Probleme rezolvate (1)

A. IDENTITĂŢI

R1.2.1. Dacă x, y, z ∈ R , cu proprietatea x + y + z = xyz , şi dacă nici unul

1
dintre ele nu este egal cu , să se demonstreze că:
3
3x − x 3 3 y − y 3 3z − z 3
+ + =
( )(
3x − x 3 3 y − y 3 3z − z 3)(
.
)
1 − 3x 2 1 − 3 y 2 1 − 3z 2 ( )( )(
1 − 3x 2 1 − 3 y 2 1 − 3z 2 )
Soluţie:
Forma expresiei de demonstrat ne sugerează folosirea identităţii
tgA + tgB + tgC = = tgA ⋅ tgB ⋅ tgC valabilă în orice triunghi nedreptunghic
 π π
ABC . Notăm x = tga , y = tgb , z = tgc , unde a, b, c ∈  − ,  . Avem
 2 2
xy ≠ 1 , deoarece, dacă xy = 1 , din x + y + z = xyz ar rezulta x + y = 0 şi deci
x 2 = −1 imposibil. Cum tga ⋅ tgb ≠ 1 , are sens relaţia
tga + tgb x+ y
tg (a + b ) = ⇔ tg (a + b ) = = − z = tg (− c ) , deci a + b + c = kπ ,
1 − tga ⋅ tgb 1 − xy
 π π
k ∈ Z şi cum a, b, c ∈  − ,  , k ∈ {− 1,0,1} . Reciproc, dacă avem trei
 2 2
unghiuri a, b, c diferite de
(2k + 1)π , k ∈ Z şi a + b = kπ − c ,
2
tga + tgb
= tg (a + b ) = −tgc , de unde tga + tgb + tgc = tga ⋅ tgb ⋅ tgc . Dacă
1 − tga ⋅ tgb

tgu ≠ ±
1
şi u≠
(2k + 1)π , ∀k ∈ Z , are sens tg 3u =
3tgu − tg 3 u
şi cum
3 2 1 − 3tg 2 u
3a + 3b + 3c = 3kπ , obţinem tg (3a + 3b + 3c ) = 0 , de unde tg 3a + tg 3b + tg 3c =
= tg 3a ⋅ tg 3b ⋅ tg 3c care este echivalentă cu egalitatea propusă.

Observaţie
1.Pornind de la identitatea

tg (a + b + c + d ) =
∑ tga − ∑ tga ⋅ tgb ⋅ tgc , obţinem
1 + tga ⋅ tgb ⋅ tgc ⋅ tgd − ∑ tga ⋅ tgb

tg 4 x =
( )
4tg 1 − tg 2 x
. Cu acestea putem obţine şi alte identităţi condiţionate
1 − 6tg 2 x + tg 4 x

14
cum ar fi: Dacă x + y + z + t = xyz + yzt + ztx + txy , atunci
X + Y + Z + T = XYZ + ZYT + ZTX + TXY (sau ∑ X = ∑ XYZ ), unde

X =
(
4x 1 − x 2 ) şi analoagele pentru Y , Z , T . Observăm că dacă
1 − 6x 2 + x 4
+ b + c + d = π , atunci ∑ tga = ∑ tga ⋅ tgb ⋅ tgc ;
∑ X − ∑ XYZ =
tg (4a + 4b + 4c + 4d ) =
1 + XYZT − ∑ XY
= tg 4π = 0 ⇒ ∑ X = ∑ XYZ .

2. Pornind de la aceeaşi formulă putem rezolva următoarea problemă:

Pentru toate valorile admisibile ale variabilelor reale a, b, c să se arate
a−b b−c c−a a−b b−c c−a
că + + = ⋅ ⋅ . Notând a = tgα , b = tgβ ,
1 + ab 1 + bc 1 + ac 1 + ab 1 + bc 1 + ca
 π π tgu − tgv
c = tgχ , α , β , χ ∈  − ,  , cu ajutorul formulei tg (u − v ) = ,
 2 2 1 + tgu ⋅ tgv
deducem relaţia
tg (α − β ) + tg (β − χ ) + tg (χ − α ) = tg (α − β ) ⋅ tg (β − χ ) ⋅ tg (χ − α ) care este
echivalentă cu egalitatea din enunţ.

