Petrariu Andrei Dorin

Ecuatii si inecuatii trigonometrice

Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc
ecuatii trigonometrice.
Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul
sinx = a, cosx = a, tgx = a, ctgx = a, a R.

(1)

Cum rezolvarea ecuatiilor trigonometrice se reduce la rezolvarea ecuatiilor de tipul (1)

(utilizand diferite transformari), vom aminti afirmatiile de baza referitor solutiile
ecuatiilor (1).
Afirmatia 1. Ecuatia
sinx = a,

a R,

(2)

pentru |a| > 1 solutii nu are, iar pentru |a| 1 multimea solutiilor ei se contine in
formula
x = (-1)narcsina + n,

n Z,

(3)

unde arcsina [-[()/ 2];[()/ 2]] este unghiul, sinusul caruia este egal cu a,
iar Zdesemneaza multimea numerelor intregi, sau, echivalent (tinand seama de
paritatea lui n), in totaliatea
x = arcsina + 2k,
x = - arcsina + 2k,

k Z.

(4)

Nota 1. Daca in ecuatia (2) a {0;-1;1} solutiile ei (3) se scriu mai simplu, si anume
sinx = 0 x = n, n Z,
sinx = 1 x = /2 + 2n, n Z,
sinx = -1 x = -/2 + 2n, n Z.

Exemplul 1. Sa se rezolve ecuatiile

Petrariu Andrei Dorin

Rezolvare. a) Cum

conform (3) solutiile ecuatiei date sunt

sau tinand seama ca

se obtine

b) Similar exemplului a) se obtine

seama arcsinus ca functia este o functie impara,

c) Cum

sau, tinand

rezulta ca ecuatia data nu are solutii.

Afirmatia 2. Ecuatia
cosx = a

(5)

pentru |a| > 1 nu are solutii, iar pentru |a| 1 multimea solutiilor ei se contine in
formula
x = arccosa + 2n, n Z,

(6)

unde arccosa [0;] este unghiul, cosinusul caruia este egal cu a.

Nota 2. Daca in ecuatia (5) a {0;1;-1} solutiile ei (6) se scriu mai simplu, si anume
cosx = 0 x = /2 + n, n Z,
cosx = 1 x = 2n, n Z,
cosx = -1 x = + 2n, n Z.

Exemplul 2. Sa se rezolve ecuatiile:

a) cosx = -1/2;

b) cosx = 2/3;

c)

Petrariu Andrei Dorin

Rezolvare

. a) Cum

conform (6) solutiile ecuatiei date

sunt

sau tinand seama ca

se

obtine
b) Similar exemplului a) se obtine
c) Cum

ecuatia data nu are solutii.

Afirmatia 3. Ecuatia
tgx = a, a R

(7)

x = arctga + n, n Z,

(8)

are solutiile

unde arctga (-/2;/2) este unghiul, tangenta caruia este egala cu a.

Afirmatia 4. Ecuatia
ctgx = a, a R

(9)

x = arcctga + n, n Z,

(10)

are solutiile

unde arcctga (0;) este unghiul, cotangenta caruia este egala cu a.

Exemplul 3. Sa se rezolve ecuatiile
a) tgx = 1;

b) tgx = -2;

c) ctgx = -1;

d) ctgx = 3.

Rezolvare. a) Conform (8) solutiile ecuatiei date sunt x = arctg1 + n, n Z, sau

tinand seama ca

se obtine
3

Petrariu Andrei Dorin

b) Similar exemplului precedent se obtine x = arctg(-2) + n, n Z, sau tinand

seama ca arctangenta este o functie impara, x = -arctg2 + n, n Z.
c) Se tine seama de (10) si se obtine
x = arcctg (-1) + n, n Z,
sau, cum
d) Similar exemplului c) se obtine x = arcctg3 + n, n Z.
Observatie. Ecuatiile
sin f(x) = a,

cos f(x) = a,

tg f(x) = a,

ctg f(x) = a

(11)

prin intermediul substitutiei f(x) = t se reduc la rezolvarea ecuatiilor (1).

Exemplul 4. Sa se rezolve ecuatiile
a) sin(2x - 1) = 1;

b) cos(x2 + 4) = -1;

c)

d) ctgx3 = -2.

Rezolvare. a)
sin(2x - 1) = 1

sint = 1,
2x - 1 = /2 + 2n, n Z
t = 2x - 1,

2x = /2 + 2n + 1, n Z x = /4 + n + 1/2, n Z.

b)
cos(x + 4) = -1
2

cost = -1,

t = x2 + 4,

x2 + 4 = + 2n, n Z,
+ 2n 4,

x2 = + 2n - 4, n = 1,2,3,...

n = 1,2,3,...

(se tine seama ca radicalul de ordin par exista doar din valori nenegative).
c)

2x = /3 + n, n Z

d) ctgx3 = -2 x3 = arcctg(-2) + n, n Z
Ecuatii trigonometrice reductibile la ecuatii de gradul al doilea
4

Petrariu Andrei Dorin

Ecuatia
asin2x + bsinx + c = 0, a, b, c R, a 0

(12)

prin intermediul substitutiei t = sinx, (|t| 1) se reduce la ecuatia

patrata at2 + bt + c = 0.
Exemplul 5. Sa se rezolve ecuatiile
a) 2sin2x - 5sinx + 2 = 0;

b) sin22x - sin2x = 0;

c) sin2x - sinx + 6 = 0.

