Sunteți pe pagina 1din 22

Ecuatii si inecuatii trigonometrice

I. Ecuatii trigonometrice

Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc


ecuatii trigonometrice.

Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul

sinx = a,   cosx = a,   tgx = a,   ctgx = a,   a  R. (1)

Cum rezolvarea ecuatiilor trigonometrice se reduce la rezolvarea ecuatiilor de tipul (1)


(utilizand diferite transformari), vom aminti afirmatiile de baza referitor solutiile
ecuatiilor (1).

Afirmatia 1. Ecuatia

sinx = a,     a  R, (2)

pentru |a| > 1 solutii nu are, iar pentru |a|  1 multimea solutiilor ei se contine in
formula

x = (-1)narcsina + n,     n  Z, (3)

unde arcsina  [-[()/ 2];[()/ 2]] este unghiul, sinusul caruia este egal cu a,
iar Z desemneaza multimea numerelor intregi, sau, echivalent (tinand seama de
paritatea lui n), in totaliatea

x = arcsina + 2k,


    k  Z. (4)
x =  - arcsina + 2k,

Nota 1. Daca in ecuatia (2) a  {0;-1;1} solutiile ei (3) se scriu mai simplu, si anume

sinx = 0      x = n,   n  Z,


sinx = 1      x = /2 + 2n,   n  Z,
sinx = -1      x = -/2 + 2n,   n  Z.

Exemplul 1. Sa se rezolve ecuatiile

Rezolvare. a) Cum   conform (3) solutiile ecuatiei date sunt

sau tinand seama ca   se obtine


b) Similar exemplului a) se obtine   sau, tinand
seama arcsinus ca functia este o functie impara,

c) Cum   rezulta ca ecuatia data nu are solutii.

Afirmatia 2. Ecuatia

cosx = a (5)

pentru |a| > 1 nu are solutii, iar pentru |a|  1 multimea solutiilor ei se contine in
formula

x =  arccosa + 2n,   n  Z, (6)

unde arccosa  [0;] este unghiul, cosinusul caruia este egal cu a.

Nota 2. Daca in ecuatia (5) a  {0;1;-1} solutiile ei (6) se scriu mai simplu, si anume

cosx = 0      x = /2 + n,   n  Z,


cosx = 1      x = 2n,   n  Z,
cosx = -1      x =  + 2n,   n  Z.

Exemplul 2. Sa se rezolve ecuatiile:

a) cosx = -1/2;     b) cosx = 2/3;     c) 

Rezolvare. a) Cum   conform (6) solutiile ecuatiei date

sunt   sau tinand seama ca   se

obtine 

b) Similar exemplului a) se obtine 

c) Cum   ecuatia data nu are solutii.

Afirmatia 3. Ecuatia
tgx = a,   a  R (7)

are solutiile

x = arctga + n,   n  Z, (8)

unde arctga  (-/2;/2) este unghiul, tangenta caruia este egala cu a.

Afirmatia 4. Ecuatia

ctgx = a,   a  R (9)

are solutiile

x = arcctga + n,   n  Z, (10)

unde arcctga  (0;) este unghiul, cotangenta caruia este egala cu a.

Exemplul 3. Sa se rezolve ecuatiile

a) tgx = 1;     b) tgx = -2;     c) ctgx = -1;     d) ctgx = 3.

Rezolvare. a) Conform (8) solutiile ecuatiei date sunt x = arctg1 + n,   n  Z, sau
tinand seama ca   se obtine 

b) Similar exemplului precedent se obtine x = arctg(-2) + n,   n  Z, sau tinand


seama ca arctangenta este o functie impara, x = -arctg2 + n,   n  Z.

c) Se tine seama de (10) si se obtine

x = arcctg (-1) + n,   n  Z,

sau, cum     

d) Similar exemplului c) se obtine x = arcctg3 + n,   n  Z.

