PROGRESII ARITMETICE

☻Def: Se numeste progresie aritmetica un sir de numere reale in

care fiecare termen se obtine din termenul anterior adunand o
constanta numita ratie (r)

☻Proprietate :trei numere a,b,c sunt in progresie aritmetica daca b e

a+c
medie aritmetica intre a si c adica b=
2
☻an=a1+(n-1)r
n(2a1 + (n − 1)r )
☻Sn= unde am noatat cu Sn=a1+a2+a3+a4+…+an
2

PROGRESII GEOMETRICE

☻Def: Se numeste progresie geometrica un sir de numere reale in

care fiecare termen se obtine din termenul anterior inmultind cu o
constanta numita ratie (q).

☻Proprietate :trei numere a,b,c sunt in progresie geometrica cu

termeni pozitivi daca b e medie geometrica intre a si c adica b = ac
.
in general pentru o progresie geometica cu termeni oarecare a,b,c
sunt in progresie geometrica daca b2=ac
☻an=a1qn-1
(q n − 1)
☻Sn= a1 unde am noatat cu Sn=a1+a2+a3+a4+…+an
q −1

PROBABILITATI

nr.cazurifavorabile
☻Probabilitatea= nr.cazuriposibile
 LOGARITMI

☻ log a b =puterea la care il ridic pe a astfel incat sa dea pe b.

☻ log a b exista doar pentru a > 0, b > 0, a ≠ 1
☻ log a a b = b (cu ajutorul acestei formule orice numar real poate fi
scris ca log in orice baza vreau)
☻ log a b = c revine la b = a c
☻ logab+ logac= loga(bc)
b
☻logab- logac= loga( )
c
☻logabp=p logab
1
☻ log a b = p log a b
p

1
☻ log a b = log a
b

☻a log b
a
=b
☻daca a>1 functia log e crescatoare adica logab> logac  b>c
☻daca a<1 functia log e descrescatoare adica logab> logac  b<c

EXPONENTIALA
☻ a x a y = a x +y
ax
☻ y = a x− y
a
1 −x
☻ x =a
a
( )
y
☻ ax = a x ⋅y
 COMBINARI

☻Permutari de n se noteaza Pn
Pn=n! si reprezinta numarul de multimi ordonate ce se pot forma
cu n elemente

☻Aranjamente de n luate cate k se noteaza Ank

n!
Ank = reprezinta nr de submultimi ordonate de cate k elemente
(n − k )!
ce se pot forma dintr-o multime cu n elemente
☻Combinari de n luate cate k se noteaza Cnk
n!
Cnk = reprezinta nr de submultimi neordonate de cate k
k !(n − k )!
elemente ce se pot forma dintr-o multime cu n elemente.
Cn0 + Cn1 + Cn2 + ... + Cnn = 2n
☻Numarul tuturor sumultimilor unei multimi cu n elemente este 2n
☻Numarul submultimilor cu cate k elemente ale unei multimi cu n
elemente este Cnk

FUNCTII
☻ Punctele de intersectie dintre graficele a doua functii f si g
 y = f ( x)
se rezolva sistemul 
 y = g ( x)
Solutiile (x,y) reprezinta coordonatele punctelor de intersectie.
☻Inversa functiei f:
Daca f ( x) = y atunci f −1 ( y ) = x

☻Intersectia cu Ox a graficului functiei f

se rezolva ecuatia f(x)=0
Daca x e o sol a ecuatiei f(x)=0 .Punctul A(x,0) e un punct de
intersectie dintre axa Ox si graficul functiei f.

☻Intersectia cu Oy a graficului functiei f

Se calculeaza f(0) daca 0 e in domeniu de definitie.
Punctul B(0,f(0)) reprezinta intersectie dintre axa Oy si graficul
functiei f.
In cazul in care 0 nu se afla in domeniul de definitie al functiei ,
graficul functiei nu taie axa Oy.
 FUNCTIA DE GRADUL DOI
  −b −∆
☻Varful parabolei este V  , 
 2a 4a 
-daca a > 0 varful este punct de minim
−∆ −b
este valoare minima iar punct de minim
4a 2a
-daca a<0 varful este punct de maxim
−∆ −b
este valoare maxima iar punct de maxim
4a 2a