Rezolvare. a) Se noteaza sinx = t si ecuatia devine

2t2 - 5t + 2 = 0,
de unde t1 = 1/2 si t2 = 2. Cum |t| 1, ramane t = 1/2 si prin urmare ecuatia initiala este
echivalenta cu ecuatia
sinx = 1/2,
solutiile careia sunt (a se vedea (3))
b) Se noteaza sinx = t si se obtine ecuatia patrata t2 - t = 0 cu solutiile t1 = 0 si t2 = 1.
Astfel ecuatia initiala este echivalenta cu totalitatea de ecuatii
sin2x = 0,
sin2x = 1,

de unde

c) Similar exemplelor precedente se obtine ecuatia patrata t2 - t + 6 = 0, care nu are

solutii. Rezulta ca si ecuatia trigonometrica nu are solutii.
Ecuatiile
acos2x + bcosx + c = 0,
2

(13)

atg x + btgx + c = 0,

(14)

actg2x + bctgx + c = 0,

(15)

unde a, b, c R, a 0 se rezolva similar ecuatiei (12).

Petrariu Andrei Dorin

In cazul ecuatiei (13) se tine seama ca t = cosx in modul urmeaza sa nu intreaca unu,
iar pentru t = tgx (t = ctgx) in ecuatia (14) (respectiv (15)) restrictii nu sunt.
Exemplul 6. Sa se rezolve ecuatiile
a) 6cos2x - 5cosx + 1 = 0;

b) tg22x - 4tg2x + 3 = 0;

c)

Rezolvare. a) Se noteaza cosx = t si se obtine ecuatia patrata

6t2 - 5t + 1 = 0
cu solutiile t = 1/3 si t2 = 1/2. Cum ambele solutii verifica conditia |t| 1 se obtine
totalitatea
cosx = 1/3,
cosx = 1/2,

de unde
b) Se noteaza tg2x = t si se obtine ecuatia patrata
t2 - 4t + 3 = 0
cu solutiile t1 = 1 si t2 = 3. Prin urmare
tg2x = 1,
tg2x = 3,

2x = arctg3 + k, k Z,

de unde
c) Se rezolva similar exemplului precedent si se obtine
2k, n, k Z.

x = 2arcctg2 +

Ecuatia
acos2x + bsinx + c = 0,

(16)

utilizand identitatea trigonometrica de baza sin2x + cos2x = 1, se reduce la rezolvarea

unei ecuatii de tipul (12):
a(1 - sin2x) + bsinx + c = 0.
Similar, ecuatia
asin2x + bcosx + c = 0

se reduce la rezolvarea unei ecuatii de tipul (13):

6

(17)

Petrariu Andrei Dorin

a(1 - cos2x) + bcosx + c = 0.

Utilizand formulele
cos2x = 1 - 2sin2x,

cos2x = 2cos2x - 1

ecuatiile
acos2x + bsinx + c = 0,

(18)

acos2x + bcosx + c = 0,

(19)

se reduc la rezolvarea ecuatiilor de tipul (12) si respectiv (13).

Exemplul 7. Sa se rezolve ecuatiile:
a) 2sin2x + 5cosx - 5 = 0;

b)

Rezolvare. a) Cum sin2x = 1 - cos2x, ecuatia devine

2(1 - cos2x) + 5cosx - 5 = 0
sau
2cos2x - 5cosx + 3 = 0,
de unde cosx = 3/2 (aceasta ecuatie nu are solutii) sau cosx = 1, cu solutiile x =
2k, k Z.
b) Cum cos4x = 1 - 2sin22x, ecuatia devine
sau
de unde
sin2x = 0,

si
Ecuatia
atgx + bctgx + c = 0

tinand seama ca tgxctgx = 1 (

) prin intermediul substitutiei t =
1
tgx (atunci ctgx = /t) se reduce la o ecuatie trigonometrica de tipul (14).
Exemplul 8. Sa se rezolve ecuatia:
7

(20)

Petrariu Andrei Dorin

Rezolvare. Cum

si

ecuatia devine
tgx + 5ctgx - 6 = 0.

Se noteaza tgx = t, atunci

si se obtine ecuatia patrata

t - 6t + 5 = 0
2

cu solutiile t1 = 1 si t2 = 5. Asadar
tgx = 1,

tgx = 5,

x = arctg5 + n, n Z.

Ecuatii omogene
Ecuatia
a0sinnx + a1sinn-1xcosx + ... + ak-1sinxcosn-1x + ancosnx = 0,

(21)

unde a0an 0, se numeste ecuatie omogena de gradul n in raport cu sinx si cosx.

Cum

nu verifica ecuatia (21) (toti termenii, incepand cu al doilea

sunt nuli, iar primul este diferit de zero) multiplicand ecuatia cu

ecuatia echivalenta

se obtine

a0tgnx + a1tgn-1x + ... + an-1tgx + an = 0

care prin substitutia tgx = t, se reduce la rezolvarea unei ecuatii algebrice de gradul n.
Exemplul 9. Sa se rezolve ecuatiile
c) 5sin2x + 5sinxcosx = 3;
d)

a) sin2x - cos2x = 0;
b) sin2x + sin2x - 3cos2x = 0;

Rezolvare. a) Ecuatia a) reprezinta o ecuatie trigonometrica omogena de gradul intai.