Observatie. Ecuatiile

sin f(x) = a,     cos f(x) = a,     tg f(x) = a,     ctg f(x) = a (11)

prin intermediul substitutiei f(x) = t se reduc la rezolvarea ecuatiilor (1).

Exemplul 4. Sa se rezolve ecuatiile

a) sin(2x - 1) = 1;     b) cos(x2 + 4) = -1;     c)       d) ctgx3 = -2.

Rezolvare. a)
sint = 1,
sin(2x - 1) = 1           2x - 1 = /2 + 2n,   n  Z   
t = 2x - 1,
   2x = /2 + 2n + 1,   n  Z      x = /4 + n + 1/2,   n  Z.

b)

cost = -1, x2 + 4 =  + 2n,   n  Z,


cos(x  + 4) = -1     
2
    
t = x2 + 4,  + 2n  4,
   x2 =  + 2n - 4,   n = 1,2,3,...          n = 1,2,3,...
(se tine seama ca radicalul de ordin par exista doar din valori nenegative).

c)               2x = /3 + n,   n  Z     

d) ctgx3 = -2      x3 = arcctg(-2) + n,   n  Z      

Ecuatii trigonometrice reductibile la ecuatii de gradul al doilea

Ecuatia

asin2x + bsinx + c = 0,   a, b, c  R,   a  0 (12)

prin intermediul substitutiei t = sinx,   (|t|  1) se reduce la ecuatia


patrata at2 + bt + c = 0.

Exemplul 5. Sa se rezolve ecuatiile

a) 2sin2x - 5sinx + 2 = 0;     b) sin22x - sin2x = 0;     c) sin2x - sinx + 6 = 0.

Rezolvare. a) Se noteaza sinx = t si ecuatia devine

2t2 - 5t + 2 = 0,
de unde t1 = 1/2 si t2 = 2. Cum |t|  1, ramane t = 1/2 si prin urmare ecuatia initiala este
echivalenta cu ecuatia
sinx = 1/2,
solutiile careia sunt (a se vedea (3)) 

b) Se noteaza sinx = t si se obtine ecuatia patrata t2 - t = 0 cu solutiile t1 = 0 si t2 = 1.


Astfel ecuatia initiala este echivalenta cu totalitatea de ecuatii

sin2x = 0,
sin2x = 1,
de unde
c) Similar exemplelor precedente se obtine ecuatia patrata t2 - t + 6 = 0, care nu are
solutii. Rezulta ca si ecuatia trigonometrica nu are solutii.

Ecuatiile

acos2x + bcosx + c = 0, (13)
atg2x + btgx + c = 0, (14)
actg2x + bctgx + c = 0, (15)

unde a, b, c  R,   a  0 se rezolva similar ecuatiei (12).

In cazul ecuatiei (13) se tine seama ca t = cosx in modul urmeaza sa nu intreaca unu,
iar pentru t = tgx   (t = ctgx) in ecuatia (14) (respectiv (15)) restrictii nu sunt.

Exemplul 6. Sa se rezolve ecuatiile

a) 6cos2x - 5cosx + 1 = 0;     b) tg22x - 4tg2x + 3 = 0;     c) 

Rezolvare. a) Se noteaza cosx = t si se obtine ecuatia patrata

6t2 - 5t + 1 = 0
cu solutiile t = 1/3 si t2 = 1/2. Cum ambele solutii verifica conditia |t|  1 se obtine
totalitatea
cosx = 1/3,
cosx = 1/2,

de unde       

b) Se noteaza tg2x = t si se obtine ecuatia patrata

t2 - 4t + 3 = 0
cu solutiile t1 = 1 si t2 = 3. Prin urmare
tg2x = 1,
    
tg2x = 3, 2x = arctg3 + k,   k  Z,

de unde       

c) Se rezolva similar exemplului precedent si se obtine       x = 2arcctg2 +


2k,   n,k  Z.

