c.c.t.d.
i 1
Ai 
(i  1)! p   i  1 ! p !

Următoarele trei leme constituie rezultate binecunoscute.

Lema 1.2 (prima formulă de medie pentru integrale,[10],pa-
gina 330). Dacă f , g :  a, b  sunt funcții continue și g nu-și

schimbă semnul în  a, b ,atunci există    a, b , astfel încât :

b b

 f  x g  x  dx  f    g  x dx .
a a

Remarcă. Lema 1.2, se mai numește ,, formula generalizată a

mediei pentru integrale”
Lema 1.3 ( teorema lui Dini, [8], pagina 30 sau [6],pagina78).
Fie șirul f n :  a, b  ,cu f0  x   f1  x   f2  x   ...  f n  x   ... ,pen-
tru orice x   a, b , f n continue, lim
n 
f n  x   f  x  , oricare ar fi nu-

mărul x   a, b și f continuă. Atunci ( f n )no converge uniform

către f pe  a, b .
Lema 1.4 ( teorema de integrare termen cu termen a șirurilor
de funcții,[10], pagina 419). Dacă șirul  f n n0 de funcții definite

și continue pe  a, b este uniform convergent, atunci:

b b
lim  f n  x  dx   lim f n  x  dx .
n  n 
a a

7
 Teorema 1.1 Are loc formula:
xl 1  x 
1 p 1
1
Lm,l , p ,1   dx , (1)
p ! 0 1  x  x 2  ...  x m1
 
unde m  ,l  , p  .
Demonstrație. Folosind și Lema 1.1, pentru x  mk  l , unde
k 0,1,..., n , rezultă :
i
n
1 1 n p C ip

k  0  mk  l  1 ...  mk  l  p  1
   1
p ! k 0 i 0 mk  l  i  1


mk l  i i
1 1
1 n p 1 n p
    p
 mk l i
      1 C p x  dx 
i i i
1 C x dx x
p ! k 0 i 0 0
p ! k 0 0  i 0 

1  n 
1 1
1 n
   x mk xl 1  x  dx     x mk xl 1  x  
p p

p ! k 0 0 p ! 0  k 0 

1   xm 
n 1
1
1
xl 1  x  dx .
p 1
  m 1
p ! 0 1  x  x  ...  x
2

În continuare avem două posibilități de a finaliza demonstrația .

 Varianta cu prima formulă de medie :

Folosind Lema 1.2 obținem:

1   xm 
n 1
1
1
xl 1  x  dx 
p 1
Lm,l , p ,1  lim  
n  p ! 1  x  x  ...  x
2 m 1
0

xl 1  x 
1 p 1
1
  dx 
p ! 0 1  x  x 2  ...  x m1

1 1 
 lim   B  mn  m  l  1, p   ,
n  p ! 1     2  ...   m 1
 n n n 

8
unde n  0,1 pentru orice n  , iar B este integrala lui Euler de
prima speță ( numită și funcția beta a lui Euler):
1
B  a, b    x a 1 1  x  dx, a  0, b  0 (2)
b 1

Se arată (de exemplu în [7], pagina 314) că pentru a, b  

, avem:

B  a, b  
 a  1! b  1! (3)
 a  b  1!
Atunci:

lim B  mn  m  l  1, p   lim
 mn  m  l ! p  1!  0
n  n   mn  m  l  p !
și demonstrația se încheie.
 Varianta ce are la bază convergența uniformă a unor șiruri

de funcții, în cazul p  1 :
Presupunem m  
,l  , p  
\ 1 . Atunci aplicând Lema 1.3

se obține că șirul de funcții

1   xm 
n 1

f n : 0,1  , fn  x   xl 1  x 
p 1
m 1
,
1  x  x  ...  x
2

este uniform convergent pe  0,1 către f : 0,1  ,

xl 1  x 
p 1

f  x  .
1  x  x 2  ...  x m1
Cu acest rezultat și folosind Lema 1.4, rezultă:
1 1 1
1 1 1
Lm,l ,, p ,1  lim  f n  x  dx   lim f n  x  dx   f  x  dx . c.c.t.d.
n  p ! p ! 0 n p! 0
0

9
 Observația 1.1 Metoda de calcul a limitelor Lm,l , p,1 este dată de
demonstrația Teoremei 1.1. În aplicații vom folosi direct formula
(1), dar pentru justificarea riguroasă a fiecărei aplicații în parte
trebuie procedat exact ca în demonstrația Teoremei 1.1.

 1 1 1 
Aplicații:1) lim    ...  
n 
1  2 4  5 3n  13n  2  
 n 1  1
1
1 
lim     L3,0,1,1   dx  ;
 k 0  3k  1 3k  2   1! 0 1  x  x
n  2
3 3

 1 1 1 
2) lim    ...  
n 
1  2  3 5  6  7  4n  1 4n  2  4n  3 
 n 1  1
1
1 x
 lim    L4,0,2,1    dx 
 k 0  4k  1 4k  2  4k  3  2! 0 1  x  x 2  x3
n 

1
 ln 2;
4

 1 1 1 
3) lim    ...  
n 
 1  2  3  4 3  4  5  6  2n  1 2n  2 2n  3 2n  4 

 n 1 
 lim    L2,0,3,1 
n 
 k  0  2 k  1 2 k  2  2k  3 2k  4  
1 1  x 
1 2
2 5
  dx  ln 2  ;
3! 0 1  x 3 12

 1 1 1 1 1 
4) lim 1     ...   
n 
 2 3 4 2n  1 2n  2 

 1 1 1   n 1 
 lim    ...    lim  
n  1  2
 3 4  2n  1 2n  2   n  k 0  2k  1 2k  2  

10
 1
1 1
 L2,0,1,1   dx  ln 2.
1! 0 1  x

Remarcă. Această ultimă aplicație este de fapt un rezultat

binecunoscut pe care noi l-am obținut cu metoda furnizată de
Teorema 1.1.