Se multiplica cu

si se obtine ecuatia liniara in raport cu tg2x

tg2x - 1 = 0

de unde tg2x = 1 si
8

Petrariu Andrei Dorin

b) Cum sin2x = 2sinxcosx ecuatia b) se scrie sin2x + 2sinxcosx - 3cos2x = 0 si

reprezinta o ecuatie trigonometrica omogena de gradul al doilea. Se multiplica
cu

si se obtine ecuatia patrata

tg2x + 2tgx - 3 = 0
cu solutiile tgx = -3 si tgx = 1. Prin urmare
x = -arctg3 + n, n Z,

c) Se scrie 3 = 31 = 3(sin2x + cos2x) si ecuatia devine

5sin2x + 5sinxcosx = 3sin2x + 3cos2x
sau
2sin2x + 5sinxcosx - 3cos2x = 0
adica o ecuatie trigonometrica omogena de gradul al doilea. Se rezolva similar
exemplelor precedente si se obtin solutiile x = -arctg3
+ k, k Z si
d) Cum cos2x = cos2x - sin2x, sin2x = 2sinxcosx,
devine

ecuatia

sau
adica este o ecuatie trigonometrica omogena de gradul al doilea. Se multiplica
cu

si se obtine ecuatia patrata

cu solutia
sau, rationalizand numitorul,
Asadar,
Metoda transformarii sumei functiilor trigonometrice in produs.
Ecuatiile de forma
sin(x) sin(x) = 0

(22)

cos(x) cos(x) = 0

(23)

cu ajutorul formulelor transformarii sumei in produs

9

Petrariu Andrei Dorin

(24)
(25)
(26)

se reduc la ecuatii trigonometrice simple.

Exemplul 10. Sa se rezolve ecuatiile
a) sin3x + sinx = 0;
b) cosx + cos3x = 0;

c) cos5x = sin3x;
d) sinx + cos2x + sin3x + cos4x = 0.

Rezolvare. a)
sin3x + sinx = 0

sin2x = 0,

cosx = 0,

(se observa ca solutiile

se contin in solutiile
desena cercul trigonometric si a se depune pe el solutiile obtinute).

- a se

b) cosx + cos3x = 0 2cos2xcos(-x) = 0. Cum functia cosinus este o functie para,

se obtine totalitatea
cos2x = 0,
cosx = 0,

de unde
c) Cum

(formulele de reducere) se obtine ecuatia

sau
de unde, tinand seama ca functia sinus este impara, iar functia cosinus este para, se
obtine totalitatea
10

Petrariu Andrei Dorin

sau

d) Se grupeaza convenabil: (sinx + sin3x) + (cos2x + cos4x) = 0, se aplica formulele

(24) si (25) si se obtine ecuatia
2sin2xcosx + 2cos3xcosx = 0
sau
2cosx(sin2x + cos3x) = 0,
de unde rezulta totalitatea de ecuatii
cosx = 0,
sin2x + cos3x = 0.

Din prima ecuatie se obtine

Ecuatia secunda a totalitatii se rezolva

similar exemplului c) si se obtine

obtinuta) si

(se contine in solutia deja

Asadar solutiile ecuatiei initiale

sunt
Metoda transformarii produsului in suma
(utilizarea formulelor sin( ), cos( )).
Exemplul 11. Sa se rezolve ecuatiile
a) cosxcos2x - sinxsin2x = 1;

b) cosxcos3x = cos4x.

Rezolvare. a) cosxcos2x - sinxsin2x = 1 cos(x + 2x) = 1 cos3x =

1 3x = 2k, k Z
b) Cum

se obtine

11

Petrariu Andrei Dorin

sau cos2x - cos4x = 0, de unde rezulta

2sin(-x)sin3x = 0.
Ultima ecuatie este echivalenta cu totalitatea
sinx = 0,
sin3x = 0,

de unde

(solutiile primei ecuatii se contin in solutiile ecuatiei secunde).

Metoda micsorarii puterii

Aceasta metoda utilizeaza formulele

(27)
(28)
(29)
(30)
(31)

in scopul micsorarii gradului ecuatiei ce urmeaza a fi rezolvate. Formulele (27) si (28)

se utilizeaza si la rezolvarea ecuatiilor
sin2ax + sin2bx = sin2cx + sin2dx,

(32)

cos2ax + cos2bx = cos2cx + cos2dx,

(33)

daca numerele a, b, c si d verifica una din conditiile a + b = c + d sau a - b = c - d.

Exemplul 12. Sa se rezolve ecuatiile
a) cos2x + cos22x + cos23x = 3/2;
b) sin42x + cos42x = sin2xcos2x;
c) cos6x + sin6x = cos2x.

Rezolvare. a) Se utilizeaza formula (27) si se obtine ecuatia echivalenta

sau
cos2x + cos4x + cos6x = 0.
Se grupeaza convenabil si se obtine
12

Petrariu Andrei Dorin

(cos2x + cos6x) + cos4x = 0 2cos4xcos2x + cos4x = 0

cos4x(2cos2x + 1) = 0

cos4x = 0,

cos2x = -1/2,

b) Cum (a se vedea (29))

ecuatia devine

iar

sau sin42x + sin4x - 2 = 0, de unde rezulta sin4x = 1 si

c) Cum

ecuatia devine

de unde rezulta totalitatea

cos2x = 1,
cos2x = 1/3,

x = n, n Z,

Ecuatii de tipul
asinx + bcosx = c,

abc 0.

(34)

Se propun urmatoarele metode de rezolvare a ecuatiilor de forma (34):

a) Reducerea la o ecuatie omogena de gradul al doilea in raport cu

si

Se scrie

si ecuatia (34) devine

- omogena de gradul 2 daca (c - b)(b + c) 0, sau, in caz contrar, se reduce la
rezolvarea unei ecuatii omogene de gradul 1 si a unei ecuatii de tipul (2) sau (5).
13

Petrariu Andrei Dorin

Exemplul 13. Sa se rezolve ecuatiile

a) sin2x + cos2x = 1;

b)

Rezolvare. a)
sin2x + cos2x = 1 2sinxcosx + cos2x - sin2x = sin2x + cos2x
2sinxcosx - 2sin2x = 0 2sinx(cosx - sinx) = 0

sinx = 0,

cosx - sinx = 0,

sinx = 0,

tgx = 1,

x = k, k Z,

b)

b) Utilizarea formulelor
(35)