Ecuatia

acos2x + bsinx + c = 0, (16)

utilizand identitatea trigonometrica de baza sin 2x + cos2x = 1, se reduce la rezolvarea


unei ecuatii de tipul (12):
a(1 - sin2x) + bsinx + c = 0.
Similar, ecuatia
asin2x + bcosx + c = 0 (17)
se reduce la rezolvarea unei ecuatii de tipul (13):
a(1 - cos2x) + bcosx + c = 0.

Utilizand formulele

cos2x = 1 - 2sin2x,     cos2x = 2cos2x - 1


ecuatiile
acos2x + bsinx + c = 0, (18)
acos2x + bcosx + c = 0, (19)
se reduc la rezolvarea ecuatiilor de tipul (12) si respectiv (13).

Exemplul 7. Sa se rezolve ecuatiile:

a) 2sin2x + 5cosx - 5 = 0;       b) 

Rezolvare. a) Cum sin2x = 1 - cos2x, ecuatia devine

2(1 - cos2x) + 5cosx - 5 = 0


sau
2cos2x - 5cosx + 3 = 0,
de unde cosx = 3/2 (aceasta ecuatie nu are solutii) sau cosx = 1, cu solutiile x = 2k,
k  Z.

b) Cum cos4x = 1 - 2sin22x, ecuatia devine

sau

de unde
sin2x = 0,

si 

Ecuatia

atgx + bctgx + c = 0 (20)

tinand seama ca tgx·ctgx = 1   ( ) prin intermediul substitutiei t =


tgx (atunci ctgx = /t) se reduce la o ecuatie trigonometrica de tipul (14).
1

Exemplul 8. Sa se rezolve ecuatia:


Rezolvare. Cum   si   ecuatia devine

tgx + 5ctgx - 6 = 0.

Se noteaza tgx = t, atunci   si se obtine ecuatia patrata


t  - 6t + 5 = 0
2

cu solutiile t1 = 1 si t2 = 5. Asadar


tgx = 1,
    
tgx = 5, x = arctg5 + n,   n  Z.
Ecuatii omogene

Ecuatia

a0sinnx + a1sinn-1xcosx + ... + ak-1sinxcosn-1x + ancosnx = 0, (21)

unde a0·an  0, se numeste ecuatie omogena de gradul n in raport cu sinx si cosx.

Cum   nu verifica ecuatia (21) (toti termenii, incepand cu al doilea

sunt nuli, iar primul este diferit de zero) multiplicand ecuatia cu   se obtine
ecuatia echivalenta

a0tgnx + a1tgn-1x + ... + an-1tgx + an = 0


care prin substitutia tgx = t, se reduce la rezolvarea unei ecuatii algebrice de gradul n.

Exemplul 9. Sa se rezolve ecuatiile

a) sin2x - cos2x = 0; c) 5sin2x + 5sinxcosx = 3;


b) sin2x + sin2x - 3cos2x = 0;       d) 

Rezolvare. a) Ecuatia a) reprezinta o ecuatie trigonometrica omogena de gradul intai.

Se multiplica cu   si se obtine ecuatia liniara in raport cu tg2x

tg2x - 1 = 0
de unde tg2x = 1 si 

b) Cum sin2x = 2sinxcosx ecuatia b) se scrie sin2x + 2sinxcosx - 3cos2x = 0 si


reprezinta o ecuatie trigonometrica omogena de gradul al doilea. Se multiplica

cu   si se obtine ecuatia patrata

tg2x + 2tgx - 3 = 0
cu solutiile tgx = -3 si tgx = 1. Prin urmare
x = -arctg3 + n,   n  Z,

c) Se scrie 3 = 3·1 = 3·(sin2x + cos2x) si ecuatia devine

5sin2x + 5sinx·cosx = 3sin2x + 3cos2x


sau
2sin2x + 5sinx·cosx - 3cos2x = 0
adica o ecuatie trigonometrica omogena de gradul al doilea. Se rezolva similar
exemplelor precedente si se obtin solutiile x = -arctg3 + k,

k  Z si 

d) Cum cos2x = cos2x - sin2x, sin2x = 2sinxcosx,   ecuatia


devine

sau

adica este o ecuatie trigonometrica omogena de gradul al doilea. Se multiplica

cu   si se obtine ecuatia patrata

cu solutia   sau, rationalizand numitorul, 


Asadar, 
Metoda transformarii sumei functiilor trigonometrice in produs.

