PROGRESII ARITMETICE

☻Def: Se numeste progresie aritmetica un sir de numere reale in

care fiecare termen se obtine din termenul anterior adunand o
constanta numita ratie (r)

☻Proprietate :trei numere a,b,c sunt in progresie aritmetica daca b e

medie aritmetica intre a si c adica
☻an=a1+(n-1)r
☻Sn= unde am noatat cu Sn=a1+a2+a3+a4+…+an

PROGRESII GEOMETRICE

☻Def: Se numeste progresie geometrica un sir de numere reale in

care fiecare termen se obtine din termenul anterior inmultind cu o
constanta numita ratie (q).

☻Proprietate :trei numere a,b,c sunt in progresie geometrica cu

termeni pozitivi daca b e medie geometrica intre a si c adica
.
in general pentru o progresie geometica cu termeni oarecare a,b,c
sunt in progresie geometrica daca b2=ac
☻an=a1qn-1
☻Sn= unde am noatat cu Sn=a1+a2+a3+a4+…+an

PROBABILITATI

☻Probabilitatea=
 LOGARITMI

☻ =puterea la care il ridic pe a astfel incat sa dea pe b.

☻ exista doar pentru
☻ (cu ajutorul acestei formule orice numar real poate fi
scris ca log in orice baza vreau)
☻ revine la
☻ logab+ logac= loga(bc)
☻logab- logac= loga( )
☻logabp=p logab
☻

☻
☻
☻daca a>1 functia log e crescatoare adica logab> logac  b>c
☻daca a<1 functia log e descrescatoare adica logab> logac  b<c

EXPONENTIALA
☻

☻
 COMBINARI
☻Permutari de n se noteaza Pn
Pn=n! si reprezinta numarul de multimi ordonate ce se pot forma
cu n elemente

☻Aranjamente de n luate cate k se noteaza

reprezinta nr de submultimi ordonate de cate k elemente
ce se pot forma dintr-o multime cu n elemente
☻Combinari de n luate cate k se noteaza
reprezinta nr de submultimi neordonate de cate k
elemente ce se pot forma dintr-o multime cu n elemente.

☻Numarul tuturor sumultimilor unei multimi cu n elemente este 2n

☻Numarul submultimilor cu cate k elemente ale unei multimi cu n
elemente este

FUNCTII
☻ Punctul A(a,b) se afla pe graficul functiei f daca f(a)=b
☻ Punctele de intersectie dintre graficele a doua functii f si g
se rezolva sistemul
Solutiile (x,y) reprezinta coordonatele punctelor de intersectie.
☻Inversa functiei f:
Daca atunci

☻Intersectia cu Ox a graficului functiei f

se rezolva ecuatia f(x)=0
Daca x e o solutie a ecuatiei f(x)=0 .Punctul A(x,0) e un punct de
intersectie dintre axa Ox si graficul functiei f.

☻Intersectia cu Oy a graficului functiei f

Se calculeaza f(0) daca 0 e in domeniu de definitie.
Punctul B(0,f(0)) reprezinta intersectie dintre axa Oy si graficul
functiei f.
In cazul in care 0 nu se afla in domeniul de definitie al functiei ,
graficul functiei nu taie axa Oy.
 FUNCTIA DE GRADUL DOI
☻Varful parabolei este
-daca varful este punct de minim
este valoare minima iar punct de minim
-daca a<0 varful este punct de maxim
este valoare maxima iar punct de maxim

☻Graficul functiei de gradul doi e tangent la axa Ox daca are

☻Graficul functiei de gradul doi e situat deasupra axei Ox daca are

☻Relatiile lui Viette

Pentru ecuatia de gradul doi cu radacini au loc relatiile:

☻Observatie
☻Ecuatia cu radacini este unde iar

☻
o Conditia ca este
o Conditia ca este
o Conditia ca este
o Conditia ca este
☻
 Conditia ca ecuatia sa aibe doua solutii reale este
 Conditia ca ecuatia sa aibe doua solutii egale este
 Conditia ca ecuatia sa nu aibe solutii reale este
 VECTORI IN PLAN

☻Modulul vectorului este

☻Produsul scalar a doi vectori si este

☻Suma a doi vectori si este

☻Conditia ca doi vectori sa fie coliniari doi vectori si sunt

coliniri daca exista a numar real astfel incat
Daca vectorii sunt dati sub forma si conditia
de coliniaritate revine la
☻Daca si atunci
☻Daca vectorul de pozitie al lui A este se
mai noteaza

TRIGONOMETRIE

x 0 π/6(30o) π/4(45o) π/3(60o) π/2(90o)

sinx 0 1

cos x 1 0

tgx 0 Nu
exista
ctgx Nu 1 0
exista

☻ ☻
☻ ☻
☻ oricare ar fi x real
☻
 GEOMETRIE

☻Ecuatia dreptei AB :

☻Panta dreptei AB
o daca stiu doua puncte panta este
o daca dreapta e data sub forma y=mx+n atunci m este panta

o daca ecuatia e sub forma ax+by+c=0 panta este

o Obs : dreptele verticale (x=a) nu au panta
☻Ecuatia unei drepte cand stiu un punct A si panta m este

☻Conditia de paralelism a doua drepte

☻Conditia de perpendicularitate a doua drepte

☻Distanta dintre doua puncte

☻mijlocul segmentului AB este

☻Conditia ca trei puncte A,B,C sa fie coliniare

☻Punctul de intersectie dintre doua drepte se determina rezolvand

sistemul facut de ecuatiile lor.

