Sunteți pe pagina 1din 7

PROGRESII ARITMETICE

Def: Se numeste progresie aritmetica un sir de numere reale in care fiecare termen se obtine din termenul anterior adunand o constanta numita ratie (r)

Proprietate :trei numere a,b,c sunt in progresie aritmetica daca

medie aritmetica intre a si c adica

b

a c

2

a n =a 1 +(n-1)r

S n =

n

(2

a n r

1

(

1) )

2

unde am noatat cu S n =a 1 +a 2 +a 3 +a 4 +…+a n

b

e

PROGRESII GEOMETRICE

Def: Se numeste progresie geometrica un sir de numere reale in care fiecare termen se obtine din termenul anterior inmultind cu o constanta numita ratie (q).

Proprietate :trei numere a,b,c sunt in progresie geometrica cu

termeni pozitivi daca b e medie geometrica intre a si c adica b

.

in general pentru o progresie geometica cu termeni oarecare sunt in progresie geometrica daca b 2 =ac a n =a 1 q n-1

ac
ac

a,b,c

S n =

a

n

1 ( q q   1 1)

unde am noatat cu S n =a 1 +a 2 +a 3 +a 4 +…+a n

PROBABILITATI

Probabilitatea=

nr . cazurifavorabile

nr . cazuriposibile

LOGARITMI

log

log

b =puterea

a a

b a b c

exista

log

la care

il

ridic pe a astfel

incat sa dea

numar real

doar pentru a 0, b 0, a 1 a

in orice

b

baza

c

vreau)

log a a

scris

ca

log

b

b (cu ajutorul acestei formule

orice

revine la

pe b.

poate

fi

log a b+ log a c= log a (bc)

log a b- log a c= log a ( b )

c

log a b p =p log a b

1

p

1

log

a

a log

p b

log b

log a

b

a b

daca a>1 functia log e crescatoare adica log a b> log a c b>c daca a<1 functia log e descrescatoare adica log a b> log a c b<c

a

log b

a

b

EXPONENTIALA

a a a

x

y

x y

a

x

a

y

a

x y

1

a

x

a

x

a x

y x y

a

COMBINARI

Permutari de n se noteaza P n P n =n! si reprezinta numarul de

cu

n elemente

multimi

ordonate

ce

se pot

forma

Aranjamente de n luate cate k se noteaza

A

k

n

k

A

n

n !

( n k )!

reprezinta

nr

de submultimi ordonate de cate k elemente

ce se pot

forma dintr-o multime cu n elemente

Combinari de n luate cate k

se noteaza

C

k

n

k

C

n

n !

k n

!( )!

k

reprezinta

nr

de submultimi neordonate de cate k

elemente ce se pot

forma dintr-o multime cu n elemente.

n 0

C

C C   C 2

n 1

n 2

n n

n

Numarul tuturor sumultimilor unei multimi cu n elemente este 2 n Numarul submultimilor cu cate k elemente ale unei multimi cu n

elemente este

C

k

n

FUNCTII Punctul A(a,b) se afla pe graficul functiei f daca f(a)=b

Punctele de intersectie dintre graficele a doua functii f si g

se rezolva sistemul

y

y

f x

(

g x

(

)

)

Solutiile (x,y) reprezinta coordonatele punctelor de intersectie. ☻Inversa functiei f:

Daca

f ( x ) y atunci

f

1

( y ) x

Intersectia cu Ox a graficului functiei f se rezolva ecuatia f(x)=0 Daca x e o solutie a ecuatiei f(x)=0 .Punctul A(x,0) e un punct de intersectie dintre axa Ox si graficul functiei f.

Intersectia cu Oy a graficului functiei f

Se calculeaza f(0) daca

0 e in domeniu de definitie.

Punctul B(0,f(0)) reprezinta intersectie dintre axa Oy si graficul

functiei f.