Ecuatiile de forma

sin(x)  sin(x) = 0 (22)
cos(x)  cos(x) = 0 (23)

cu ajutorul formulelor transformarii sumei in produs

(24)

(25)

(26)

se reduc la ecuatii trigonometrice simple.

Exemplul 10. Sa se rezolve ecuatiile

a) sin3x + sinx = 0;       c) cos5x = sin3x;


b) cosx + cos3x = 0; d) sinx + cos2x + sin3x + cos4x = 0.
Rezolvare. a)

sin2x = 0,
sin3x + sinx = 0             
cosx = 0,

    

(se observa ca solutiile   se contin in solutiile   - a se


desena cercul trigonometric si a se depune pe el solutiile obtinute).

b) cosx + cos3x = 0      2cos2xcos(-x) = 0. Cum functia cosinus este o functie para,
se obtine totalitatea

cos2x = 0,
cosx = 0,
de unde     

c) Cum   (formulele de reducere) se obtine ecuatia

sau

de unde, tinand seama ca functia sinus este impara, iar functia cosinus este para, se
obtine totalitatea

sau

d) Se grupeaza convenabil: (sinx + sin3x) + (cos2x + cos4x) = 0, se aplica formulele


(24) si (25) si se obtine ecuatia

2sin2xcosx + 2cos3xcosx = 0
sau
2cosx(sin2x + cos3x) = 0,
de unde rezulta totalitatea de ecuatii
cosx = 0,
sin2x + cos3x = 0.
Din prima ecuatie se obtine   Ecuatia secunda a totalitatii se rezolva
similar exemplului c) si se obtine   (se contine in solutia deja

obtinuta) si  Asadar solutiile ecuatiei initiale sunt   

  

Metoda transformarii produsului in suma


(utilizarea formulelor sin(  ),  cos(  )).

Exemplul 11. Sa se rezolve ecuatiile

a) cosxcos2x - sinxsin2x = 1;         b) cosxcos3x = cos4x.

Rezolvare. a) cosxcos2x - sinxsin2x = 1      cos(x + 2x) = 1      cos3x = 1     

3x = 2k,   k  Z      

b) Cum   se obtine

sau cos2x - cos4x = 0, de unde rezulta


2sin(-x)sin3x = 0.
Ultima ecuatie este echivalenta cu totalitatea
sinx = 0,
sin3x = 0,

de unde   (solutiile primei ecuatii se contin in solutiile ecuatiei secunde).


Metoda micsorarii puterii

Aceasta metoda utilizeaza formulele

(27)

(28)

(29)

(30)

(31)

in scopul micsorarii gradului ecuatiei ce urmeaza a fi rezolvate. Formulele (27) si (28)


se utilizeaza si la rezolvarea ecuatiilor

sin2ax + sin2bx = sin2cx + sin2dx, (32)


cos2ax + cos2bx = cos2cx + cos2dx, (33)
daca numerele a, b, c si d verifica una din conditiile a + b = c + d sau a - b = c - d.

Exemplul 12. Sa se rezolve ecuatiile

a) cos2x + cos22x + cos23x = 3/2;


b) sin42x + cos42x = sin2xcos2x;
c) cos6x + sin6x = cos2x.