Cu ajutorul formulelor indicate, ecuatia (34) se reduce al o ecuatie patrata in raport

cu
Se tine seama ca aplicarea acestor formule aduce la pierderea solutiilor = +
2k, k Z, din ce cauza se verifica (prin substituirea directa in ecuatia initiala), daca
ele sunt sau ba solutii ale ecuatiei (34).
Exemplul 14. Sa se rezolve ecuatiile
a) sin2x + cos2x = 1;

b)

Rezolvare. a) Cum
cum

si
nu verifica ecuatia data, ecuatia este echivalenta cu ecuatia
sau 1 + tg2x = 2tgx + 1 - tg2x,

de unde rezulta
tgx = 0,

x = k, k Z,
14

Petrariu Andrei Dorin

tgx = 1,

b) Se aplica formulele (35 ) si se obtine

x + 2k, k Z,

sau
x + 2k, k Z,

de unde
x + 2k,

si
Verificarea directa arata ca si x = + 2k, k Z sunt
solutii ale ecuatiei date. Asadar solutiile ecuatiei date
sunt
c) Metoda unghiului auxiliar.
Cum abc 0 ecuatia (34) se scrie
(36)

si cum
exista un unghi , astfel incat

si

rezulta ca

(37)

si

sau un unghi , astfel incat

(38)

si

Atunci ecuatia (36) se scrie

15

Petrariu Andrei Dorin

sau
Ultimile ecuatii nu prezinta greutati in rezolvare.

Nota. Se observa ca ecuatia (34) are solutii daca si numai daca

iar
valoarea maxima a functiei f(x) = asinx + bcosx este
si valoarea minima este .
Exemplul 15. Sa se rezolve ecuatiile
a) sin2x + cos2x = 1;

b) 3sinx + 4cosx = 5;

c)

Rezolvare. a)
sin2x + cos2x = 1

x = n, n Z,

b)
3sinx + 4cosx = 5

sin(x + ) = 1,
tg = 4/3,

sinxcos + cosxsin = 1,
sin = 4/5; cos = 3/5,

c) Cum valoarea maxima a membrului din stanga ecuatiei este

rezulta ca ecuatia nu are solutii.
Ecuatii de tipul F(sinx cosx, sinxcosx) = 0.
Ecuatiile de asa tip se rezolva cu ajutorul substitutiei
16

si

Petrariu Andrei Dorin

Exemplul 16. Sa se rezolve ecuatiile:

a) 2(sinx + cosx) + sin2x + 1 = 0;
b) 1 - sin2x = cosx - sinx;
c)

Rezolvare. a) Se noteaza t = sinx + cosx, atunci t2 = (sinx + cosx)2 = 1 + sin2x, si

ecuatia devine 2t + t2 = 0, de unde t = 0 sau t = -2. Cum ecuatia sinx + cosx = -2 nu are
solutii, ramane sinx + cosx = 0 - ecuatie omogena de gradul intai cu
solutiile
b) Se noteaza cosx - sinx = t, atunci sin2x = 1 - t2 si ecuatia devine t2 = t cu solutiile t =
0, t= 1. Asadar
cosx - sinx = 0,
cosx - sinx = 1,

c) DVA al ecuatiei este

1 - tgx = 0,

In DVA ecuatia se scrie

sinx + cosx - 5sinxcosx + 1 = 0.

Se noteaza t = sinx + cosx si se obtine ecuatia patrata
5t2 - 2t - 7 = 0,
cu solutiile t = -1 si t = 7/5. Prin urmare sinx + cosx = -1, de
unde

(nu verifica DVA al ecuatiei) sinx + cosx = 7/5, de

unde
Metoda descompunerii in factori
Aceasta metoda este una din cele mai frecvente si presupune o cunoastere
satisfacatoare aformulelor trigonometrice.
Exemplul 17. Sa se rezolve ecuatiile
a) sin3x - cos3x = cos2x;
17

Petrariu Andrei Dorin

b) sin3x - sin2x + 2cosx = 2cos2x - sinx;

c) 4sinx + 2cosx = 2 + 3tgx.

Rezolvare. a) sin3x - cos3x = cos2x (sinx - cosx)(sin2x + sinxcosx + cos2x) =

cos2x - sin2x (sinx - cosx)(1 + sinxcosx + (cosx + sinx)) = 0
tgx = 1,

sinx - cosx = 0,

1 + sinxcosx + (cosx + sinx) = 0,

t = sinx + cosx,

t2 + 2t + 1 = 0,
t = sinx + cosx,

sinx + cosx = -1,

x = + 2m, m Z.

b) Se trec toti termenii in stanga ecuatiei si se grupeaza convenabil:

(sin3x + sinx) + 2cosx - (sin2x + 2cos2x) = 0.
Se utilizeaza formulele sumei sinusurilor si sinusului unghiului dublu si se obtine
(2sin2xcosx + 2cosx) - (2sinxcosx + 2cos2x) = 0
sau
2cosx[(sin2x + 1) - (sinx + cosx)] = 0.
Se tine seama ca sin2x + 1 = 2sinxcosx + sin2x + cos2x = (sinx + cosx)2 si ecuatia
devine
2cosx[(sinx + cosx)2 - (sinx + cosx)] = 0
sau
2cosx(sinx + cosx)(sinx + cosx - 1) = 0,
de unde se obtine totalitatea
cosx = 0,
sinx + cosx = 0,
sinx + cosx - 1 = 0.