2. Limitele Lm,l , p ,2

Lema 1.5 Pentru orice p  și x  \ 1, 3,...,   2 p  1 are

loc următoarea descompunere în fracții simple:
1 1  C p0 C1p C pp 
   ...   1
p
 .
 x  1 x  3 ...  x  2 p  1 p ! 2 p  x  1 x  3 x  2 p  1 

Demonstrație. În descompunerea:
1 A A A2 p 1
 1  3  ...  ,
 x  1 x  3 ...  x  2 p  1 x  1 x  3 x  2 p 1

înmulțim cu x  2i  1 și trecem la limită când x  2i  1.

Obținem:
1
A2i 1 
 2i  1  1 2i  1  3 ...  2i  1  2i  1 2i  1  2i  3...  2i  1  2 p  1
 1
i
1 1
  p 
2i  2i  2  ...  2   2...  2i  2 p  2 i  i  1 ...11...  p  i 

 1
i
p! 1
p 
   1 C ip . c.c.t.d.
i

p ! 2 p
i ! p  i ! p ! 2

11
 Această lemă ajută la stabilirea următorului rezultat important:
Teorema 1.2 Are loc formula:
x 1  x  1  x 
1 l p 1 p
1
p 
Lm,l , p ,2  dx ,
p ! 2 0 1  x  x 2  ...  x m1
 
unde m  ,l  , p  .
Demonstrație. Folosind și Lema 1.5, obținem:
n
1
  mk  l  1 mk  l  3 ...  mk  l  2 p  1 
k 0

 1 C ip
i 1
n p n p
1 1
  mk  l  2i  1    1 C ip  xmk l 2i dx 
i

p ! 2 p k 0 i 0 p ! 2 p k 0 i 0 0

1
 p 2 i
1

   1 C p  x   dx  xl 1  x 2  dx 
n n
1 1
 x  x
mk l p

i i mk

p ! 2 p k 0 0  i 0  p ! 2 p k 0 0

x 1  x  1  x 
p 1 p
 n mk  l
1 1 l
1 1
 
p ! 2 p 0  k 0
      
p ! 2 p 0 1  x  x 2  ...  x m1
dx 
p p
x x 1 x 1 x dx


1
1
x m n 1
xl 1  x 
p 1
1  x 
p


p ! 2 p 0
1  x  x 2  ...  x m1
dx.

Folosind acum Lema 1.2 și relațiile (2), (3), rezultă:

1
x 
m n 1
xl 1  x 
p 1
1  x 
p
1  n 
p

 B  mn  m  l  1, p  ,

0
1  x  x 2  ...  x m1
dx 
1   n   n2  ...   nm1

unde n  0,1 .

Acum ținând seama că lim B  mn  m  l  1, p   0 , demonstrația

n 

se încheie. c.c.t.d.

12
Suntem conduși la calculul unor limite de șiruri cu rezultate ce
conțin numărul irațional  , așa cum vom vedea în continuare.
 1 1 1 1 
Aplicații:1) lim     ...  
n 
1 3 5  7 9 11  4n  1 4n  3 
 n 1  1
1
1 x 
 lim    L4,0,1,2   dx  .
 k 0  4k  1 4k  3  2 0 1 x  x  x
n  2 3
8

 1 1 1 
2) lim    ...  
n 
1  3  5 5  7  9  4n  1 4n  3 4n  5 
 n  1  x 1  x  dx 
1 2
1 1
 lim    L4,0,2,2  
 k 0  4k  1 4k  3 4k  5   2! 2 0 1  x  x 2  x3
n  2

 2
 .
16

3. Limitele Lm,l , p ,r

Lema 1.6 Pentru orice p  , r  

și x  \ 1,   r  1 ,...,   pr 1
are loc următoarea descompunere în fracții simple:
1 1  C p0 C1p C pp 
     

p
 ... 1 
 x  1 x  r  1 ...  x  pr  1 p !r p  x  1 x  r  1 x  pr  1 

Demonstrație. În descompunerea:
1 A Ar 1 Apr 1
 1   ...  ,
 x  1 x  r  1 ...  x  pr  1 x  1 x  r  1 x  pr  1

înmulțim cu x  ir  1 și trecem la limită când x  ir 1. Obținem:

13
 1
Air 1  
ir  ir  r  ...  ir  1  ir  1  r  r...  ir  1  pr  1

1 1 1 p! 1
p 
   1  p 
1 C ip .
i i

r  i  i  1 ...  1 1...  p  i  p !r

p
i ! p  i ! p !r

c.c.t.d.
Teorema 1.3 Are loc formula:

1
1
xl 1  x 
p 1
1  x  ...  x 
r 1 p

Lm,l , p ,r 
p !r p 0
1  x  x 2  ...  x m1
dx,

  
unde m  ,l  , p  ,r  .

Demonstrație. Folosind Lema 1.6 și demonstrația Teoremei 1.2

avem:
1

1  x 
n n
1 1
  x mk l p
 r
dx
k  0  mk  l  1 mk  l  r  1 ...  mk  l  pr  1 p !r p k 0 0

1   x m n 1  xl 1  x  p 1 1  x  ...  x r 1  p
 
1
1
p 
 dx .
p !r 0 1  x  x 2  ...  x m1

Rămâne să observăm că , folosind Lema 1.2 și relațiile (2),(3),

obținem:
1
x  m n 1
xl 1  x 
p 1
1  x  ...  x 
r 1 p


0
1  x  x 2  ...  x m1
dx 

1    ...   nr 1 
p

  B  mn  m  l  1, p  ,
n

1   n   n2  ...   nm1

unde n  0,1 și lim

n
B  mn  m  l  1, p   0. c.c.t.d.