Rezolvare. a) Se utilizeaza formula (27) si se obtine ecuatia echivalenta

sau
cos2x + cos4x + cos6x = 0.
Se grupeaza convenabil si se obtine
(cos2x + cos6x) + cos4x = 0      2cos4xcos2x + cos4x = 0     
cos4x = 0,
   cos4x(2cos2x + 1) = 0          
cos2x = -1/2,

b) Cum (a se vedea (29))   iar   


ecuatia devine

sau sin42x + sin4x - 2 = 0, de unde rezulta sin4x = 1 si 

c) Cum   ecuatia devine

de unde rezulta totalitatea


cos2x = 1, x = n,   n  Z,
    
cos2x = 1/3,
Ecuatii de tipul
asinx + bcosx = c,     a·b·c  0. (34)

Se propun urmatoarele metode de rezolvare a ecuatiilor de forma (34):

a) Reducerea la o ecuatie omogena de gradul al doilea in raport cu   si 

Se scrie
si ecuatia (34) devine

- omogena de gradul 2 daca (c - b)(b + c)  0, sau, in caz contrar, se reduce la


rezolvarea unei ecuatii omogene de gradul 1 si a unei ecuatii de tipul (2) sau (5).

Exemplul 13. Sa se rezolve ecuatiile

a) sin2x + cos2x = 1;       b) 

Rezolvare. a)

sin2x + cos2x = 1      2sinxcosx + cos2x - sin2x = sin2x + cos2x   


   2sinxcosx - 2sin2x = 0      2sinx(cosx - sinx) = 0     
sinx = 0, sinx = 0, x = k,   k  Z,
          
cosx - sinx = 0, tgx = 1,

b)               


         
             
   

b) Utilizarea formulelor
(35)

Cu ajutorul formulelor indicate, ecuatia (34) se reduce al o ecuatie patrata in raport


cu   Se tine seama ca aplicarea acestor formule aduce la pierderea
solutiilor  =  + 2k,   k  Z, din ce cauza se verifica (prin substituirea directa in
ecuatia initiala), daca ele sunt sau ba solutii ale ecuatiei (34).

Exemplul 14. Sa se rezolve ecuatiile

a) sin2x + cos2x = 1;       b) 

Rezolvare. a) Cum   si


cum   nu verifica ecuatia data, ecuatia este echivalenta cu ecuatia
   sau   1 + tg2x = 2tgx + 1 - tg2x,
de unde rezulta
tgx = 0, x = k,   k  Z,
    
tgx = 1,

b) Se aplica formulele (35 ) si se obtine

x   + 2k,   k  Z,


sau

x   + 2k,   k  Z,


de unde

x   + 2k,

  si     Verificarea directa arata ca si x =  + 2k,   k  Z sunt


solutii ale ecuatiei date. Asadar solutiile ecuatiei date
sunt 
c) Metoda unghiului auxiliar.

Cum a·b·c  0 ecuatia (34) se scrie

(36)

si cum       si   rezulta ca


exista un unghi , astfel incat

(37)
   si   

sau un unghi , astfel incat

(38)
   si   

Atunci ecuatia (36) se scrie

sau
Ultimile ecuatii nu prezinta greutati in rezolvare.

Nota. Se observa ca ecuatia (34) are solutii daca si numai daca   iar
valoarea maxima a functiei f(x) = asinx + bcosx este   si valoarea minima este -
.

Exemplul 15. Sa se rezolve ecuatiile

a) sin2x + cos2x = 1;       b) 3sinx + 4cosx = 5;       c) 

Rezolvare. a)

sin2x + cos2x = 1           

              

              


x = n,   n  Z,
  

b)

sinxcos + cosxsin = 1,
3sinx + 4cosx = 5             
sin = 4/5;   cos = 3/5,
sin(x + ) = 1,
       
tg = 4/3,

c) Cum valoarea maxima a membrului din stanga ecuatiei este   si   


rezulta ca ecuatia nu are solutii.

Ecuatii de tipul F(sinx  cosx, sinxcosx) = 0.