Din prima ecuatie a totalitatii se obtine

ecuatie trigonometrica omogena de gradul intai cu
18

Cea secunda reprezinta o

Petrariu Andrei Dorin

solutiile
Ecuatia a treia se rezolva, de exemplu, prin metoda
introducerii unghiului auxiliar si are solutiile x =
2n, n Z si
Ultimul set de solutii se contine in multimea
solutiilor primei ecuatii si prin urmare multimea solutiilor ecuatiei initiale este

c) DVA al ecuatiei este

Ecuatia se scrie

sau
4sinxcosx + 2cos2x - 2cosx - 3sinx = 0.
Se grupeaza convenabil:
2cosx(2sinx - 1) + (2cos2x - 3sinx) = 0,
sau, cum 2cos2x = 2(1 - sin2x) = 2 - 2sin2x,
2cosx(2sinx - 1) + (2 - 3sinx - 2sin2x) = 0.
Cum 2 - 3sinx - 2sin2x = 2 - 4sinx + sinx - 2sin2x = 2(1 - 2sinx) + sinx(1 - 2sinx) = (1 2sinx)(2 + sinx), ecuatia devine
2cosx(2sinx - 1) + (1 - 2sinx)(2 + sinx) = 0,
sau
(2sinx - 1)(2cosx - sinx - 2) = 0.
Cum
ecuatia se scrie
de unde rezulta
sinx = 1/2, cu solutiile
cu solutiile x = 2m, m Z,
cu solutiile

Toate solutiile obtinute verifica DVA al ecuatiei.

In incheiere vom prezenta unele metode utile de rezolvare a ecuatiilor trigonometrice.
Exemplul 18. Sa se rezolve ecuatiile:
a) cosx + cos2x + cos3x + ... + cosnx = n,
19

n N, n 1;

Petrariu Andrei Dorin

b) sinx + sin2x + sin3x + ... + sinnx = n,

c) sin11x + cos11x = 1;
d) sin10x - cos7x = 1;

n N, n 2;

e)
f) 3sin2x + 4cos6xcos2x + 2sin10x = 7;
g)
h) 4sin2x - 4sin23xsinx + sin23x = 0;
i)
j) cosxcos2xcos4xcos8x = 1/16.

Rezolvare. a) Cum pentru orice m natural |cosmx| 1, membrul din stanga ecuatiei va
fi egal cu n daca si numai daca fiecare termen va fi egal cu unu. Asadar rezulta
sistemul
cosx = 1,
cos2x = 1,
...
cosnx = 1

cu solutiile x = 2k, k Z.
b) Se rezolva similar exemplului a) si se obtine sistemul
sinx = 1,
sin2x = 1,
...
sinnx = 1,

care este incompatibil. Intr-adevar, solutiile primei ecuatii:

verifica a doua ecuatie a sistemului:
ecuatia nu are solutii.

nu
Prin urmare

c) Cum sin11x sin2x, cos11x cos2x implica sin11x + cos11x sin2x + cos2x, sau
sin11x + cos11x 1, iar in ultima inegalitate semnul egalitatii se atinge daca si numai
daca
sinx = 0,
cosx = 1,
20

Petrariu Andrei Dorin

sinx = 1,
cosx = 0.

rezulta ca ecuatia are solutiile x = 2m, m Z (din primul sistem al totalitatii)

si

(din sistemul secund).

d) Se utilizeaza acelasi procedeu ca si in exemplul precedent: sin10x sin2x, cos7x cos2x, de unde sin10x - cos7x 1 si, prin urmare, semnul egalitatii se atinge
cand
sin10x = sin2x,
-cos7x = cos2x,

adica sinx {0;-1;1}, iar cosx {0;-1}. Asadar se

obtine
e) Cum
|cos2x| 1, membrul din stanga ecuatiei va fi egal cu minus unu,
daca si numai daca

Din

rezulta x = + 4n si atunci cos2x = cos(2 + 8n) = 1 -1, adica

primul sistem al totalitatii este incompatibil. Din

rezulta x = - + 4k si
atunci cos2(- + 4k) = cos2 = 1, deci x = - + 4k, k Z sunt solutiile sistemului
(si ecuatiei enuntate).
f) Cum 3sin2x + 4cos6xcos2x 3sin2x + 4cos2x 5 (a se vedea nota la Metoda
unghiului auxiliar), 2sin10x 2 se obtine 3sin2x + 4cos6xcos2x + 2sin10x 7, si
semnul egalitatii se atinge doar pentru
|cos6x| = 1,
sau
sin10x = 1,

de unde

21

sin6x = 0,
sin10x = 1,

Petrariu Andrei Dorin

Ultimul sistem este incompatibil. In adevar

conduce la ecuatia in numere intregi
10n = 3 + 6m sau 10n - 6m = 3
care nu are solutii: diferenta a doua numere pare nu este un numar impar. Prin urmare
ecuatia enuntata nu are solutii.
g) Ecuatia se scrie

sau

cos2x 1), prin urmare ecuatia are

Membrul din stanga nu intrece doi (

solutii daca si numai daca

sau
cos2x = 1,

x = n, n Z.

Sistemul obtinut (si deci si ecuatia initiala) are solutii daca vor exista
asa n, k Z astfel incat

sau
1 + 4k = 5n
de unde 4k = 5n - 1 sau 4k = 4n + (n - 1). Asadar, n - 1 urmeaza a fi divizibil prin 4,
adica
n - 1 = 4s, s Z
de unde n = 4s + 1 si cum 1 + 4k = 5n, adica 4k = 5(4s + 1) - 1 se obtine k = 5s + 1, si
x = + 4s, s Z.
h) Membrul din stanga ecuatiei se considera trinom patrat in raport cu sinx.
Discriminantul acestui trinom este

22

Petrariu Andrei Dorin

D = 16sin43x - 16sin23x,
de unde rezulta ca ecuatia enuntata va avea solutii doar pentru sin23x 0 sau
sin23x 1. Prin urmare (cum sin2 0 si sin2 1) ecuatia poate avea solutii doar
daca sin23x = 0 sau sin23x= 1 adica

respectiv

Se substituie in ecuatie si se obtine

1.