In

graficul functiei nu taie axa Oy.

cazul in care 0 nu se afla in domeniul de definitie al functiei ,

FUNCTIA DE GRADUL DOI

Varful parabolei este

V

    2 a b ,  4 a

  

-daca a 0 varful este punct de minim

4

a

este valoare minima

iar

b

2

a

punct de

minim

-daca a<0 varful este punct de maxim

4

a

este valoare maxima

iar

b

2

a

punct de

maxim

Graficul functiei de

 0

gradul doi e tangent la axa Ox daca are

Graficul functiei de

  0

a 0

gradul doi e situat deasupra axei Ox daca are

Relatiile lui Viette Pentru ecuatia de gradul doi cu radacini

x , x

1

2

au loc relatiile:

 



x

1

x

2

x 1

x

2

b

a

c

a

Observatie

Ecuatia cu radacini

x

1

2

x

2

2

x

1

x

2

x , x

1

2

2

2 x x

1

2

  b  

a

2

2

c

a

este

2

x Sx P 0 unde

S x x iar

1

2

P x x

1

2

o

o

o

o

Conditia ca

Conditia ca

Conditia ca

Conditia ca

2

  Conditia ca Conditia ca Conditia ca Conditia ca 2 a a   bx

a a   bx bx   c c   0 0 x x   este este   0, 0, a a   0 0

2

 este este   0, 0, a a   0 0 2 2 a

2

 este este   0, 0, a a   0 0 2 2 a

a a   bx bx   c c   0 0 x x   este este   0, 0, a a   0 0

2

 este este   0, 0, a a   0 0 2 Conditia ca

Conditia ca ecuatia

Conditia ca ecuatia

Conditia ca ecuatia

2

a bx c 0 sa aibe doua solutii reale este  0

2

a bx c 0 sa aibe doua solutii egale este  0

2

a bx c 0 sa nu aibe solutii reale este  0

VECTORI IN PLAN

VECTORI IN PLAN v  a  b 2 2 ☻ Modulul vectorului v  a
v  a  b 2 2
v
 a  b
2
2

Modulul vectorului v a i b j

Produsul scalar a doi vectori

este

v a i b j si w c i v a i b j si w c i d j este

 b  j si w  c  i  d  j este d
 b  j si w  c  i  d  j este d
 b  j si w  c  i  d  j este d
 b  j si w  c  i  d  j este d

d j

j si w  c  i  d  j este d  j v

v w a c b d

Suma a doi vectori

este

 a  c  b  d ☻ Suma a doi vectori este v 

v w ( a c )i (b d ) j

Conditia ca doi vectori sa fie coliniari

b  d ) j ☻ Conditia ca doi vectori sa fie coliniari doi vectori v

doi vectori v

si

Conditia ca doi vectori sa fie coliniari doi vectori v si u sunt coliniri daca exista

u

sunt

coliniri daca exista a numar real astfel incat Daca vectorii sunt dati sub forma v a i b j si u c i d j conditia

de coliniaritate revine la a b

 d  j conditia de coliniaritate revine la a b v  a  u

v a u

de coliniaritate revine la a b v  a  u  c d ☻ Daca
de coliniaritate revine la a b v  a  u  c d ☻ Daca

c

d

Daca

Daca

A A ( ( x x , , y y ) )

A

A

A

A

si

atunci

Daca ☻ Daca A A ( ( x x , , y y ) ) A

AB x x OA   i x y i   y y   j j

B

A

B

A

 i  x y  i   y y   j j B

A

A

(

)

(

)

B ( x , y )

B

B

vectorul de pozitie al lui A este

se

 
 

mai noteaza

r

A

TRIGONOMETRIE

 
 

x

0

π/6(30 o )

π/4(45 o )

π/3(60 o )

π/2(90 o )

sinx

0

1

2
2
3
3

1

2

2

2

cos x

1

3
3
2
2

1

0

2

2

2

tgx

0

1

1

3
3

Nu

3
3

exista

ctgx

Nu

3
3

1

1

0

exista

3
3

sin(90 sin(180 o o   x x ) )   cos sin x x

2

sin x cos

tgx

cos sin x x

2

x 1

cos(180 cos(90 o o   x x ) )   sin cos x x

oricare ar fi

ctgx

cos sin x x

x real

Ecuatia dreptei AB :

