Sunteți pe pagina 1din 37

1

Ecua
tii

1.1

Rezolvarea ecua
tiilor de gradul I

Fie ecuatia ax + b = 0 ) ax =
a 6= 0

1.2

8
< (DA) x =

b:

b
tie
a solu

: (N U ) b 6= 0

unic
a
(DA) ecuatia are o ininitate de solutii x 2 R
(N U ) x 2 ?

Rezolvarea ecua
tiilor de gradul II

Fie ecuatia ax2 + bx + c = 0:

= b2 4ac

1.3

8
>
<
>
:

> 0 ) ecuatia are 2 solutii reale si distincte: x1;2 =


= 0 ) ecuatia are o singur
a solutie x1 = x2 = 2ab
< 0 ) ecuatia are 2 solutii complexe conjugate x1;2 =

Rela
tiile lui Viete

Fie x1 ; x2 solutiile ecuatiei ax2 + bx + c = 0:


Not
am

1.4

S = x1 + x2 ) S =
P = x1 x2 ) P = ac

b
a

iar

x21 + x22 = S 2 2p
x31 + x32 = S(S 2 3p)

Semnul r
adacinilor ecua
tiiei de gradul II

Fie x1 ; x2 2 R r
ad
acinile ecuatiei ax2 + bx + c = 0:
P < 0 ) x1 > 0; x2 < 0
S < 0 ) x1 > 0; x2 < 0 si x1 < jx2 j
Daca P > 0
S > 0 ) x1 > 0; x2 < 0 si x1 > jx2 j
P = 0 ) x1 = 0; x2 2 R

2
2.1

Func
tii
Func
tia de gradul I

Denim f : R ! R f (x) = ax + b:
1

p
2a
b

p
i
2a

Gra cul este o dreapt


a.
8
atoare dac
aa>0
< cresc
descresc
atoare dac
aa<0 :
f (x) = ax + b
:
constant
a dac
aa=0

x
x

x
a>0

2.2

a<0

Semnul func
tiei de gradul I

x
f (x) = ax + b

2.3

a=1

b
a

1
semn contrar lui a

+1
semnul lui a

Func
tia de gradul II

Denim f : R ! R f (x) = ax2 + bx + c:


Gracul este o parabol
a

convexa; dac
aa>0
:
concava; dac
aa<0

n ambele cazuri vrful parabolei V (

b
2a ; 4a

):

Gracul poate arat


a astfel :

x
x
a>0,

>0

a<0,

>0

a>0,

=0

a<0,

2.4

=0

a>0,

a < 0;

<0

Minimul sau maximul func


tiei de gradul II

a > 0 ! f (x) = ax2 + bx + c admite un minim si fmin =


b
pentru x = 2a
:

4a

si se realizeaz
a

a < 0 ! f (x) = ax2 + bx + c admite un maxim si fmin =


b
:
pentru x = 2a

4a

si se realizeaz
a

2.5

Monotonia func
tiei de gradul II

Dac
a a > 0; functia e strict decresc
atoare pe ( 1;
b
( 2a ; 1):
Dac
a a < 0; functia e strict cresc
atoare pe ( 1;
b
( 2a
; 1):

2.6
1)

3.1

b
2a )

si cresc
atoare pe

si decresc
atoare pe

> 0; x1 ; x2 2 R:
1
semnul lui a

x1
0
semn contrar lui a

x2
0

+1
semnul lui a

= 0; x1 = x2 ; x1 ; x2 2 R:

x
f (x) = ax2 + bx + c

b
2a )

Semnul func
tiei de gradul II

x
f (x) = ax2 + bx + c
2)

>0

1
semnul lui a

x1 = x2
0

+1
semnul lui a

S
iruri de numere
Progresii aritmetice. Progresii geometrice.