În continuare vom da următoarele aplicații sugestive:

14
 Aplicații:
 1 1 1   n 1 
1) lim    ...    lim   
 3n  2  3n  5  n  k 0  3k  2  3k  5 
 2 5 58
n 

1 x 1  x  x 
1 2
1
 L3,1,1,3   dx  ;
3 0 1 x  x 2
6

 1 1 1   n 1 
2) lim    ...    lim  
n  1  5
 4 8  3n  1 3n  5  n  k 0  3k  1 3k  5 
1 1  x  x 2  x3 2 3  9
1
 L3,0,1,4  
4 0 1 x  x 2
dx 
72
;

 1 1 1   n 1 
3) lim    ...   n 
 lim 
n 
1  4 3  6  2n  1 2n  4    k 0  2k  1 2k  4  

1 1  x  x2 1  2ln 2
1
 L2,0,1,3   dx  .
3 0 1 x 6

15
 CAPITOLUL 2

CALCULUL LIMITELOR L/m,l , p ,r ȘI APLICAȚII

1.Limitele L/m,l , p ,1

Lema 2.1 ( Generalizarea Teoremei lui Dini, [8],pagina 45,

problema 1.142). Fie f n :  a, b   n  0  un șir de funcții
continue. Dacă m  n ,implică f m  f n sau f n  f m pe  a, b și f n

converge simplu către o funcție continuă f :  a, b  , atunci

f n converge uniform pe  a, b  către f .

Teorema 2.1 Are loc formula:

1 x 1  x 
1 l p

L /
  dx,
p ! 0 1  xm
m ,l , p ,1


unde m  ,l  , p  .

16
 Demonstrație. Ca în demonstrația Teoremei 1.1 se obține:

1 1 x 
n 1 m n 1
1
  1   xl 1  x  dx .
k p

k 0  mk  l  1 ...  mk  l  p  1 p ! 0 1  x m
În continuare avem două posibilități de a finaliza demonstrația.
 Varianta în care se folosește prima formulă de medie

pentru integrale:
Folosind Lema 1.2 obținem:
1 x 1  x  1 1 
1 l p 1

 x 
m n 1
   xl 1  x  dx  ,
/ p
L dx lim 
n  p !1   m
p ! 0 1  xm
m ,l , p ,1
 n 0 
unde n  0,1. Demonstrația se încheie întrucât în baza relații-
lor (2) și (3) avem:
1

 x 
m n 1
xl 1  x  dx  B  mn  m  l  1, p  1
p

și lim B  mn  m  l  1, p  1  lim
 mn  m  l ! p !  0.
n n   mn  m  l  p  1!
 Varianta în care se folosește generalizarea Teoremei lui

Dini (Lema 2.1):

Aplicând Lema 2.1 deducem că șirul de funcții f n : 0,1  ,

1    xm 
n 1

fn  x   xl 1  x  converge uniform pe  0,1 la funcția

p

1 x m

xl 1  x 
p

f  x  , întrucât f1  f3  ...  f și f0  f 2  ...  f pe in-

1  xm
tervalul  0,1 . Rămâne să folosim Lema 1.4 și obținem c.c.t.d.

17
 În continuare vom regăsi rezultate cunoscute într-un mod
elegant, folosind metoda dată de demonstrația Teoremei 2.1.
Aplicații:
 1 1 1  1  n
1 
1     ...   1  lim   1 
n k
1) lim
n  
 2 3 4 n  1  n  k 0 k  1 
1
1
 L1,0,0,1
/
 dx  ln 2 , rezultat binecunoscut;
0
1 x

 1 1 1  1  n
1 
1     ...   1  lim   1 
n k
2) lim
n  
 3 5 7 2n  1 n  k 0 2k  1
1
1 
 L/2,0,0,1   dx  , rezultat care figurează și în [10], pagina
0
1 x 2
4

447, în care formula:

 1 1 1 1
 1      ...,
4 3 5 7 9
poartă numele de formula lui Leibniz;
 1 1 1  1  n
1 
1     ...   1  lim   1 
n k
3) lim
n  
 4 7 10 3n  1 n  k 0 3k  1

3ln 2   3
1
1
L /
 dx  , rezultat care figurează și în [7],
1 x
3,0,0,1 3
0
9

pagina 333, problema A.7.2.3;

 1 1 1 
  ...   1 
n
4) lim 
n 
 2  3  4 4  5  6  2 n  2  2 n  3  2 n  4  

 n  1 x 1  x 
1 2
1
 lim   1
 2k  2  2k  3 2k  4   2,1,2,1 2! 0 1  x 2
L  dx 
k /
n 
 k 0

18
  3
 , rezultat care figurează și în [2], pagina 269, problema
4
109, punctul c;

 1 1 1 1 1 
    ...   1 
n
5) lim 
n 
 1  2 2  3 3  4 4  5  n  1 n  2  

 n 1  1
1 x
 lim   1    dx  1  2ln 2 ;
k /
 L
n 
 k  0  k  1 k  2  
1,0,1,1
0
1  x

 1 1 1 1 1  n
1 
    ...   1  lim   1 
n k
6) lim 

n  3 7 11 15 4n  3  n  k 0 4k  3 
1
x2
L /
 dx .
1  x4
4,2,0,1
0

2. Limitele L/m,l , p ,2

Teorema 2.2 Are loc următoarea formulă de calcul:

xl 1  x  1  x 
1 p p
1
 0
/
L dx,
p ! 2 p 1  xm
m ,l , p ,2


unde m  ,l  , p  .