Cum sin2n = 0, ramane

de unde n = 3m, m Z, adica din primul set se obtine
solutiile x = m, m Z.

2.

Cum
se obtine

adica

de unde
rezulta

sau

adica

Asadar solutiile ecuatiei date sunt

x = n, n Z,
i) Se noteaza cos2 x = t si ecuatia devine

sau
de unde
|4t - 1| + |4t - 3| = 2.
Se tine seama ca |4t - 3| = |3 - 4t| si 2 = |2| = |4t - 1 + 3 - 4t| si utilizand proprietatile
modulului se obtine inecuatia
23

Petrariu Andrei Dorin

(4t - 1)(3 - 4t) 0,

de unde

adica
sau
Din ultima inecuatie se obtine (a se vedea
tema Inecuatii trigonometrice) solutiile ecuatiei enuntate

j) Cum x = k, k Z nu sunt solutii ale ecuatiei date (cosk = 1, cos2k =

cos4k = cos8k = 1) se multiplica ambii membri ai ecuatiei cu 16sinx si se utilizeaza
formula sinusului unghiului dublu
16sinxcosxcos2xcos4xcos8x = sinx,
8sin2xcos2xcos4xcos8x = sinx,
4sin4xcos4xcos8x = sinx,
2sin8xcos8x = sinx,
sin16x = sinx,
sau sin16x - sinx = 0,
unde
si

de
k 15s, s Z (deoarece x m)
m Z, m 17s + 8, s Z.

24

Petrariu Andrei Dorin

Ecuatii exponentiale
Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponetul puterii se numeste ecuatie
exponentiala.
Cea mai simpla ecuatie exponentiala este de forma
ax = b,

(1)

unde a > 0, a 1.
Afirmatia 1. Pentru b 0 ecuatia (1) nu are solutii, iar pentru b > 0 ecuatia data are o
solutie unica: x = logab.
Exemplul 1. Sa se rezolve ecuatiile
a) 2x = -4, b) 2x = 4, c) 2x = 5.
Rezolvare. a) Cum membrul din stanga ecuatiei este pozitiv pentru orice x R (a se
vedea proprietatile functiei exponentiale), iar membrul din dreapta este negativ,
ecuatia nu are solutii.
b) Utilizand afirmatia 1 se obtine x = log24 , adica x = 2.
c) Similar exemplului precedent se obtine x = log25.
Nota. Din afirmatia 1 rezulta ca ecuatia exponentiala de tipul
a f(x) = b,

(2)

unde a > 0, a 1 si b > 0, este echivalenta cu ecuatia

f(x) = logab.
Exemplul 2. Sa se rezolve ecuatiile
a)

b)

c)

Rezolvare. a) Se tine seama de nota la afirmatia 1 si se obtine ecuatia trigonometrica

25

Petrariu Andrei Dorin

Cum

, rezulta

, de

unde
b) Cum log39 = 2, se obtine ecuatia
|x2-x| = 2.
Utilizand proprietatile modulului (a se vedea, de exemplu, [1]) se obtine
|x -x| = 2
2

x2-x = 2,
x2-x = -2,

x2-x-2 = 0,
x2-x+2 = 0,

x = -1,
x = 2.

c) Logaritmand in baza 5 (ambii membri sunt pozitivi) se obtine

(2+4+6+...+2x) = 45 sau 1+2+...+x = 45.
Utilizind formula pentru suma primilor n termeni ai progresiei aritmetice se obtine

de unde rezulta ecuatia patrata

x2+x-90 = 0
cu solutiile x1 = -10 si x2 = 9. Cum x N, ramane x = 9.
La rezolvarea ecuatiilor exponentiale se utilizeaza urmatoarea afirmatie de baza
referitoare la echivalenta ecuatiilor (a se vedea, de exemplu, [2]).

a f(x) = a g(x)
Afirmatia 2. Daca a > 0 si a 1, atunci ecuatiile
si
f(x) = g(x)
26

(3)

Petrariu Andrei Dorin

sunt echivalente.
Nota. Ecuatiile de tipul
a f(x) = bg(x)

(a > 0, a 1, b > 0)

se pot scrie astfel

si se rezolva utilizind afirmatia 2.

Unele ecuatii exponentiale se reduc la ecuatiile de tipul (1)-(3) cu ajutorul egalitatilor:
E1) ax ay = ax+y, E2)

E3) (ax) y = axy, E4)

E5) ax bx = (ab)x.

Exemplul 3. Sa se rezolve ecuatiile

a)

b)

d) 32x-1 = 7x+1.

c)

Rezolvare. a) Se utilizeaza egalitatile E1-E3, afirmatia 2 si se obtine

32x+1+2(x+2)-3x = 35 2x+1+2x+4-3x = 5 x = 0.

b) Cum
(ab 0), rezulta
proprietatileE4, E3 si E1 se obtine

si utilizand

de unde, in baza afirmatiei 2, rezulta ecuatia patrata

2x2-x-15 = 0
cu solutiile x = 3 si x = -5/2.
c) Cum 43x+1 = 4143x = 4(43) x = 464x,

ecuatia devine
27

Petrariu Andrei Dorin

464x 25x = 6400

sau
64x25x = 1600.
Utilizand proprietatea E5 si afirmatia 2 se obtine 1600x = 1600, de unde x = 1.
d) Se tine seama de nota la afirmatia 2 si se obtine

de unde rezulta ecuatia liniara

2x-1 = xlog37+ log37
sau
x(2-log37) = log37+1
cu solutia
Daca ecuatia exponentiala este de tipul
F(a f(x)) = 0,