Deni
tie. O functie denit
a pe multimea N a numerelor naturale nenule cu
valori ntr-o multime E de numere reale se denumeste sir de elemente ale
multimii E.
3

Deni
tie. Dou
a siruri (an )n
Deni
tie. Un sir (an )n
8 n 1:

si (bn )n

sunt egale dac


a ak = bk 8 n 2 N :

este m
arginit dac
a 9 ;

2 R astfel nct

Deni
tie. Un sir (an )n 1 este monoton dac
a e cresc
ator (a1
an+1 ) sau descresc
ator (a1 a2 ::: an an+1 ):

a2

an
:::

an

Deni
tie. Un sir (an )n 1 este strict monoton dac
a e strict descresc
ator (a1 <
a2 < ::: < an < an+1 ) sau dac
a e strict descrescator (a1 > a2 > ::: > an >
an+1 ):
Deni
tie. Un sir (an )n 1 e progresie aritmetic
a dac
a diferenta oric
aror doi
termeni connsecutivi este constant
a. a2 a1 = a3 a2 = ::: = an an 1 = r
; Dac
a a; b; c sunt n progresie aritmetic
a $ b = a+c
2 :
an = a1 +(n

1)r(formula termenului general al unei progresii aritmetice);

n
Sn = a1 +a
; Sn = n a1 + n(n2
2
.

1)

r(formula sumei primelor n termeni ai unei progresii aritmetice)

Progresiile geometrice sunt siruri de numere reale ce au proprietatea c


a
raportul oricaror doi termeni consecutivi este constant si egal cu ratia
a a; b; c sunt n
progresiei geometrice: aa21 = aa32 = ::: = anan 1 = q:Dac
p
progresie aritmetic
a () b = ac:
an = a1 qn
n

Sn =a1 qq

(formula termenului general al unei progresii geometrice);

1
1 (formula

sumei primelor n termeni ai unei progresii geometrice).

Ecua
tii ira
tionale

p
a) f (x) = a ; C:E: f (x)
p
f (x) = g(x) ; C:E

0 =) f (x) = a2 ;

0
=) f (x) = g 2 (x) ;
0
8
p
f (x) 0
>
>
fp
(x) + 2 f (x)g(x) + g(x) = h(x)
<
p
p
p
g(x) 0
c) f (x)+ g(x) = h(x) ; C:E
=) 2 f (x)g(x) = h(x) f (x) g(x)
h(x) 0
>
>
:
4f (x)g(x) = (h(x) f (x) g(x))2 ;
h(x) f (x) g(x) 0
p
p
p
3
3
f (x) + p
g(x) = 3 h(x)
fp
(x) + g(x) + 3 3 f (x)g(x)h(x) = h(x)
d)
3 3 f (x)g(x)h(x) = h(x) f (x) g(x)
27h(x)f (x)g(x) = (h(x) f (x) g(x))3 ;
b)

f (x)
g(x)

Trigonometrie

M (a; b) ; M (cos x; sin x)


M (a; b) 2 Cadranul I ) sin x > 0; cos x > 0;
M (a; b) 2 Cadranul II ) sin x > 0; cos x < 0;
M (a; b) 2 Cadranul III ) sin x < 0; cos x < 0;
M (a; b) 2 Cadranul IV ) sin x < 0; cos x > 0;

Dac
a

sin2 x + cos2 x = 1
sin(a

b) = sin a cos b

cos a sin b

cos(a

b) = cos a cos b

sin a sin b

tg(a

b) =

tg a
tg b
1 tg a tg b
ctg a ctg b 1
ctg a
ctg b

ctg(a

b) =

sin( 2

x) = cos x

cos( 2

x) = sin x

tg ( 2

x) = ctg x

ctg ( 2

x) = tg x

sin 2x = 2 sin x cos x


cos 2x = cos2 x
tg 2x =

sin2 x = 2 cos2 x

1=1

2tg x
1 tg 2 x

ctg 2x =

ctg 2 x 1
2ctg x

sin 3x = 3 sin x

4 sin3 x

cos 3x = 4 cos3 x 3 cos x


q
1 cos x
sin x2 =
2
cos x2 =

1+cos x
2

tg

x
2

1 cos x
1+cos x

tg

x
2

sin x
1+cos x

tg

x
2

1 cos x
sin x

2 sin2 x:

ctg

x
2

1+cos x
sin x

ctg

x
2

sin x
1 cos x

sin x = p tg

x
1+tg 2 x

cos x = p

1
1+tg 2 x

sin x =

2tg x
2
1+tg 2 x
2

cos x =

1 tg 2 x
2
1+tg 2 x
2

tg x =

2tg x
2
1 tg 2 x
2

ctg x =

1 tg 2 x
2
2tg x
2

x y
sin x + sin y = 2 sin x+y
2 cos 2

sin x

sin y = 2 sin x 2 y cos x+y


2

x y
cos x + cos y = 2 cos x+y
2 cos 2

cos x

x y
cos y = 2 sin x+y
2 sin 2

tg x + tg y =

sin(x+y)
cos x cos x

tg x

sin(x y)
cos x cos x

tg y =

1 + cos x = 2 cos2

a
2

cos x = 2 sin2 x2
p
sin x + cos x = 2 cos(a
p
sin a cos a = 2 sin(a
1

4)
4)

sin x cos x =

sin(x+y)+sin(x y)
2

sin x sin y =

cos(x y) cos(x+y)
2

cos x cos y =

cos(x+y)+cos(x y)
2

Produsul scalar a doi vectori nenuli !


u si !
v este !
u !
v = j!
u j j!
v j cos
!
!
= ( u ; v ):

unde

Teorema cosinusului. ntr-un triunghi oarecare ABC are loc relatia: a2 =


b2 + c2 2bc cos a unde a; b; c sunt laturile triunghiului.

Teorema sinusului. ntr-un triunghi oarecare raportul dintre lungimea


ec
arei laturi si sinusul unghiului opus este constant si egal cu lungimea
diametrului cercului circumscris triunghiului: sinaB = sinb B = sinc C = 2R:
q
c)
A
sin 2 = (p b)(p
q bc
Dac
a not
am cu p = a+b+c
=) cos A2 = p(pbc a)
2
q
b)(p c)
tg A2 = (p p(p
a)
Formule pentru aria triunghiului.

p
B
S = 2ho ;
S = ac sin
;
S = p(p a)(p b)(p c);
S = abc
2
4R :
S
Not
am cu r raza cercului nscris n triunghi. Atunci r = p unde S este
aria trungiului iar p este semiperimetrul.

Func
tia exponen
tial
a

Fie a > 0; a 6= 1: Denim f : R ! R+


exponential
a

f (x) = ax se numeste functie

ax ay = ax+y
ax : ay = ax

(ax )y = axy
(ab)x = ax by
( ab )x =

ax
by

Functia exponential
a este functie bijectiv
a.
ax = ay , x = y
ax = bx , x = 0
Monotonia. Dac
a a 2 (0; 1) f (x) = ax este strict descrescatoare
.Dac
a a 2 (0; 1) este strict cresc
atoare

x < y , ax < ay
x > y , ax > ay

x < y , ax > ay
x > y , ax < ay

6.1

Gracele:

a>0

0< a <1

Func
tia logaritmic
a

Fie a > 0 a 6= 1 f : R ! (0; 1) f (x) = ax este bijectiv


a adic
a ecuatia
ax ; y cu y > 0 si necunoscuta x; are solutie unic
a. Aceast
a solutie este
x = loga y si se numeste logaritmul n baz
a a al num
arului pozitiv y:
Def

Deci x = loga y () ax = y ) aloga a = x si loga a = 1:


Deni
tie. Fie a > 0; a 6= 1: Functia f : (0; 1) ! R
numeste functie logaritmic
a de baz
a a.

f (x) = loga x se

Functia logaritmic
a este invers
a functiei exponentiale si gracul functiei logaritmice este simetricul fata de prima bisectoare a gracului functiei exponentiale.

y
x
x
a>0

7.1

0< a <1

Propriet
a
ti ale func
tiei logaritmice:

a) loga 1 = 0
b) dac
a a > 1; f e strict cresc
atoare adic
a x < y ) loga x < loga y si
x > y ) loga x > loga y; iar dac
a a 2 (0; 1); f e strict descresc
atoare
adic
a x < y ) loga x > loga y si x > y ) loga x < loga y:
8

c) dac
a a > 1; f e convev
a pe (0; 1); iar dac
a a < 0 < 1; functia e concav
a pe
(0; 1):
d) f e bijectiv
a.
e) loga (xy) = loga x + loga y
f) loga

x
y

= loga x

loga x

g) loga xn = n loga x
p
ax
h) loga m xn = n log
m
ax
g) loga x = log
logb a (formula de schimbare a bazei ) n particular loga x =
8 x > 0; x 6= 1