Demonstrație. Procedând ca în demonstrația Teoremei 1.2,

obținem:
n
1
  1  mk  l  1 mk  l  3 ...  mk  l  2 p  1 
k

k 0

19
 1    xm 
n 1
1
1
xl 1  x  1  x  dx.
p ! 2 p 0 1  x m

p p

Folosind Lema 1.2 rezultă:

1
x 
m n 1
1  n 
p 1

 x 
m n 1
 x 1  x  1  x   xl 1  x  dx,
l p p p

0
1 x m
1  m
n 0

unde n  0,1.
Demonstrația se încheie întrucât în baza relațiilor (2) și (3)
avem:
1

 x 
m n 1
xl 1  x  dx  B  mn  m  l  1, p  1
p

și lim B  mn  m  l  1, p  1  0. c.c.t.d.
n

Aplicații:
 1 1 1 1 1 
    ...   1 
n
1) lim 
n 
 1  3 3  5 5  7 7  9  2 n  1 2 n  3  
n  
1 1 1  x2
1
 2
   1    dx 
k /
 L ;
k 0   2k  1 2k  3  2,0,1,2
2 0 1 x 2
4

 1 1 1 1 1 
    ...   1 
n
2) lim 
n 
 2  4 3  5 4  6 5  7  n  2  n  4  

 n  1 x 1  x 
1 2
1 1
 lim    L1,1,1,2  
/
dx  ;
 k 0  k  2  k  4   2 0 1 x
n  12

20
  1 1 1 
  ...   1 
n
3) lim 
n 
 1  3  5 4  6  8  3n  1 3n  3  3n  5  

1 1  x 
2 2
 n 1  1
 lim    1   0 1  x3 dx.
k /
 L
n 
 k  0  3k  1 3k  3  3k  5  
3,0,2,2
8

3. Limitele L/m,l , p ,r

Teorema 2.3 Are loc formula:

xl 1  x  1  x  ...  x r 1 
p p
1
1
 
/
L dx,
p ! r p 1  xm
m ,l , p , r
0

 
unde m  ,l  , p  , r  .

Demonstrație. Procedând ca în demonstrația Teoremei 1.3,

obținem:
n
1
  1  mk  l  1 mk  l  r  1 ... mk  l  pr  1 
k

k 0

1    x m n 1  xl 1  x  p 1  x  ...  x r 1  p
 
1
1
p 
 dx.
p !r 0 1  xm

Rămâne să observăm că, folosind Lema 1.2 și relațiile (2),(3),

avem:

x 
m n 1
xl 1  x  1  x  ...  x r 1 
p p
1


0
1  xm
dx 

21
 1    ...   nr 1 
p
1

 x 
m n 1
 xl 1  x  dx,
n p

1  m
n 0

unde n  0,1 și
1

 x 
m n 1
xl 1  x  dx  B  mn  m  l  1, p  1 ,
p

în care lim B  mn  m  l  1, p  1  0 . c.c.t.d.

n

Aplicații:
 1 1 1 1 1 
    ...   1 
n
1) lim 
n 
1  5 2  6 3  7 4  8  n  1 n  5 
 n  1 1  x  1  x  x  x 
1 2 3
1 7
 lim   1  L1,0,1,4   dx 
k /
 ;
n 
 k 0  k  1 k  5  40 1 x 48

 1 1 1 
  ...   1 
n
2) lim 
n 
 2  5  8 6  9 12  4n  2  4n  5 4n  8 
n
1
 lim   1  L/4,1,2,3 
k

n 
k 0  4 k  2  4 k  5  4 k  8 
x 1  x  1  x  x 2 
2 2
1
1

2! 32 
0
1  x4
dx.

 1 1 1 1 1 
    ...   1 
n
3) lim 
n 
1  4 2  5 3  6 4  7  n  1 n  4  
 n 1 
 lim   1   L1,0,1,3 
k /
n 
 k 0  k  1 k  4  
1 1  x  1  x  x 
2
5  12ln 2
1
  dx  .
30 1 x 18

22
  1 1 1 1 1 
    ...   1 
n
4) lim 
n 
 1  4 3  6 5  8 7  10  2 n  1 2 n  4  

 n 1 
 lim   1   L2,0,1,3 
k /
n 
 k 0  2k  1 2k  4  
1 1  x  1  x  x    2  2ln 2
1 2

  dx  .
30 1 x 12

 1 1 1 1 1 
    ...   1 
n
5) lim 
n 
 1  5 3  7 5  9 7  11  2 n  1 2 n  5  

 n 1 
 lim   1   L2,0,1,4 
k /
n 
 k 0  2k  1 2k  5 
1 1  x  1  x  x  x 
1 2 3
1
  dx  .
40 1 x 2
6

23
 CAPITOLUL 3

CALCULUL LIMITELOR Lm,l , p,r  x  , L/m,l , p,r  x  ȘI APLICAȚII

1. Limitele Lm,l , p ,1  x 

Lema 3.1 Pentru orice p  și x  \ 0, 1,...,  p avem:

1  Cp Cp p Cp 
0 1 p
1
    ...   1 .
x  x  1 ...  x  p  p !  x x  1 x  p 

Demonstrația acestei leme este asemănătoare cu demonstrația

Lemei 1.1.
Teorema 3.1 Are loc formula:
1 1 t x t
x l 1 p

Lm,l , p ,1  x    p  dt ,
p! x 0 1 t m

unde m  
,l  
, p  , x   0,1 .

24
 Demonstrație. Folosind și Lema 3.1 avem:
mk l
x mk l i Cp  x
i
n
1 n p

k  0  mk  l  ...  mk  l  p 
 
p ! k 0 i 0
 1
mk  l  i


i i   1 1 n mk l 1  p 
i
i  t 
x x
1 n p
   1 C p   t mk l i 1
dt   i    t    1 C p    dt 
i

p ! k 0 i 0 0  x p ! k 0 0  i 0  x 

1 1 1  t 
m n 1
p
1  n mk  l 1  t 
x x
    t   t  1   dt   p   t l 1   x  t  dt.
p

p ! 0  k 0   x p! x 0 1 t m

În baza Lemei 1.3 obținem că șirul de funcții f n : 0, x  ,

1  t m 
n 1

fn t    t l 1   x  t  , este uniform convergent pe  0, x 

p

1 t m

t l 1  x  t 
p

către funcția f : 0, x   , f  t   .

1 tm
Cu acest rezultat și folosind Lema 1.4, deducem că:
x x x
1 1 1
Lm,l , p ,1  x   lim  f n  t  dt  p  n  n  
lim f t dt   f  t dt .
n  p!x p 0
p!x 0 p!x p 0

c.c.t.d.