R1.2.2. Dacă a 2 + b 2 ≤ 4 , a ≤ b , a, b ∈ [0,2] , să se demonstreze egalitatea:

2 2
 a b 4 − a2 − b2   2 
 + 1−  a − b 4 − a − b  = b
2
1−  +
2 2 a 2 + b 2  2 2 a 2 + b 2 
 
Soluţie:
Condiţiile problemei ne sugerează substituţiile a = sin α + sin β ,
b = cos α + cos β , care verifică a + b ≤ 4 , deoarece cos(α − β ) ≤ 1 . Avem
2 2

succesiv:
4 − a2 − b2 1 − cos(α − β ) α −β b 4 − a 2 − b 2 sin α − sin β
= = tg ; = .
a +b
2 2
1 + cos(α − β ) 2 2 a2 + b2 2
a b 4 − a2 − b2 a b 4 − a2 − b2
+ = sin α ; − = sin β .
2 2 a2 + b2 2 2 a2 + b2
Egalitatea devine 1 − sin 2 α + 1 − sin 2 β = cos α + cos β = b .

15
 R1.2.3. Să se arate că:
1+ x 1+ y 1+ z
+ + = 2 3, dacă şi numai dacă
1+ x + x 2
1+ y + y 2
1+ z + z2
x = y = z = 1,
( x, y , z ≥ 0 ) .
Soluţie:
Observând că x 2 + x + 1 este latura opusă unghiului de 120° în triunghiul cu
laturile 1 şi x , considerăm ∆ABC cu AC = 1 , AB = x , BC = x 2 + x + 1 ,
m( A) = 120°. Din teorema sinusurilor în ∆ABC avem:
AC = 2 R sin α , α = m(∠ABC ) ;
AB = 2 R sin (60° − α ) ;
BC = 2 R sin 120°;
Cum AB + AC > BC , avem:
x +1 2 R sin α + 2 R sin (60° − α ) 2[sin α + sin (60° − α )]
1< = = =
x2 + x +1 2 R sin 120° 3
4 sin 30° cos(30° − α ) 2 x +1 2
= ≤ . Deci ≤ ,cu egalitate dacă şi numai
3 3 x + x +1
2
3
1+ y 2 1+ z 2
dacă x = 1 . Analog ≤ , ≤ şi prin urmare
y + y +1
2
3 z + z +1
2
3
egalitatea are loc dacă şi numai dacă x = y = z = 1 .

Observaţie:
1+ x
Pentru demonstrarea inegalităţii ∑ ≤ 2 3 , am arătat mai
x2 + x +1
întâi trei inegalităţi mai simple, pe care apoi le-am adunat. Acest procedeu se
numeşte „spargerea” inegalităţii.

16
B. INEGALITĂŢI

R1.2.4. Să se arate că dacă a, b, c sunt numere reale pozitive oarecare, iar

x, y, z numere reale, avem:
( )( )(
a(1 + yz ) 1 + x 2 + b(1 + zx ) 1 + y 2 + c(1 + xy ) 1 + z 2 ≤ (a + b + c ) 1 + x 2 1 + y 2 1 + z 2 )
Soluţie:
 π π
Deoarece x, y, z ∈ R , (∃)α , β , χ ∈  − ,  astfel încât x = tgα , y = tgβ ,
 2 2
z = tgχ . Cu aceste notaţii, primul membru al inegalităţii se scrie succesiv:
( )
a cos(β − χ )
∑ a(1 + yz ) 1 + x 2 = ∑ a (1 + tgβ ⋅ tgχ ) 1 + tg 2α = ∑ cos α cos β cos χ
a+b+c
Membrul doi se scrie: (a + b + c ) (1 + x 2 )(1 + y 2 )(1 + z 2 ) = ; Cu
cos α cos β cos χ
acestea, inegalitatea de demonstrat este echivalentă cu:
a cos(β − χ ) + b cos(χ − α ) + c cos(α − β ) ≤ a + b + c ,
care este evidentă. Egalitate avem dacă şi numai dacă cos(β − χ ) = 1 ,
cos(χ − α ) = 1 , cos(α − β ) = 1 , deci α = β = χ , adică x = y = z .

Observaţie:
Inegalitatea se poate demonstra şi prin „spargerea” ei în trei inegalităţi
care se pot deduce folosind aceeaşi metodă trigonometrică. Acestea sunt:
( )( )( )
a(1 + yz ) 1 + x 2 ≤ a 1 + x 2 1 + y 2 1 + z 2 şi analoagele.