☻Aria triunghiului ABC este unde

☻Aria triunghiului

☻Aria triunghiului echilateral cu latura l este:

☻In triunghiul dreptunghic mediana e jumatate din ipotenuza

☻Aria triunghiului ABC= = =

☻Teorema lui Pitagora in triunghiul dreptunghic b2+c2=a2
☻Teorema cosinusului

☻Teorema sinusurilor unde R raza cercului

circumscris triunghiului

☻Mediana in trunghi este segmentul ce uneste un varf cu mijlocul

laturii opuse
☻In trunghiul dreptunghic

POLINOAME
Impartrea polinoamelor
Teorema imartrii cu rest
D=IC+R
D=deimpartit I=impartitor C=catul R=restul gradul restului <gradul impartitorului
Obesrvatie :
Folosim de multe ori teorema imartirii cu rest pentru a afla restul cand nu pot face
imartirea polinoamelor
Astfel:
-scriu teorema impartirii cu rest
-aflu gradul restului din conditia (gradul restului <gradul impartitorului)
- dau lui x ca valori radacinile impartitorului
Exemplu:
Suma coeficientilor unui polinom f
Suma coeficientilor unui polinom f este f(1)
Restul impartirii lui f la X-a
Th : Restul imartirii lui f la X-a este f(a)
Conditia ca un polinom sa aibe radacina a
Definitie: fK[X] spunem ca aK e radacina pentru f daca f(a)=0
Conditia ca un polinom sa aibe pe a radacina dubla
fK[X] spunem ca aK e radacina dubla pentru f daca doua dintre radacinile
polinomului sunt egale cu a ( x1=x2=a ) f se divide cu (x-a)2 f(a)=f ‘(a)=0
Conditia ca un polinom cu coeficienti intregi sa aibe radacini intregi
Daca f Z[X] si are radacini intregi atunci ele sunt divizori ai termenului liber
Conditia ca un polinom cu coeficienti intregi sa aibe radacini rationale

Daca f Z[X] are radacini rationale (de forma ) atunci p e divizor al termenului

liber iar q e divizor al coeficientului dominant

Conditia ca un polinom cu coeficienti rationali sa aibe radacini de forma
: Daca fQ[X] si are radacina a+ atunci are si radacina a-
Conditia ca un polinom cu coeficienti reali sa aibe radacini complexe nereale
Daca fR[X] si are radacina a+ib atunci are si radacina a-ib
Rezolvarea unei ecuatii de grad mai mare sau egal cu 3
In general pentru rezolvarea unei ec de grad mai mare sau egal cu trei caut o
radacina a (eventual folosind teoremele anterioare) si daca gasesc radacina a fac
imparirea cu X-a . Restul trebuie sa dea 0 , si folosind teorema impartirii cu rest
practic reusesc descompunerea in doua polinoame unul de grad 1 si unul cu un
grad mai putin decat cel initial
Divizibilitatea polinoamelor
Definitie Fie f,gK[X] spunem ca f se divide cu g sau ca g divide pe f ,daca
restul impartirii lui f la g este 0
Teorema : Fie f,gK[X] f se divide cu g orice radacina a lui g e radacina
pentru f

Relatiile lui Viette

ec de gr III ax3+bx2+cx+d=0 unde a,b,c,dC a0

Observatie 1

Observatie 2

Pentru procedam astfel

x1 radacina deci verifica ecuatia (1)
x2 radacina deci verifica ecuatia (2)
x3 radacina deci verifica ecuatia (3)
adunand relatiile obtinem a( ) +b( )+c( )+3d=0
aflam pe

ec de gr IV ax4+bx3+cx2+dx+e=0 unde a,b,c,d,eC a0

Observatie
=

FORMULE SUBIECTUL III

► f e continua in a daca f(a)

► Definitie
► Ecuatia tangentei la grafic in punctul de abscisa a este
► Panta tangentei la grafic in punctul a este
► Monotonie fie unde D interval f derivabila pe D
1) daca atunci f e monoton descrescatoare pe D
2) daca atunci f e monoton crescatoare pe D
3) daca atunci f e strict descrescatoare pe D
4) daca atunci f e strict crescatoare pe D
► Punctele de extrem ale unei functii se determina din semnul derivatei
► Convexitate,concavitate fie de doua ori derivabila pe [a,b]
1)daca atunci f e convexa pe [a,b]
2)daca atunci f e concava pe [a,b]
► ASIMPTOTE
Asimptote verticale :
Daca spunem ca dreapta x=a asimptota verticala la stanga
Daca spunem ca dreapta x=a asimptota verticala la dreapta
Asimptote orinzontale
Daca , spunem ca dreapta y=a e asimptota orizontala la ;
analog la
Asimptote oblice
Daca si cu , spunem ca graficul lui f are
asimptota oblica la dreapta y=mx+n ; analog la
► F primitiva a lui f daca
► Daca f e continua atunci f admite primitive

► Daca atunci

► Aria marginita de graficul functiei f axa Ox si dreptele x=a,x=b este

► Volumul corpului obtinut prin rotatia in jurul axei Ox a graficului functiei

este