Aplicații: pentru orice x   0,1 avem:

 x x2 x n 1   n x k 1  x
1 1
1) lim    ... 
n 1 
  lim     L1,1,0,1  x    dt  ln .
n  1
 2 n 
 k 0 k  1  0
1 t 1 x

x x3 x 2 n 1   n
x 2 k 1 
2) lim    ...    lim   L2,1,0,1  x  
n  1
 3 2n  1  n  k 0 2k  1

1 1 x
x
1
 dt   ln .
0
1  t 2
2 1  x

25
  x3 x7 x 4 n 3   n
x 4 k 3 
3) lim    ...    lim   L4,3,0,1  x  
n 
 3 7 4n  3  n  k 0 4k  3 

1 1 x
x
t2 1
 dt   arctgx  ln .
0
1  t 4
2 4 1  x

 x x2 x n 1   n x k 1 
4) lim    ...   n  
 lim 
n 
 1  2 2  3  n  1 n  2    k  0  k  1 k  2  

1 x t 1 x
x
 L1,1,1,1  x    dt  1  ln 1  x  , rezultat care figurează și în
x 0 1 t x

[1], pagina 285,problema 624.

2.Limitele Lm,l , p ,r  x 

Lema 3.2 Pentru orice p  , r  

și x  \ 0, r,...,  pr avem:

1 1  C p0 C1p C pp 
     

p
 ... 1 .
x  x  r  ...  x  pr  p !r p  x x  r x  pr 

Demonstrația este asemănătoare cu demonstrația Lemei 1.6.

Teorema 3.2 Are loc formula:

t l 1  x r  t r 
p
x
1
Lm,l , p ,r  x    dt ,
p ! r p  x pr 0
1 tm

unde m  
,l  
, p ,r  
, x   0,1 .

Demonstrație. Folosind și Lema 3.2 obținem:

26
  1 C ip xmk l
i
n
x mk l 1 n p


k  0  mk  l  mk  l  r  ...  mk  l  pr 

p !r p

k 0 i 0 mk  l  ir


1 n p
x  1
   1 C ip   t mk l ir 1dt   
i

  xr 
i
p !r p k 0 i 0 0
i
1 n x
 tr 
p

      r  dt =
mk l 1

i i
= t t 1 C p
p !r p k 0 0 i 0 x 

1   t m  l 1 r r p
p n 1
 n mk  l 1  t r 
x x

 t t 1   dt  p !r p x pr  1  t m t  x  t  dt .
1 1
p !r p 0  k 0   x r 

0

În baza Lemei 1.3 și Lemei 1.4, procedând ca în demonstrația

Teoremei 3.1, rezultă c.c.t.d.

Aplicații: pentru orice x   0,1 și r  

avem:

 1 x xn 
1) lim    ...  
n 
1  2  3 2  3  4  n  1 n  2 n  3 
 n  1 x t
2
x k 1
x
1 1
 lim    L1,1,2,1  x    dt 
x n  k 0  k  1 k  2  k  3  x 2! x3 0
1 t

3x  2 1  x 
2

  ln 1  x  , rezultat care figurează și în [1], pagina

4 x2 2 x3
285, problema 625.
 x x2 x n 1 
2) lim    ...  
n 
 1  1  r  2   2  r   n  1 n  1  r  

 n x k 1  1
x
xr  t r
 lim    L1,1,1,r  x   r 0 1  t dt 
 k 0  k  1 k  1  r  
n  rx

27
  x2 xr 
 1  x r  ln 1  x   , rezultat care figurează și în
1
  x   ... 
rx r  2 r 

[1], pagina 285, problema 626.

 x3 x5 x 2 n 3   n x 2 k 3 
3) lim    ...   n  
 lim 
n 
1  3 3  5  2n  1 2n  3   k 0  2k  1 2k  3 

 n x 2 k 1  1 x2  t 2
x
 x 2 lim   
2 0 1  t 2
  x 2
L x  dt 
 k 0  2k  1 2k  3 
2,1,1,2
n 

x 1  x2 1  x
  ln . În particular avem:
2 4 1 x

 n 1 1  4  3ln 3
lim   2 k 3   .
n 
 k  0  2 k  1 2 k  3  2  16

3.Limitele L/m,l , p ,1  x 

Teorema 3.3 Are loc formula:

1 1 t x t
x l 1 p

 
p ! x p 0 1  t m
L /
m ,l , p ,1 x   dt ,

unde m  
,l  
, p  , x   0,1 .

Demonstrația este analoagă celei date Teoremei 3.1, cu

mențiunea că aici folosim Lema 2.1. În cazul de față putem
folosi și varianta cu prima formulă de medie,ca în demonstrația
Teoremei 2.1.

28
 Aplicații: pentru orice x   0,1 avem:

x x3 x5 x7 x 2 n 1   n
x 2 k 1 
  3  5  7  ...   1 2n  1   lim   1 2k  1 
n k
1) lim
n  1
  n  k 0 
x
1
 L/2,1,0,1  x    dt  arctgx, rezultat care figurează și în [7],
0
1  t 2

pagina 334, problema A.7.2.4;

x x2 x3 x4 x n 1   n
x k 1 
  2  3  4  ...   1 n  1  lim   1 k  1 
n k
2) lim
n  1
  n  k 0 
x
1
 L1,1,0,1
/
 x   dt  ln 1  x  ;
0
1  t

 x4 x6 x2n4 
  ...   1 
n
3) lim 
n 
 2 3 4 4 5 6  2n  2  2n  3 2n  4  
 n x2k 4 
 lim   1   x L2,2,2,1  x  
k 2
n 
 k 0  2 k  2  2 k  3  2 k  4 
1 t x t
2
x2 1
x
3x 2
  dt    xarctgx  ln 1  x 2  ,
2 0 1 t 2
4 4

rezultat care figurează și în [1], pagina 286, problema 629.

 x x3 x 2 n 1 
  ...   1 
n
4) lim 
n 
1  2 3  4  2n  1 2n  2  
 n x 2 k 1  1 x t
x
 lim   1  
x 0 1  t 2
  dt 
k /
 L x
n 
 k 0  2k  1 2k  2   2,1,1,1

ln 1  x 2  . În particular, de exemplu, putem calcula

1
 arctgx 
2x

3  3 4
limita pentru x  și obținem ca rezultat  ln .
3 6 2 3

29
 4. Limitele L/m,l , p ,r  x 

Teorema 3.4 Are loc formula:

1
x
t l 1  x r  t r 
L/m,l , p ,r  x    dt ,
p ! r p  x pr 0
1 tm

unde m  
,l  
, p ,r  
, x   0,1 .