Panta dreptei AB

GEOMETRIE

x

x

A

x

B

y

y

y

A

B

1

1 0

1

o

o

o

o

daca stiu doua

daca dreapta e data sub forma y=mx+n atunci m este panta

puncte

panta este

y

A

y

B

x A x

B

m

AB

daca ecuatia e sub forma ax+by+c=0 panta este

Obs : dreptele verticale (x=a) nu au panta

a

b

Ecuatia unei drepte cand stiu un punct A si panta m este

y  y  m ( x  x ) A A d 1 d
y
 y  m ( x  x )
A
A
d 1
d  m  m
☻Conditia de paralelism a doua drepte
d 2
|
AB
|
(
x  x
)
2
 y  y
(
)
2
☻Distanta dintre doua puncte
A
B
A
B
x
x
y
y
M (
A
B
,
A
B
)
☻mijlocul segmentului AB este
2
2
x
y
1
A
A
☻Conditia ca trei puncte A,B,C sa fie coliniare
x
y
1
 0
B
B
x
C y
1
C

Punctul de intersectie dintre doua drepte se determina rezolvand sistemul facut de ecuatiile lor.

Aria triunghiului ABC

Aria triunghiului

S

ABC

este

S

ABC



2

baza inaltimea

2

unde



x

A

x

x

B

y

y

C y

A

B

C

1

1

1

l 2 3
l 2
3

Aria triunghiului echilateral cu latura l este:

In triunghiul dreptunghic mediana

S

4

din ipotenuza

e jumatate

Aria triunghiului ABC (Heron)

 

abc

p

2

S ABC

(

)(

)(

)

( )( )( )

p p a p b p c

unde

BC AC sin BC AB sin AB AC sin A

C =

B =

2

2 2

b 2 +c 2 =a 2

AC  sin A C = B = 2 2 2 b 2 +c 2 =a

Aria triunghiului ABC=

Teorema lui Pitagora in triunghiul dreptunghic Teorema cosinusului

BC 2 AC 2 AB 2 2 AB AC cos( Aˆ ) AB AC BC 2 BC AC cos(C )

2

AC AB

2

2

BC 2 AB BC cos( B )

2

2

2 2  BC  2  AB  BC  cos( B ) 2 2

2

Teorema sinusurilor

BC AC AB

sin

A

sin sin

B

C

2 R

unde

R raza cercului

circumscris triunghiului Prima bisectoarea este bisectoarea cadranului 1 in reperul xOy si are ecuatia y=x. A doua bisectoarea este bisectoarea cadranului 2 in reperul xOy si are ecuatia y=-x.

Mediana in trunghi este segmentul ce uneste un varf cu mijlocul laturii opuse Mediatoarea unui segment e perpendiculara pe mijlocul segmentului Inaltimea in tringhi e perpendiculara din varf pe latura opusa Bisectoarea este semidreapta care imparte un unghi in 2 unghiuri congruente.

In trunghiul dreptunghic

sin

Cateta opusa

_

ipotenuza

Cateta alaturata

cos

_

ipotenuza

CONDITII DE EXISTENTA

Cateta alaturata cos  _ ipotenuza CONDITII DE EXISTENTA ☻ E ( x ) E (

E ( x )

E ( x ) 0

exista oricare ar fi x real deci nu se pun conditii de existentaDE EXISTENTA ☻ E ( x ) E ( x )  0 ☻ ☻ log

log a E ( x )

E ( x ) 0 a 0 a 1

daca

avem numitor , avem conditia

tgE arccos arcsin ( x ) E E ( ( x) x)

1 1   E E ( ( x) x )   1 1

(

E x

)

2

2

k

numitor diferit de 0.

domeniul maxim de definitie se obtine din conditiile de existenta ale expresiei care da functia.