1
logx a

Ecua
tii
si inecua
tii exponen
tiale sau logaritmice

In rezolvarea ecuatiilor exponentiale ne baz


am pe injectivitatea functiei exponentiale ax = ay ) x = y; a 6= 1:

8.1

Tipurile clasice de ecua


tii exponen
tiale:

a) Ecuatii de tipul af (x) = b

b 0)S=?
b = a ) f (x) =
:
b 6= a ; b > 0 ) f (x) = loga b

b) Ecuatii de tipul af (x) = ag(x) ) f (x) = g(x)


c) Ecuatii de tipul a2f (x) + af (x) + = 0 care se reduce prin notarea lui
af (x) = t la o ecuatie de gradul doi iar apoi, prin revenirea la notatii, la 2
ecuatii de tipul a).
d) Ecuatii de tipul a2f (x) + af (x) bf (x) + b2f (x) = 0 care se mparte la
b2f (x) si apoi se noteaz
a ( ab )f (x) cu t devine astfel o ecuatie de gradul doi:
t2 + t + = 0 cu solutiile t1 ; t2 : Problema revine la rezolvarea a dou
a
ecuatii de tipul a) de forma ( ab )f (x) = t:
e) Ecuatii de tipul af (x) + bf (x) = c unde ab = 1: Se noteaz
a af (x) = t se obtine
o ecuatie de gradul al II-lea in t , se rezolv
a si apoi problema revine la
rezolvarea a dou
a ecuatii de tipul a):

8.2

Tipuri clasice de ecua


tii logaritmice:

f (x) > 0
a) Ecuatii de tipul logf (x) g(x) = a C.E. g(x) > 0 : n aceste conditii g(x) =
f (x) 6= 1
f (x)a :
b) Ecuatii de tipul loga f (x) = loga g(x) C.E.
conditii ecuatia devine f (x) = g(x):

f (x); g(x) > 0


: n aceste
a > 0; a 6= 1

c) Ecuatii de tipul logg(x) f (x) = logg(x) h(x) C.E.


aceste conditii se impune f (x) = h(x):

f (x); g(x) > 0


: n
g(x) > 0; g(x) 6= 1

d) Ecuatii de tipul log2g(x) f (x) + logg(x) f (x) + = 0 8 ; ; 2 R


g(x) > 0; g(x) 6= 1
C.E.
: Se noteaz
a logg(x) f (x) = t si ecuatia dat
a ref (x) > 0
devine o ecuatie de gradul al II-lea. Revenind la notatie vom avea n
functie de
2,1 sau 0 ecuatii de tipul a).

Func
tii trigonometrice inverse.

Dac
a functia sin : R ! [ 1; 1] : Inversa functiei sin numita arcsin : [ 1; 1] !
si y 2 [ 1; 1] :
2 ; 2 ; arcsin y = x , sin x = y pentru x 2
2; 2
Dac
a functia cos : R ! [ 1; 1] : Inversa functiei cos numita arccos : [ 1; 1] !
[0; ] ; ar cos y = x , cos x = y pentru x 2 0; 2 si y 2 [ 1; 1] :
Dac
a functia tg : R n 2 + k j k 2 Z ! R inversa functiei tg este arctangent
a si arctg : R !
2 ; 2 ; arctg y = x , tg x = y pentru
x2
;
;
y
2
R:
2 2
Dac
a functia ctg : R n fk j k 2 Zg ! R inversa functiei ctg este arccotangent
a si arcctg : R ! (0; ) ; arcctg y = x , x = y pentru x 2 (0; ) ;
y 2 R:

10

Ecua
tii trigonometrice

O ecuatie n care necunoscuta apare ca argument al unei functii trigonometrice


se numeste ecuatie trigonometric
a

10

Ecuatia sin x = a; a 2 R are solutii , a 2 [ 1; 1]

a = 1 x 2 2 + 2k j k 2 Z
Dac
a a = 1 x 2 32 + 2k j k 2 Z
jaj < 1 x 2 farcsin a + 2k j k 2 Zg [ f

arcsin a + 2k j k 2 Zg

Ecuatia cos x = a; a 2 R are solutii , a 2 [ 1; 1]

a = 1 x 2 f2k j k 2 Zg
a = 1 x 2 f + 2k j k 2 Zg
jaj < 1 x 2 f ar cos x + 2k j k 2 Zg [ far cos x + 2k j k 2 Zg

Dac
a

Ecuatia tg x = a are solutia x 2 farctg a + k j k 2 Zg :


Ecuatia ctg x = a are solutia x 2 farcctg a + k j k 2 Zg :

11

Elemente de combinatoric
a

Deni
tie. Se consider
a o multime A cu n elemente, n 2 N :Orice functie injectiv
a f : f1; 2; 3; :::ng ! A se numeste permutare a multimii A. Num
arul
tuturor permut
arilor unei multimi A se noteaz
a cu Pn si Pn = n!:
Deni
tie. Fie A o multime cu n elemente, n 2 N si e k 2 N; k
n:
Numim aranjamente de n elemente luate cte k, k
1 ale multimii A
orice submultime ordonat
a de k elemente.
Num
arul tuturor aranjamentelor de n elemente luate cte k se noteaz
a
cu Akn si Akn = n(n 1):::(n k + 1) sau Akn = PPnn k = (n n!k)! :
Deni
tie. Fie A o multime cu n elemente, n 2 N si k 2 N; k
n: Numim combinare de n elemente luate cte k elemente, a multimii A orice
submultime cu k elemente a multimii A:
Num
arul tuturor
combin
arilor de n elemente luate cte k se noteaz
a cu
Ak
Cnk si Cnk = Pkn = k!(nn! k)! :
Pn = 1 2 ::: n = n!; Pn = n(n 1):::(n k + 1)Pn
k + 1):::(n 1)n; P0 = 0! = 1(conventie)

k;

n! = (n

k)!(n

Pn+1 = (n + 1)Pn sau (n + 1)! = n!(n + 1)


k!k = (k + 1)!
1
(k 1)!(k+1)

k! 8 0
k
(k+1)!

Akn = n(n 1):::(n


1(conventii)
Pn = (n
Cnk = Cnn

1
k!

n
1
(k+1)!

k + 1); Akn =

Pn
Pn k ;

Akn = (n

k)!Akn ; Pn = Akn = n!
k

(formula combin
arilor complementare)
11

k + 1)Akn

; A0n =

Cnk+1 =

n k k
k+1 Cn ;

Cnk = Cnk

+ Cnk

1
1

(formula de recurent
a pentru combin
ari)

Cn0 + Cn1 + ::: + Cnn = 2n


Cn0 + Cn2 + Cn4 + ::: = Cn1 + Cn3 + ::: = 2n
1
X

kCnk = n

2n

k=0

11.1

Binomul lui Newton.

(a + b)n =

n
X

Cnk an

k k

k=0

Tk+1 = Cnk an

12

k k

b (termenul general de rang k+1al dezvolt


arii)

Numere complexe

Un element z = a + ib cu a; b 2 R si i2 =

1 se numeste num
ar complex.

a = partea real
a a lui z si se noteaz
a Re z
b = partea imaginar
a a lui z si se noteaz
a Im z

Adunarea
si sc
aderea numerelor complexe z1 = a1 + ib1 ; z2 = a2 + ib2 :
z1

z2 = (a1

a2 ) + i(b1

b2 )

Imul
tirea a dou
a numere complexe :
z1

z2 = (a1 a2

b1 b2 ) + i(a1 b2 + a2 b1 )

Conjugatul unui num


ar complex z = a + ib este z = a
Imp
ar
tirea a dou
a numere complexe :
z1
z2

z1 z2
z2 z2

(a1 +ib1 )(a2 ib2 )


a22 +b22

a1 a2 +b1 b2
a22 +b22

+ i b1 aa22 +ba21 b2
2

Egalitatea a dou
a numere complexe :
z1 = z2 , Re z1 = Re z2 si Im z1 = Im z2
z = 0 , Re z = 0; Im z = 0
Puterile num
arului i :
i4k = 1; i4k+1 = i; i4k+2 =