Demonstrația este analoagă celei date Teoremei 3.2, doar că

aici folosim Lema 2.1. În cazul de față putem folosi și varianta cu
prima formulă de medie, ca în demonstrația Teoremei 2.3.

Aplicații: pentru orice x   0,1 avem:

 x2 x3 x4 x5 x n2 
    ...   1 
n
1) lim 
n 
 2  4 3  5 4  6 5  7  n  2  n  4  

 n  1 tx t 
2 2
xk 2
x
 lim   1 L  x  2  dt 
k /
n 
 k 0  k  2  k  4   1,2,1,2 2x 0 1  t

4 x 2  3x  6 1  x 2
  ln 1  x  ;
12 x 2 x2

 x x3 x 2 n 1   n  1k  x 2 k 1 
  ...   1   lim 
n
2) lim  
n  1  4
 3  6  2 n  1 2 n  4  
n 

 k  0  2 k  1 2 k  4  

x3  t 3
x

0 1  t 2 dt   6 x  3 arctgx  6 x3 ln 1  x  ;
1 1 1 1
 L/2,1,1,3  x   2

3x3

De remarcat că rezultatul conține atât ,, arctg ”, cât și ,, ln ” .

30
  x x2 x3 x4 x n 1 
    ...   1 
n
3) lim 
n 
 1  4 2  5 3  6 4  7  n  1 n  4  

 n x k 1  1
x
x3  t 3
 lim   1   L1,1,1,3  x   3 0 1  t dt 
k /
n 
 k 0  k  1 k  4   3x

2 x 2  3x  6 x3  1 1
 2
 3
ln 1  x  . În particular, pentru x  ,
18 x 3x 2
10 3
șirul are limita   3ln .
9 2

31
 CAPITOLUL 4

ASPECTE METODICE PRIVIND POSIBILITATEA

ȘI UTILITATEA APLICĂRII METODEI ÎN LICEU

n
1
1. Șirul an  
k 1 n  k

Vom calcula limita acestui șir, atât prin metoda binecunoscută

de calcul a unor limite de șiruri de tipul sumelor Riemann ale unei
funcții reale definite și continue pe un interval compact,cât și prin
metoda fundamentată în capitolele precedente ale acestei lucrări.
Metoda 1. Scriem termenul general al șirului sub forma:
1 n 1 k
an  
n k 1 1  k
, formă care, dacă notăm  x , ne sugerează consi-
n
n

32
 1
derarea funcției continue f : 0,1  , f  x   . Considerăm
1 x
1
șirul de diviziuni echidistante ale intervalului  0,1 , de normă ,
n

 1 2 n  1 2
 n  0, , ,...,  1 și punctele intermediare 1  ,  2  ,...,
 n n n  n n

n
 n  . Atunci suma Riemann asociată funcției f , diviziunii  n și
n
sistemului de puncte intermediare 1 , 2 ,..., n  , este:

1 n k
1
1
 n  f , k    f    an , de unde lim an   dx  ln 2 .
n k 1  n  n 
0
1 x

Metoda 2. Pentru a aduce șirul la una din formele considerate

în capitolele precedente, folosim identitatea lui Botez:
1 1 1 1 1 1 1 
1    ...      ...  , n  .
2 3 2n  1 2n n  1 n  2 2n
Atunci cu metoda fundamentată în această lucrare avem:
 1 1 
1
   lim    x 2 k 2  x 2 k 1  dx 
n n
lim an  lim  
k 1  2k  1 2k  n k 1 0
n  n 

 n  1  x2n
1 1 1
 lim    x 2  1  x  dx  lim 
k 1 1
dx   dx 
n 
0  k 1  n 
0
1 x 0
1 x

 1 1 2n  1 1
n  1   
 lim  x dx    dx  ln 2,
 n 0  0 1 x

unde n  0,1 a apărut prin aplicarea formulei generalizate a me-

diei pentru integrale (adică prin aplicarea Lemei 1.2).
Recomandăm compararea celor două metode, cu observația că
Metoda 1 nu este la îndemâna oricui întrucât folosește chiar defi-

33
niția noțiunii de funcție integrabilă Riemann, cu ajutorul sumelor
Riemann. Remarcăm că metodele se aplică simplu dacă în preala-
bil se stabilesc formulele de calcul în ambele cazuri, se rețin, iar
tot ce trebuie să facă rezolvitorul este să aplice aceste formule
simple.