☻Graficul functiei de gradul doi e tangent la axa Ox daca are

∆=0
☻Graficul functiei de gradul doi e situat deasupra axei Ox daca are
∆ < 0

a > 0
☻Relatiile lui Viette
Pentru ecuatia de gradul doi cu radacini x1 , x2 au loc relatiile:
 −b
 x1 + x2 = a

 x ⋅x = c
 1 2 a

2
 −b  c
☻Observatie x12 + x2 2 = ( x1 + x2 ) − 2 x1 x2 =   − 2
2

 a  a
☻Ecuatia cu radacini x1 , x2 este x − Sx + P = 0 unde S = x1 + x2 iar
2

P = x1 ⋅ x2
☻
o Conditia ca a 2 + bx + c ≥ 0 ∀x ∈ ¡ este ∆ ≤ 0, a > 0
o Conditia ca a 2 + bx + c ≤ 0 ∀x ∈ ¡ este ∆ ≤ 0, a < 0
o Conditia ca a 2 + bx + c > 0 ∀x ∈ ¡ este ∆ < 0, a > 0
o Conditia ca a 2 + bx + c < 0 ∀x ∈ ¡ este ∆ < 0, a < 0
 VECTORI IN PLAN

r r r r
☻Modulul vectorului v = a ⋅ i + b ⋅ j este v = a 2 + b2
r r r ur r r
☻Produsul scalar a doi vectori v = a ⋅ i + b ⋅ j si w = c ⋅ i + d ⋅ j este
r ur
v⋅w = a ⋅c + b⋅d
r r r ur r r
☻Suma a doi vectori v = a ⋅ i + b ⋅ j si w = c ⋅ i + d ⋅ j este
r ur r r
v + w = (a + c)i + (b + d ) j
r r
☻Conditia ca doi vectori sa fie coliniari doi rvectori r
v si u sunt
coliniri daca exista a numar real astfel incat
uuur
v = a ⋅u
r r
☻Daca A( x A , y A ) si B( xB , yB ) atunci AB = ( xB − xA ) ⋅ i + ( yB − y A ) ⋅ j
uuu
r r r
☻Daca A( xA , y A ) vectorul de pozitie al lui A este OA = xA ⋅ i + y A ⋅ j se
uu
v
mai noteaza rA

TRIGONOMETRIE

x 0 π/6(30o) π/4(45o) π/3(60o) π/2(90o)

sinx 0 1 2 3 1
2 2 2
cos x 1 3 2 1 0
2 2 2
tgx 0 1 1 3 Nu
3 exista
ctgx Nu 3 1 1 0
exista 3
☻ sin(180o − x) = sin x ☻ cos(180o − x) = − cos x
☻ sin(90o − x) = cos x ☻ cos(90o − x) = sin x
☻ sin 2 x + cos 2 x = 1 oricare ar fi x real
 GEOMETRIE
x y 1
☻Ecuatia dreptei AB : x A yA 1 = 0
xB yB 1
☻Panta dreptei AB
y A − yB
o daca stiu doua puncte panta este mAB =
x A − xB
o daca dreapta e data sub forma y=mx+n atunci m este panta
−a
o daca ecuatia e sub forma ax+by+c=0 panta este b
o Obs : dreptele verticale (x=a) nu au panta
☻Ecuatia unei drepte cand stiu un punct A si panta m este
y − y A = m( x − x A )
☻Conditia de paralelism a doua drepte d1 Pd 2 ⇔ md = md 1 2

☻Distanta dintre doua puncte | AB |= ( x A − xB ) 2 + ( y A − yB ) 2

xA + xB y A + y B
☻mijlocul segmentului AB este M ( , )
2 2
xA yA 1
☻Conditia ca trei puncte A,B,C sa fie coliniare xB yB 1 = 0
xC yC 1

☻Punctul de intersectie dintre doua drepte se determina rezolvand

sistemul facut de ecuatiile lor.
xA yA 1
∆
☻Aria triunghiului ABC este S ABC = unde ∆ = xB yB 1
2
xC yC 1
baza ⋅ inaltimea
☻Aria triunghiului S ABC =
2
l2 3
☻Aria triunghiului echilateral cu latura l este: S =
4
☻In triunghiul dreptunghic mediana e jumatate din ipotenuza

☻Aria triunghiului ABC (Heron) S ABC = p( p − a)( p − b)( p − c) unde

a+b+c
p=
2
 BC ⋅ AC ⋅ sin C BC ⋅ AB ⋅ sin B AB ⋅ AC ⋅ sin A
☻Aria triunghiului ABC= = =
2 2 2
☻Teorema lui Pitagora in triunghiul dreptunghic b2+c2=a2
☻Teorema cosinusului
BC 2 = AC 2 + AB 2 − 2 ⋅ AB ⋅ AC ⋅ cos( Aˆ )
)
AC 2 = AB 2 + BC 2 − 2 ⋅ AB ⋅ BC ⋅ cos( B )
)
AB 2 = AC 2 + BC 2 − 2 ⋅ BC ⋅ AC ⋅ cos(C )

BC AC AB
☻Teorema sinusurilor = = = 2R unde R raza cercului
sin A sin B sin C
circumscris triunghiului

☻Mediana in trunghi este segmentul ce uneste un varf cu mijlocul

laturii opuse
☻Mediatoarea unui segment e perpendiculara pe mijlocul segmentului
☻Inaltimea in tringhi e perpendiculara din varf pe latura opusa
☻Bisectoarea este semidreapta care imparte un unghi in 2 unghiuri
congruente.