Ecuatiile de asa tip se rezolva cu ajutorul substitutiei 

Exemplul 16. Sa se rezolve ecuatiile:

a) 2(sinx + cosx) + sin2x + 1 = 0;


b) 1 - sin2x = cosx - sinx;

c) 

Rezolvare. a) Se noteaza t = sinx + cosx, atunci t2 = (sinx + cosx)2 = 1 + sin2x, si


ecuatia devine 2t + t2 = 0, de unde t = 0 sau t = -2. Cum ecuatia sinx + cosx = -2 nu are
solutii, ramane sinx + cosx = 0 - ecuatie omogena de gradul intai cu
solutiile 

b) Se noteaza cosx - sinx = t, atunci sin2x = 1 - t2 si ecuatia devine t2 = t cu solutiile t =


0,   t = 1. Asadar

cosx - sinx = 0, 1 - tgx = 0,


         
cosx - sinx = 1,

c) DVA al ecuatiei este   In DVA ecuatia se scrie

sinx + cosx - 5sinxcosx + 1 = 0.


Se noteaza t = sinx + cosx si se obtine ecuatia patrata
5t2 - 2t - 7 = 0,
cu solutiile t = -1 si t = 7/5. Prin urmare sinx + cosx = -1, de

unde  (nu verifica DVA al ecuatiei) sinx + cosx = 7/5, de

unde 
Metoda descompunerii in factori

Aceasta metoda este una din cele mai frecvente si presupune o cunoastere
satisfacatoare aformulelor trigonometrice.

Exemplul 17. Sa se rezolve ecuatiile

a) sin3x - cos3x = cos2x;


b) sin3x - sin2x + 2cosx = 2cos2x - sinx;
c) 4sinx + 2cosx = 2 + 3tgx.

Rezolvare. a) sin3x - cos3x = cos2x      (sinx - cosx)(sin2x + sinxcosx + cos2x) =


cos2x - sin2x     (sinx - cosx)(1 + sinxcosx + (cosx + sinx)) = 0   

tgx = 1,
sinx - cosx = 0,
          
1 + sinxcosx + (cosx + sinx) = 0,
t = sinx + cosx,

   t2 + 2t + 1 = 0,        


sinx + cosx = -1,
t = sinx + cosx,
  
x =  + 2m,   m  Z.

b) Se trec toti termenii in stanga ecuatiei si se grupeaza convenabil:

(sin3x + sinx) + 2cosx - (sin2x + 2cos2x) = 0.


Se utilizeaza formulele sumei sinusurilor si sinusului unghiului dublu si se obtine
(2sin2xcosx + 2cosx) - (2sinxcosx + 2cos2x) = 0
sau
2cosx·[(sin2x + 1) - (sinx + cosx)] = 0.
Se tine seama ca sin2x + 1 = 2sinxcosx + sin2x + cos2x = (sinx + cosx)2 si ecuatia
devine
2cosx[(sinx + cosx)2 - (sinx + cosx)] = 0
sau
2cosx(sinx + cosx)(sinx + cosx - 1) = 0,
de unde se obtine totalitatea
cosx = 0,
sinx + cosx = 0,
sinx + cosx - 1 = 0.

Din prima ecuatie a totalitatii se obtine   Cea secunda reprezinta o


ecuatie trigonometrica omogena de gradul intai cu solutiile   
Ecuatia a treia se rezolva, de exemplu, prin metoda introducerii unghiului auxiliar si
are solutiile x = 2n,   n  Z si   Ultimul set de solutii se contine in
multimea solutiilor primei ecuatii si prin urmare multimea solutiilor ecuatiei initiale
este

c) DVA al ecuatiei este   Ecuatia se scrie

sau
4sinxcosx + 2cos2x - 2cosx - 3sinx = 0.
Se grupeaza convenabil:
2cosx(2sinx - 1) + (2cos2x - 3sinx) = 0,
sau, cum 2cos2x = 2(1 - sin2x) = 2 - 2sin2x,
2cosx(2sinx - 1) + (2 - 3sinx - 2sin2x) = 0.
Cum 2 - 3sinx - 2sin2x = 2 - 4sinx + sinx - 2sin2x = 2(1 - 2sinx) + sinx(1 - 2sinx) = (1 -
2sinx)(2 + sinx), ecuatia devine
2cosx(2sinx - 1) + (1 - 2sinx)(2 + sinx) = 0,
sau
(2sinx - 1)(2cosx - sinx - 2) = 0.
Cum               
    ecuatia se scrie

de unde rezulta
sinx = 1/2,   cu solutiile   

   cu solutiile   x = 2m,   m  Z,

   cu solutiile   
Toate solutiile obtinute verifica DVA al ecuatiei.