R1.2.5. Se consideră numerele reale x1 , x 2 ,K, x n ∈ [− 1,1] . Ştiind că suma

n
cuburilor acestor numere este 0, să se arate că x1 + x 2 + L + x n ≤ .
3
Soluţie:
Pornim de la formula cos 3α = 4 cos 3 α − 3 cos α . Deoarece xi ∈ [− 1,1],
(∃) α i ∈ [0, π ] , i = 1, n astfel încât xi = cos α i . Deducem succesiv:
x1 + x 2 + L + x n =
4 cos 3 α 1 − cos 3α 1 4 cos 3 α 2 − cos 3α 2
= cos α 1 + cos α 2 + L + cos α n = + +L+
3 3

17
 4 cos 3 α n − cos 3α n 1 n
+ = − (cos 3α 1 + cos 3α 2 + L + cos 3α n ) ≤ .
3 3 3

R1.2.6. Dacă x ∈ R, x ≤ 1 , n ∈ N , atunci (1 − x ) + (1 + x ) ≤ 2 n

n n

Soluţie:
 π
Deoarece x ≤ 1 , putem nota x = cos 2t , t ∈ 0,  . Inegalitatea din enunţ
 2
devine
(1 − cos 2t )n + (1 + cos 2t )n ≤ 2 n ⇔ 2 n sin 2n t + 2 n cos 2 n t ≤ 2 n ⇔ sin 2 n t + cos 2 n t ≤ 1
inegalitate care se obţine prin adunarea inegalităţilor sin 2 n t ≤ sin 2 t şi
cos 2 n t ≤ cos 2 t . Egalitate avem în cazul n = 1 .

C. PROBLEME DE EXTREM

x2 + 2
R1.2.7. Să se afle minimul funcţiei f : R → R , f ( x ) =
x2 +1
Soluţie:
x∈R, deci (∃)α ∈  − π , π  , astfel încât x = tgα . Atunci
 2 2
x2 + 2 tg 2α + 2
= =
x2 +1 tg 2α + 1
sin 2 α + 2 cos 2 α 1 + cos 2 α 2 cos α
= ⋅ cos α = ⋅ cos α ≥ ⋅ cos α = 2 . Minimul
cos α
2
cos α
2
cos 2 α
este 2 şi se atinge pentru x = 0 .

R1.2.8. Să se determine minimul şi maximul expresiei

E ( x , y ) = x 1 − y 2 + y 1 − x 2 , x, y ∈ R .
Soluţie:
 π π
x, y ∈ [− 1,1] , notăm x = sin α , α ∈ − ,  , y = cos β , β ∈ [0, π ] .
 2 2
Atunci E ( x, y ) = sin α ⋅ sin β + cos β ⋅ cos α = ± cos(α ± β ) ≤ 1 , deci

x 1 − y 2 + y 1 − x 2 ≤ 1 ⇔ −1 ≤ E ( x, y ) ≤ 1 .

18
   2 2 
Minimul se atinge pentru (x, y ) ∈ (0,−1), (− 1,0 ),  − ,−  iar maximul

  2 2 
  2 2 
pentru (x, y ) ∈ (0,1), (1,0 ),  ,  .

  2 2 

R1.2.9. Să se determine mulţimea valorilor funcţiei

3 + 2 1− x2
f : [− 1,1] → R , f ( x ) = .
1+ x + 1− x

Soluţie: Din x ≤ 1 , y = f ( x ) > 0 , este suficient să studiem mulţimea

valorilor lui y 2 . Prin schimbarea de variabilă x = cos α , α ∈ [0, π ] ,
3 + 2 sin α 4t 2 + 12 t + 9
y= , de unde y 2 = , cu t = sin α . Din
α α 2( t + 1)
2 cos + 2 sin
2 2
1
α ∈ [0, π ] , t ∈ [0,1] ,rezultă y 2 = 2(t + 1) + + 2 . Considerăm funcţia
2(t + 1)
1
g : [1, ∞ ) → R , g ( x ) = x + . Arătăm că g este strict crescătoare pentru
x
 1 
x ∈ [1, ∞ ) . Într-adevăr, 0 ≤ x1 ≤ x2 ⇒ g ( x1 ) − g ( x2 ) = ( x1 − x 2 )1 −  < 0 .
 x1 x 2 
Pentru x = 2(t + 1) , cum t ∈ [0,1] ⇒ x ∈ [2,4] .
 5 17   9 25  3 2 5 
g ([2,4]) =  ,  . Deducem y 2 ∈  ,  , deci y ∈  ,  = Im f
2 4  2 4   2 2

D. ECUAŢII

R1.2.10. Să se rezolve ecuaţia 1 − x 2 = 4 x 3 − 3 x , x ∈ R .