2. Elementar sau neelementar ?

Considerăm șirurile  an n1 ,  bn n1 ,  cn n1 și  dn n1 , date prin:

n n
1 1
an   ; bn   ;
k 1 k  k  1 k 1 k  k  2 

n n
1 1
cn   ; dn   .
k 1  3k  2  3k  1 k 1 k  k  1 k  2 

Elementar, avem:
1 1 1 1 1 1 
 lim an  lim      ...     1;
n 

n  1 2 2 3 n n 1 

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
 lim bn  lim(         ...     +
n  2 n 1 3 2 4 3 5 4 6 n  2 n n 1 n  1
1 1 1  1 1 1  3
  )  lim 1     ;
n n  2 2 n  2 n  1 n  2  4

1 1 1 1 1 1 1  1
 lim cn  lim      ...    ;
n  3 n 
1 4 4 7 3n  2 3n  1  3

1 n
1 2 1  1 1 2 1 1 2 1
 lim d n  lim       lim(      
n  2 n k 1  k k  1 k  2  2 n 1 2 3 2 3 4

34
 1 2 1 1 2 1 1 2 1 1 2 1 1
          ...    ) .
3 4 5 4 5 6 5 6 7 n n 1 n  2 4
Cu metoda fundamentată în această lucrare vom calcula limite-
le, care, elementar s-au calculat mai dificil. Avem:
n 1  1  n 
1
 lim bn  lim     x k 1  x k 1  dx   lim    x k 1  1  x 2 dx 
1
0  k 1 
n  2 n k 1  0 n 
 2
1 1
 1

 lim  1  x  1  x dx   1  x dx  lim 1  n   x n dx  
1 n 1 1
2 n 0 20 2 n  0 
1
1 3
  1  x dx  ,  n   0,1 ;
20 4

 n 1  1 1
 lim d n  lim   x k 1 1  x  dx   lim  1  x n  1  x  dx 
1 2

n  2 n  k 1 0 n 
 2 0

1
1
1  1
 11 1
  1  x dx  lim 1   n   x dx    1  x dx  ,  n  0,1.
n

20 2 n  0  20 4

Desigur, în calculul limitelor șirurilor  an n1 și  cn n1 este avan-

tajoasă metoda elementară.
Suntem tentați să alegem metoda elementară și în cazul șirurilor
 bn n1 și  dn n1 .
Ce ne facem, însă, dacă, de exemplu, pornind la calculul limitei
1 1 1
șirului  xn n0 : xn    ...  , nu reușim să cal-
1 2 4  5  3n  1 3n  2
lăm lim
n 
xn , prin metoda elementară exemplificată mai înainte ?

Răspunsul la această întrebare este imediat dacă folosim metoda

fundamentată în această lucrare, cu ajutorul căreia obținem limita

35
 
lim xn 
n 
(a se vedea aplicația 1 din paragraful 1, capitolul 1).
3 3

Menționăm că foarte multe din aplicațiile date la metoda noastră

pe parcursul primelor două capitole ale lucrării au ca rezultate
expresii în care apar, de exemplu,  și ln 2 .

n
1
3. Șirul an  
k 1 k  2k  1

Folosind metoda fundamentată în această lucrare avem:

 1 1   n 1 2 k 1 2 k 
  x  dx  
n
lim an  2 lim      2 lim    x
n  n 
k 1  2k 2k  1  n 
 k 1 0 

 1  n 2 k 1   1
1  x2n
1
x
 2 lim     x  1  x  dx   2 lim  x dx  2 dx 
n 
 0  k 1  
n 
0
1 x 0
1 x

 1 1 2 n 1  1
 1 
2 lim 
n  1    x dx   2   1 dx  2 1  ln 2  , n  0,1 .
 n 0  0
1 x 

Probabil pentru că această limită nu se poate calcula elementar

(ca în paragraful 2), ea a fost considerată limită dificil de calculat,
în lucrarea [14], întrucât, în această lucrare, ea face obiectul pro-
blemei 115, pagina 50 și este rezolvată complet la pagina 196,
printr-un artificiu puternic care folosește șirul binecunoscut
1 1 1 1 1
 bn n1 bn  1     ...   și faptul că lim bn  ln 2 . Mai
2 3 4 2n  1 2 n n 

36
precis se observă că an  2 1  bn  
1 
și apoi se trece la limită
 2n  1

când n   . Cu siguranță este un caz fericit faptul că ne-am putut

folosi de o limită binecunoscută.

n 1
1
4. Șirul an    1 ,  
k
 
k 0 n  k 1

Cu toate că acest șir nu face parte din familiile de șiruri pentru

care am fundamentat metoda de calcul cu ajutorul integralelor din
funcții raționale, vom aplica metoda noastră (metoda 1)și acestui
șir tocmai pentru a sublinia necesitatea cunoașterii formulei
generalizate de medie pentru integrale și în liceu. Astfel avem
imediat:
Metoda 1.
1 x
n
n 1 1 1 n 1 1
an    1 x
n  k
dx   x   1 x dx   x
n
dx  n
k k k

k 0 0 0 k 0 0
1 x

x  dx  1 1  1 
1
1 n 
n 1
  xn     ,
1  n 0 n  n 1 n  n 1 

unde n  0,1 și avem ,,+” sau ,,  ” după cum n este impar

respectiv par. Rezultă lim

n 
an  0 și observăm că în final metoda a

fost ușor modificată.

Metoda 2. Deoarece diferențele   

1 1   1 1 
,  

  ,
 n 1 n  2   n  3 n  4 

37
 
... sunt toate pozitive avem an  0 , pentru orice n  . Deoarece

sumele   
1 1   1 1 
  ,      ,... sunt toate negative
 n 2 n 3  n 4 n 5

1
avem an  
, pentru orice n  
. Rezultă lim an  0 .
n 1 n 

Recomandăm compararea celor două metode.

5. Concluzii
Metoda de calcul a unor limite de șiruri prezentată în această lu-
crare este total diferită de metoda binecunoscută de calcul a unor
limite de șiruri de tipul sumelor Riemann ale unor funcții reale
definite și continue pe intervale compacte, cu ajutorul integralei
definite și, în general, ea se aplică altor familii de șiruri.
Metoda de calcul fundamentată în această lucrare poate fi apli-
cată pentru calculul limitelor Lm,l , p,r ; L/m,l , p ,r și L/m,l , p,r  x  și la nivelul
liceului, deoarece și la acest nivel este accesibilă formula
generalizată a mediei pentru integrale, care pentru metoda noastră
constituie un puternic instrument de lucru.
Metoda elementară din paragraful 2 se poate aplica pentru tipuri
de șiruri considerate, de exemplu, în capitolul 1 al lucrării noastre,
alese astfel încât să poată fi abordate prin artificii elementare în
vederea calculului limitelor respective care au ca rezultate cu ne-