In incheiere vom prezenta unele metode utile de rezolvare a ecuatiilor trigonometrice.

Exemplul 18. Sa se rezolve ecuatiile:

a) cosx + cos2x + cos3x + ... + cosnx = n,     n  N,   n  1;


b) sinx + sin2x + sin3x + ... + sinnx = n,     n  N,  n  2;
c) sin11x + cos11x = 1;
d) sin10x - cos7x = 1;

e) 
f) 3sin2x + 4cos6xcos2x + 2sin10x = 7;

g) 
h) 4sin2x - 4sin23xsinx + sin23x = 0;

i) 
j) cosxcos2xcos4xcos8x = 1/16.

Rezolvare. a) Cum pentru orice m natural |cosmx|  1, membrul din stanga ecuatiei va


fi egal cu ndaca si numai daca fiecare termen va fi egal cu unu. Asadar rezulta
sistemul

cosx = 1,
cos2x = 1,
...
cosnx = 1
cu solutiile x = 2k,   k  Z.

b) Se rezolva similar exemplului a) si se obtine sistemul

sinx = 1,
sin2x = 1,
...
sinnx = 1,
care este incompatibil. Intr-adevar, solutiile primei ecuatii:   nu
verifica a doua ecuatie a sistemului:   Prin urmare
ecuatia nu are solutii.

c) Cum sin11x  sin2x, cos11x  cos2x implica sin11x + cos11x  sin2x + cos2x, sau sin11x +


cos11x 1, iar in ultima inegalitate semnul egalitatii se atinge daca si numai daca

sinx = 0,
cosx = 1,
sinx = 1,
cosx = 0.
rezulta ca ecuatia are solutiile x = 2m,   m  Z (din primul sistem al totalitatii)
si   (din sistemul secund).

d) Se utilizeaza acelasi procedeu ca si in exemplul precedent: sin 10x  sin2x,   -


cos7x  cos2x, de unde sin10x - cos7x  1 si, prin urmare, semnul egalitatii se atinge
cand

sin10x = sin2x,
-cos7x = cos2x,
adica sinx  {0;-1;1}, iar cosx  {0;-1}. Asadar se
obtine 

e) Cum   |cos2x|  1, membrul din stanga ecuatiei va fi egal cu minus unu,


daca si numai daca

Din   rezulta x =  + 4n si atunci cos2x = cos(2 + 8n) = 1  -1, adica


primul sistem al totalitatii este incompatibil. Din   rezulta x = - + 4k si
atunci cos2(- + 4k) = cos2 = 1, deci x = - + 4k,   k  Z sunt solutiile sistemului
(si ecuatiei enuntate).

f) Cum 3sin2x + 4cos6xcos2x  3sin2x + 4cos2x  5 (a se vedea nota la Metoda


unghiului auxiliar), 2sin10x  2 se obtine 3sin2x + 4cos6xcos2x + 2sin10x  7, si
semnul egalitatii se atinge doar pentru

|cos6x| = 1,   sau   sin6x = 0,


sin10x = 1, sin10x = 1,
de unde

Ultimul sistem este incompatibil. In adevar

conduce la ecuatia in numere intregi


10n = 3 + 6m   sau   10n - 6m = 3
care nu are solutii: diferenta a doua numere pare nu este un numar impar. Prin urmare
ecuatia enuntata nu are solutii.

g) Ecuatia se scrie

sau

Membrul din stanga nu intrece doi (    cos2x  1), prin urmare ecuatia are
solutii daca si numai daca

  sau  
cos2x = 1, x = n,   n  Z.