(4)

atunci prin intermediul substitutiei t = a f(x), se obtine ecuatia

F(t) = 0,
care de regula se rezolva mai simplu. In cele mai frecvente cazuri se intalnesc
ecuatiile de tipul
Aa 2f(x) +Ba f(x) +C = 0,
(5)

Aa f(x)+ Ca -f(x)+ B = 0

(A, B si C R), care cu ajutorul substitutiei t = a f(x) se reduc la ecuatia patrata

At2+Bt+C = 0.
Exemplul 4. Sa se rezolve ecuatiile:
a) 2x+32x-4 = 76,

b) 3-x+9 3x+9x+1+9-x-1=8,

28

c)

Petrariu Andrei Dorin

d) 21+x-23-x = 15,

e)

Rezolvare. a) 2x+32x-4 = 76
ecuatia liniara

. Se noteaza t = 2x, si se obtine

16t+3t = 7616,

de unde t = 64. Asadar 2x = 64 si x = 6.

b) Ecuatia se scrie

Se noteaza t = 3x (atunci 9x = t2), si se obtine ecuatia algebrica

care se reduce (a se vedea [1]) prin substitutia

(atunci

) la ecuatia patrata

sau
z2+9z-90 = 0,
de unde z1 = -15, z2 = 6. Cum t > 0, z1 = -15 nu verifica ecuatia si ramane

de unde
9t2-6t+1 = 0
cu solutia t = 1/3. Asadar 3x = 1/3, de unde x = -1.
c) Se noteaza

, atunci

si se obtine ecuatia patrata

29

Petrariu Andrei Dorin

t2-t-2 = 0
cu solutiile t1 = -1 si t2 = 2. Cum t > 0 (mai exact, deoarece x2 0,
ramane t = 2, adica

),

de unde x2 = 1 si deci x = 1.
d) Cum 21+x = 22x,

, se noteaza t = 2x si ecuatia devine

Se multiplica ambii membri ai ecuatiei cu t (t > 0) si se obtine ecuatia patrata

2t2-15t-8 = 0
cu solutiile

si t2 = 8. Cum t1 < 0, ramane

2x = 8,

de unde x = 3.
e) Se noteaza
se obtine ecuatia

in x (-,0] [2,+), rezulta t 1) si

(cum

4t2-9t+2 = 0
cu solutiile t1 = 1/4 si t2 = 2. Cum t1 < 1 ramane de rezolvat ecuatia

echivalenta cu

Deoarece ambii membri ai ecuatiei sunt pozitivi, ridicand la patrat se obtine ecuatia
echivalenta (a se vedea, de exemplu, [1])
x2-2x = 1
cu solutiile

.
30

Petrariu Andrei Dorin

Ecuatiile de tipul
Aa 2f(x) +Ba f(x) b f(x) +Cb 2f(x) = 0,
(A, B, C R, ABC 0) se numesc ecuatii exponentiale omogene. Prin multiplicarea,
de exemplu, cu

ele se reduc la ecuatia patrata

At2+Bt+C = 0,

unde

Exemplul 5. Sa se rezolve ecuatiile

a) 649x -8412x +2716x = 0,

b) 922x+2 -456x -32x+4 = 0.

Rezolvare. a) Ecuatia se scrie

6432x -843x 4x +2742x = 0
si impartind la 42x se obtine

sau

Se noteaza

si se obtine ecuatia patrata

64t2-84t+27 = 0.

Discriminantul ecuatiei date este = 842 -46427 = 42 3272 -441693 = 4232(49-48)

= 122, iar solutiile
si
Asadar

31

Petrariu Andrei Dorin

de unde x1 = 2 si x2 = 1.
b) Ecuatia se scrie
3622x -452x 3x -8132x = 0
sau (multiplicand cu

Notand

se obtine ecuatia patrata

4t2-5t-9 = 0

cu solutiile t = -1, t = 9/4. Cum t > 0 ramane

de unde x = -2.

Uneori se intalnesc ecuatii ce se rezolva prin metoda "scoaterii factorului comun in

afara parantezei".
Exemplul 6. Sa se rezolve ecuatiile
a) 2x+1 - 2x + 2x-2 - 2x-3 = 9,
b) 2x+1 - 2x+2 - 2x+3 = 5x - 5x+1,
c) x22x+1 + 2|x-3|+2 = x22|x-3|+4 + 2x-1.

Rezolvare. a) Ecuatia se scrie

sau

32

Petrariu Andrei Dorin

Efectuand operatiile din paranteze se obtine

de unde 2x = 8 si x = 3.
b) Similar rezolvarii ecuatiei precedente se obtine:
2x+1-2x+2 -2x+3 = 5x-5x+1 2x2-2x4 -2x8 = 5x-5x5
2x(2-4-8) = 5x(1-5) 2x(-10) = 5x(-4)

c) Se trec toti termenii in partea stanga a ecuatiei si se grupeaza convenabil

(x22x+1 -2x-1)+(2|x-3|+2- x22|x-3|+4) = 0.
In fiecare paranteza se scoate factorul comun in afara parantezei
2x-1(4x2-1) +2|x-3|+2(1-4x2) = 0,
de unde rezulta
(4x2-1)(2x-1 -2|x-3|+2) = 0
si totalitatea de ecuatii
4x2-1 = 0,
2x-1 = 2|x-3|+2.