38
cesitate, numere raționale. Astfel, în nici un caz, limite care prin
metoda noastră conduc, de exemplu, la rezultate numere iraționa-
le, nu pot fi calculate elementar (ca în paragraful 2).
Considerăm că metoda prezentată în această lucrare este o me-
todă generală, în sensul că se aplică tuturor tipurilor de șiruri din
familiile considerate în această lucrare, indiferent dacă limitele
acestor șiruri se pot calcula elementar sau nu, ferindu-ne de a în-
cerca o abordare elementară care nu dă roade.
Încheiem cu observația că, metoda dată de noi în această lucra-
re se aplică și la calculul sumelor seriilor de formele următoare:
1
 a ;   1 a cu an 
n
, unde
n0
n
n0
n
 mn  l  1 mn  l  2  ... mn  l  p  1
m 
,l  , p  
, respectiv m  
,l  , p  . Convergența este
asigurată pentru prima serie prin comparație cu seria armonică ge-
1
neralizată n
n 1
p 1
iar pentru a doua, în baza criteriului lui Leibniz.

De asemenea ca direcții viitoare de cercetare recomandăm găsi-

rea unor alte clase de șiruri ale căror limite se pot calcula cu me-
tode noi ce apelează la integrala definită, pornind eventual de la
metoda fundamentată în această lucrare, pe care o putem modifica
în funcție de noile șiruri considerate, așa cum am procedat, de
exemplu în cazul calculului limitei șirului din paragraful 4.

39
 BIBLIOGRAFIE

[1] D. Flondor, N. Donciu: Algebră și analiză matematică,Volu-

mul II, Culegere de probleme, Editura Didactică și Pedago-
gică, București, 1979.
[2] K. Knopp: Theory and application of Infinite series, Dover
Publication, Inc. New York, 1989.
[3] Gh. Necșuleu: O metodă de calcul a unor limite de șiruri cu
ajutorul integralelor definite, în Gazeta Matematică Seria A,
numărul 2, 1998, paginile 115-120.
[4] Gh. Necșuleu: O metodă de calcul a sumelor unor serii cu a-
jutorul integralelor definite, în Gazeta Matematică Seria A,
numărul 4, 1998, paginile 273-276.
[5] M. Nicolescu, N. Dinculeanu, S. Marcus: Analiză matematică,
Volumul I, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971.
[6] V. Olariu, A. Halanay, S. Turbatu: Analiză matematică, Editu-
ra Didactică și Pedagogică, București, 1983.
[7] C. Popa, V. Hiriș, M. Megan: Introducere în analiza matema-
tică prin exerciții si probleme, Editura Facla, 1976.

40
[8] S. Rădulescu, M. Rădulescu: Teoreme și probleme de analiză
matematică, Editura Didactică și Pedagogică, București,1982.
[9] I. M. Rîjie, I. S. Gradstein: Tabela de integrale, sume, serii și
produse, Editura Tehnică, București,1955.
[10] Gh. Sirețchi: Calcul diferențial și integral, Volumul I, Noți-
uni fundamentale, Editura Științifică și Enciclopedică, Bucu-
rești, 1985.
[11] I. Țevy, M. Postolache: Integrala Riemann, Teorie și aplica-
ții, Editura Fair Partners, București, 2005.
[12] C. Udriște, I. Țevy, Gh. Necșuleu, I. Necșuleu, I. Preda:
Matematică (M 1), Manual pentru clasa a XI-a, Editura Fair
Partners, București, 2004.
[13] C. Udriște, I. Țevy, Gh. Necșuleu, I. Necșuleu, Gh. Micules-
cu, D. Mihalache: Matematică (M 1), Manual pentru clasa a
XII-a, Editura Fair Partners, București, 2003.
[14] A. Vernescu: Analiză matematică, Volumul I, Șiruri de nu-
mere reale, Limite de funcții, Funcții continue, Editura Pan-
theon, București, 2001.
[15] ***: Matematica, conținutul, metodele și importanța ei, Vo-
lumele I, II, III, Editura Științifică, București, 1962.
[16] ***: Studii de matematici pentru licee, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1966.
[17]***: Mică enciclopedie matematică (traducere din limba
germană), Editura Tehnică, București, 1980.

41
 ANEXĂ

FORMULE UTILE STABILITE CU

METODA PREZENTATĂ ÎN LUCRARE

Vom prezenta principalele formule utile în calculul limitelor

șirurilor din familiile considerate în această lucrare, formule obți-
nute cu ajutorul metodei fundamentate în această lucrare, de cal-
cul a unor limite de șiruri cu ajutorul integralei definite.
Astfel ținând seama de notațiile din introducere avem:

1
1
xl 1  x 
p 1
1  x  ...  x 
r 1 p

1) Lm,l , p ,r 
p !r p 
0
1  x  x 2  ...  x m1
dx ;

xl 1  x  1  x  ...  x r 1 
p p
1
1
 
/
2) L dx ;
1  xm
m ,l , p , r
p !r p 0

t  xr  t r 
p
x l 1
1
3) Lm,l , p ,r  x  
p !r p x pr 0
dt ;
1 tm

t  xr  t r 
p
x l 1
1
4) L /
 x   p pr  dt .
1 tm
m ,l , p , r
p !r x 0

42
 Este binecunoscut faptul că pentru orice funcție continuă
f :  a, b  există o metodă celebră de calcul a limitelor unor
șiruri cu ajutorul sumelor Riemann atașate funcției f , metodă
care conduce la următoarele formule:
b  a n 1  ba 
b
 lim
n 

n k 0 
f a  k   f  x dx ;
n  a

ba n  ba 
b
 lim
n 
f
n k 1
a  k

  f  x dx ,
n  a

formule care sunt, evident, diferite de formulele 1), 2), 3), 4) de

mai înainte, obținute prin metoda prezentată în această lucrare.

43