Soluţie:
Condiţia de existenţă a ecuaţiei este x ≤ 1 . Se impune condiţia
4 x 3 − 3 x ≥ 0 . Deoarece x ≤ 1 , putem face schimbarea de variabilă x = cos α ,
α ∈ [0, π ] şi ecuaţia se scrie succesiv

19
 1 − cos 2 α = 4 cos 3 α − 3 cos α ⇔ sin α = cos 3α . Pentru α ∈ [0, π ] , sin α ≥ 0
π 
şi sin α = cos 3α ⇔ cos 3α = cos − α 
deci cu soluţiile
2 
 3π  π  π
α ∈  + kπ  ∪  + kπ  , k ∈ Z . Cum α ∈ [0, π ] obţinem α1 = ,
4  8  8
5π 3π π 2+ 2 2− 2 2
α2 = , α3 = , deci x1 = cos = , x2 = − , x3 = − .
8 4 8 2 2 2

(
R1.2.11. Să se rezolve ecuaţia: x + 1 − x 2 = 2 2 x 2 − 1 )
Soluţie:
Condiţia de existenţă este 1 − x 2 ≥ 0 ⇔ x ∈ [− 1,1] . Facem schimbarea de
variabilă x = cos α , α ∈ [0, π ] care ne conduce la ecuaţia
cos α + sin α = 2 cos 2α . Pentru cos 2α ≥ 0 ridicăm la pătrat şi obţinem
1
succesiv 1 + sin 2α = 2 cos 2 2α ⇔ ⇔ 2 sin 2 2α + sin 2α − 1 = 0 ⇔ sin 2α =
2
1  k π kπ 
sau sin 2α = −1 . Din sin 2α = rezultă α ∈ (− 1) + / k ∈ Z  . Convine
2  12 2 
π π π π  2+ 6
α= deci x = cos = cos −  = = . Din sin 2α = −1 rezultă
12 12 3 4 4
 π kπ  3π 3π 2
α ∈ (− 1)k +1 + / k ∈ Z  . Convine α = de unde x = cos =− .
 4 2  4 4 2

E. SISTEME DE ECUAŢII

R1.2.12. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale pozitive sistemul:

 x + y + z = xyz

 x + y
+
z
=
3 3
 2
 1+ x 1+ y2 1+ z2
2

(Mihail Bencze)

20
Soluţie:
 π
Din x, y, z > 0 , rezultă că (∃) α , β , χ ∈  0,  astfel încât x = tgα , y = tgβ ,
 2
tgα + tgβ + tgχ − tgα ⋅ tgβ ⋅ tgδ
z = tgχ . Deoarece tg (α + β + χ ) = =0
1 − tgα ⋅ tgβ − tgβ ⋅ tgχ − tgχ ⋅ tgα
 π
rezultă α + β + χ = kπ , k ∈ Z , dar α , β , χ ∈  0,  , deci α + β + χ = π .
 2
3 3
A doua ecuaţie se scrie: sin α + sin β + sin χ = (1)
2
α β −χ
Avem sin α + sin β + sin χ = sin α + 2 cos cos . Presupunând α
2 2
α
constant, cum cos ≥ 0 , vom avea maximul expresiei sin α + sin β + sin χ
2
pentru β = χ . Analog α = β , deci maximul se obţine pentru triunghiul
3 3
echilateral, prin urmare sin α + sin β + sin χ ≤ .
2
π π
Din (1) rezultă α = β = χ = , deci x = y = z = tg = 3.
3 3

R1.2.13. Fie a, b, c > 0 . Să se arate că sistemul

 x y z
= =

a 1+ x( 2
)
b 1+ y 2
( c 1+ z2 ) ( )
 xy + yz + zx = 1

admite soluţii în R 3 , dacă şi numai dacă a, b, c sunt lungimile laturilor unui
triunghi.
(V. Paterău)
Soluţie:
Ecuaţia a treia ne sugerează folosirea identităţii
α β β χ χ α
tg ⋅ tg + tg tg =1+ tg tg
2 2 2 2 2 2
valabilă într-un triunghi cu unghiurile α , β , χ deci α + β + χ = π . Observăm
că dacă (x 0 , y 0 , z 0 ) este soluţie, atunci şi (− x 0 ,− y 0 ,− z 0 ) este soluţie a
α β χ
sistemului. Considerăm x, y, z > 0 şi notăm x = tg , y = tg , z = tg .
2 2 2

21
 x sin α y sin β z sin χ
Deducem succesiv: = ; = ; = şi
( a 1+ x) 2
2a ( )
b 1+ y 2
2b ( )
c 1+ z 2
2c
sin α sin β sin χ
din primele două egalităţi avem = = care exprimă teorema
a b c
sinusurilor într-un triunghi ABC , de laturi a, b, c şi unghiuri α , β , χ .
Soluţiile sistemului sunt deci
(x, y, z ) ∈  tg α , tg β , tg χ  − tg α ,−tg β ,−tg χ  .
 2 2 2  2 2 2 

22