Sistemul obtinut (si deci si ecuatia initiala) are solutii daca vor exista
asa n, k  Z astfel incat

sau
1 + 4k = 5n
de unde 4k = 5n - 1 sau 4k = 4n + (n - 1). Asadar, n - 1 urmeaza a fi divizibil prin 4,
adica
n - 1 = 4s,   s  Z
de unde n = 4s + 1 si cum 1 + 4k = 5n, adica 4k = 5(4s + 1) - 1 se obtine k = 5s + 1, si
x =  + 4s,   s  Z.

h) Membrul din stanga ecuatiei se considera trinom patrat in raport cu sinx.


Discriminantul acestui trinom este

D = 16sin43x - 16sin23x,


de unde rezulta ca ecuatia enuntata va avea solutii doar pentru sin 23x  0 sau
sin23x  1. Prin urmare (cum sin2  0 si sin2  1) ecuatia poate avea solutii doar
daca sin23x = 0 sau sin23x = 1 adica   respectiv 

Se substituie in ecuatie si se obtine

1.  Cum sin2n = 0, ramane 


de unde n = 3m,   m  Z, adica din primul set se obtine solutiile x = m,
m  Z.
2.  Cum 
 se obtine

adica

de unde rezulta   sau   


adica 

Asadar solutiile ecuatiei date sunt

x = n,   n  Z,     

i) Se noteaza cos2 x = t si ecuatia devine

sau

de unde
|4t - 1| + |4t - 3| = 2.

Se tine seama ca |4t - 3| = |3 - 4t| si 2 = |2| = |4t - 1 + 3 - 4t| si utilizand proprietatile


modulului se obtine inecuatia

(4t - 1)(3 - 4t)  0,


de unde
adica   sau   Din ultima inecuatie se obtine (a se vedea
tema Inecuatii trigonometrice) solutiile ecuatiei enuntate

j) Cum x = k,   k  Z nu sunt solutii ale ecuatiei date (cosk =  1,   cos2k =


cos4k = cos8k= 1) se multiplica ambii membri ai ecuatiei cu 16sinx si se utilizeaza
formula sinusului unghiului dublu

16sinxcosxcos2xcos4xcos8x = sinx,
8sin2xcos2xcos4xcos8x = sinx,
4sin4xcos4xcos8x = sinx,
2sin8xcos8x = sinx,
sin16x = sinx,

sau   sin16x - sinx = 0,       de unde           

  k 15s,   s  Z (deoarece x  m) si         m  Z,   m  17s +


8,   s Z.
Exercitii pentru autoevaluare

Sa se rezolve ecuatiile

1. 2sin2x - 1 = cosx;
2. 7tgx - 4ctgx = 12;
3. tg2x - 3tgx + 2 = 0;
4. 6cos2x + 5cosx + 1 = 0;
5. sin2x - cos2x = cosx;
6. 3cos2x + 4sinxcosx + 5sin2x = 2;
7. 3cos2x - sin2x - 2sinxcosx = 0;

8.
9. cos3xcos6x = cos5xcos8x;
10.sin2x + sin22x = sin23x + sin24x;
11. 1/2(sin4x + cos4x) = sin2xcos2x + sinxcosx - 1/2;
12.cos3x = cosx;
13.sin2x = sinx;
14.sin5x = cos13x;
15.cos2x + 3|cosx| - 4 = 0;
16.8sin2xcos2x + 4sin2x - 1 = (sinx + cosx)2;
17.
18.8cos4x = 3 + 5cos4x;
19.
20.2sin4x - 3sin22x = 1;

21.
22.6cos2x + cos3x = cosx;
23.sin2x + cos2x + sinx + cosx + 1 = 0;
24.tg2x = 4cos2x - ctgx;

S-ar putea să vă placă și