1; i4k+3 =

Modulul unui num


ar complex :
p
p
2
2
jzj = a + b = (Re z)2 + (Im z)2

12

1 8k2N

ib:

Numere complexe sub form


a trigonometric
a
Pentru orice num
ar complex nenul z; exist
a un unic
nct z = jzj (cos + i sin ) unde jzj este modulul lui z:
Not
am jzj = r ) z = r(cos + i sin )

z1 z2 = r1 r2 (cos(
z1
z2
n

r1
r2 (cos( 1
n

2)

2)

+ i sin(

+ i sin(

2 [0; 2 ] astfel

2 ))

2 ))

z = r (cos + i sin )
R
ad
acinile de ordinul n ale unui num
ar complex z = r(cos +
i sin ):
p
zk = n k(cos +2k
+ i sin +2k
1g
n
n ) k 2 f0; 1; :::; n

13

Polinoame

Deni
tie. Fie a1 ; i = 0; n ; n 2 N; numere complexe. Expresia a0 + a1 x +
a2 x2 + :::: + an xn se numeste polinom n form
a algebric
a.
a1 ; i = 0; n se numesc coecientii polinomului :
Fie f; g 2 C [x]

f = a0 + a1 x + :::: + an xn
g = b0 + b1 x + ::: + bn xn

f = g , n = m si ak = bk k = 0; n

f + g = a0 + b0 + (a1 + b1 )x + ::: + (am + bm )xm + am+1 xm+1 + ::: + an xn


(n m)
f g = a0 b0 + (a0 b1 + a1 b0 )x + ::: + (a0 bk + a1 kk
an bm xn+m

+ ::: + ak b0 )xk + ::: +

Fie f; g; h 2 C [x]

(f + g) + h = f + (g + h)
0+f =f +0=f
f

g = f + ( g)

f +g =g+f

8 f; g 2 C [x]

(f g)h = f (gh) 8 f; g; h 2 C [x]

f =f

f g = gf

1 8 f 2 C [x]

8 f; g 2 C [x]

f (g + h) = f g + f h 8 f; g; h 2 C [x]
Teorema mp
ar
tiri cu rest. Pentru ecare pereche f; g 2 C [x] cu g 6= 0 exf = gq + r
ist
a si sunt unuce polinoamele q; r 2 C [x] cu propriet
atiile
:
grad r < grad g

13

Teorema restului. Dac


a f 2 C [x] si a 2 C atunci restul mp
artirii polinomului f prin polinomul x a e polinomul constant f (a):
Deni
tie. Fie f; g 2 C [x] spunem c
a polinomul nenul g divide polinomul
f si not
am g=f dac
a exist
a un polinom h 2 C [x] astfel nct f = gh
Teorema lui Bezout. Fie f 2 C [x] ; f 6= 0: Num
arul a 2 C e r
ad
acin
a a
polinomului f dac
a si numai dac
a f se divide cu x a:
Teorem
a. Dac
a f 2 C [x] ; grad f = n 1 atunci el are n r
ad
acini complexe
(nu neap
arat distincte) x1 ; x2 ; :::xn : n plus polinomul f se descompune,
n C [x] ; n n factori liniari astfel : f = an (x x1 )(x x2 ):::(x xn ):

13.1

Rela
tiile ntre r
ad
aciinile
si coecien
ti

Teorem
a. Fie f = an xn + an 1 xn 1 + ::: + a1 x + a0 2 C [x] ; an 6= 0 un
polinom de gradul n: Numerele x1 ; x2 ; :::xn sunt r
ad
acinile polinomului
dac
a si numai dac
a:
an 1
an

x1 + x2 + ::: + xn =
x1 x2 + x1 x3 + ::: + xn
x1 x2 :::xk + ::: + xn

1 xn

k+1 :::xn

an 2
an

= ( 1)k anan k

x1 x2 :::xn = ( 1)n aan0 :