Prima ecuatie are solutiile x1 = -1/2, x2 = 1/2, iar a doua se rezolva utilizand
proprietatile modulului:
2x-1 = 2|x-3|+2 x-1 = |x-3|+2 x-3 = |x-3| x-3 0 x 3.
Asadar, solutiile acestei ecuatii sunt
x { 1/2} [3,+).
Unele ecuatii exponentiale se rezolva prin metode specifice.
33

Petrariu Andrei Dorin

Exemplul 7. Sa se rezolve ecuatiile

a)

d) 4x+(x-1)2x = 6-2x,

g)

b) 5x-2 = 8-x,

e) x2+x+2 = 22x-4x,

h)

c) 3x+4x = 5x,

i)

f)

Rezolvare. a) Se observa ca
substitutia

si utilizand

(atunci

) se obtine ecuatia

sau
t2-62t+1 = 0
cu solutiile
totalitatea de ecuatii

si

. Cum

de unde x1 = 2 si x2 = -2 ( se tine seama ca

, se obtine

).

b) Se observa ca x = 3 este solutie a ecuatiei date. Alte solutii ecuatia data nu are,
deoarece membrul din stanga reprezinta o functie crescatoare, iar membrul din dreapta
o functie descrescatoare, si cum graficele acestor functii pot avea cel mult un punct
comun, rezulta ca x= 3 este unica solutie.
c) Se observa ca x = 2 este solutie a acestei ecuatii. Alte solutii ecuatia nu are. In
adevar, ecuatia se scrie

Se observa ca functia
ca suma a doua functii descrescatoare
este la fel descrescatoare si, prin urmare, capata fiecare valoare a sa doar o singura
data.
34

Petrariu Andrei Dorin

d) Se noteaza t = 2x si se rezolva ecuatia patrata in t:

t2+(x-1)t+2x-6 = 0.
Discriminantul acestei ecuatii este = (x-1)2-4(2x-6) = x2-10x+25 = (x-5)2, iar soluiile

Cum solutia t = -2 nu verifica conditia t > 0, ramane

2x = 3-x
Se rezolva similar exemplului b) si se obtine x = 1.
e) Ecuatia se scrie
x2+x+1 = 22x-4x-1
sau
x2+x+1 = -(2x-1)2,
de unde rezulta, ca ecuatia nu are solutii. In adevar,
cum
membrul din stanga
ecuatiei ia valori in multimea [3/4; +), iar membrul din dreapta ecuatiei valori
nepozitive.
f) Se observa ca ecuatia are solutii doar pentru x > 0. Atunci membrul din dreapta

in plus semnul egalitatii se obtine pentru x = 1 (se tine seama de

inegalitatea
justa pentru orice a > 0), pe cand membrul din stanga ecuatiei
primeste valoara maxima 2 pentru x= 1. In adevar

Astfel unica solutie a acestei ecuatii este x = 1.

35

Petrariu Andrei Dorin

g) Se observa, ca pentru x (-,-1/2] ecuatia nu are solutii (in adevar, in asa caz
membrul din stanga ia valori nepozitive). Pentru x (-1/2;+) membrul din stanga
reprezinta o functie strict crescatoare, ca produsul a doua functii strict crescatoare, si,
prin urmare, primeste fiecare valoare a sa doar o singura data. Ramane de observat
ca x = 0 este solutie (unica) a ecuatiei.
h) Domeniul valorilor admisibile al ecuatiei este multimea numerelor naturale, mai
mari ca 1. Ecuatia se scrie

Se logaritmeaza, de exemplu, in baza 5 si se obtine

sau

de unde se obtine ecuatia patrata

x2+x(log52-3)-3log52 = 0
cu solutiile x1 = 3 si x2 = -log52. Cum x2 DVA, rezulta ca unica solutie a ecuatiei
este x = 3.
i) DVA a ecuatiei este multimea x R\{ 0} si astfel (a se vedea exemplul precedent)
solutiile ei sunt numerele 3 si -log52.
Uneori se intalnesc ecuatii ce contin necunoscuta atat in baza cat si in exponentul
puterii:
[h(x)]f(x) = b

([h(x)]f(x) = [h(x)]g(x)).

(6)

De regula, domeniul de definitie pentru functia [h(x)]f(x) ([h(x)]g(x)) se considera

multimea tuturor valorilor x D(f) (x D(f)D(g) ), unde D(f) desemneaza domeniul
de definitie al functiei f (f si g), pentru care h(x) > 0. Astfel:
[h(x)]f(x) = [h(x)]g(x)

f(x) = g(x),
h(x) > 0,

36

Petrariu Andrei Dorin

h(x) 1,
h(x) = 1,
x D(f) D(g).

Exemplul 8. Sa se rezolve ecuatiile :

a)

b)

, c)

Rezolvare. a) Cum a2 = |a|2 ecuatia se scrie astfel

si este echivalenta cu totalitatea de sisteme

|x-2| > 0,
|x-2| 1,
x2+x+1 = 2,
|x-2| = 1,
x DVA.

de unde se obtin solutiile: x = -2, x = 3 si x = 1.

b) Se scrie (x2+x)0 = 1, si se obtine
x2+x > 0,
x2+x 1,

x2+2x = 0,

x = -2,

x2+x = 1,

c) DVA al ecuatiei este multimea (0;+). In DVA ecuatia este echivalenta cu

totalitatea

37

Petrariu Andrei Dorin

|x-1| > 0,
|x-1| 1,
lg2x-lgx2 = 3.
|x-1| = 1,
x > 0.

de unde rezulta solutiile x = 1/10, x = 1000 si x = 2.

Nota. Uneori este necesar ca functiile din (6) sa fie examinate pe domenii mai largi:
se tine seama ca functia h(x)f(x) are sens si atunci cand h(x) = 0 si f(x) > 0 (g(x) > 0)
sau h(x) < 0 sif(x) (g(x)) ia valori in multmea numerelor intregi etc. (a se vedea [2][4]).

38