Teorem
a. Fie f un polinom cu coecienti reali. Dac
a z = a + bi; a; b 2 R;
b 6= 0; este o r
ad
acin
a complex
a a polinomului f; atunci z = a bi este
de asemenea, r
ad
acin
a a polinomului f:
Observatie
1) z si z au acelasi ordin de multiplicitate.
) Orice polinom cu coecienti reali de grad impar are cel putin o r
ad
acin
a
real
a.
3) Pentru polinoamele cu cel putin un coecient din C n R teorema nu este
valabil
a.
4) Singurele polinoame ireductibile din R [x] sunt cele de gradul nti si al
doilea cu < 0:
p
Teorem
a. Fie f un
a z = a + b;
p polinom cu coecienti rationali. Dac
ad
acin
a irational
a a polinomului f atunci
a; b 2 Q; p
b > 0; b 2 Q este o r
z =a
b este, de asemenea, r
ad
acin
a a polinomului f .

14

14

Statistici
si probabilit
a
ti

Consider
am un lot de numere x1 ; x2 ; :::xn :
n
X
1
n
M = x1 +:::+x
=
xi (media)
n
n
i=1

D=

(x1

M )2 +(x2

M )2 +:::+(xn

M )2

v
u X
u n
= t n1
(x1

M )2

(dispersia)

i=1

Fie U multime si E partile multimii U: Elementele lui E se numesc evenimente.


P : E ! [0; 1] :
P are urm
atoarele propriet
ati:
1) P (?) = 0
2) A

B ) P (A)

P (B)

3) P (A [ B) = P (A) + P (B)

P (A \ B)

4) A \ B = ? ) P (A [ B) = P (A) + P (B)
P (A) =

15

num arul de cazuri favorabile evenim entului


num arul total de cazuri

Elemente de geometrie analitic


a

Un reper cartezian x
cadrane.

y n plan determin
a o mp
artire a planului n patru

I = fM (x; y) jx > 0; y > 0g


II = fM (x; y) jx < 0; y > 0g
III = fM (x; y) jx < 0; y < 0g
IV = fM (x; y) jx > 0; y < 0g
Distanta dintre dou
a puncte M (x1 ; y1 ); N (x2 ; y2 ) n plan: M N =
.

p
(x2

x1 )2 + (y2

Panta unei drepte reprezint


a tangenta unghiului pe care acea dreapt
a o face
cu Ox :
mM N =

y2 y 1
x2 x1 :

Dou
a drepte d1 ; d2 sunt paralele d1 k d2 , md1 = md2 :
Dou
a drepte d1 ; d2 sunt perpendiculare d1 ? d2 , md1
15

md2 =

1:

y1 )

Ecuatia unei drepte ce trece printr+un punct A(x0 ; y0 ) si este de panta m este
y y0 = m(x x0 ):
Ecuatia unei drepte ce trece prin
x
este : yy2 yy11 = xx2 xx11 sau x1
x2

dou
a puncte distincte A(x1 ; y1 ); B(x2 ; y2 )
y 1
y1 1 = 0:
y2 1

Ecuatia cartezian
a general
a a unei drepte d este ax + by + c = 0:
Conditia
x1
x2
x3

ca trei puncte M (x1 ; y1 ); N (x2 ; y2 ); P (x3 ; y3 ) s


a e coliniare este :
y1 1
y2 1 = 0:
y3 1

Conditia
a1
a2
a3

ca trei drepte ai x + bi y + ci = 0 i = 1; 3 s
a e concurente este :
b1 1
b2 1 = 0:
b3 1

Distanta de la un punct A(x0 ; y0 ) la o dreapt


a d : ax + by + c = 0 este :
0 +cj
:
d(A; h) = jaxp0a+by
2 +b2
Formula ariei unui triunghi de V f Ai (xi ; yi ) i = 1; 3 este :

1
2

x1
x2
x3

y1
y2
y3

1
1 :
1

15.0.1
Distanta dintre
a puncte M1 (x1 ; y1 ; z1 ) si M2 (x2 ; y2 ; z2 ) din spatiu este :
pdou
M1 M2 = (x2 x1 )2 + (y2 y1 )2 + (z2 z1 )2 :

Ecuatia general
a a planului trigonometric n spatiu este : Ax+By+Cz+D = 0
unde A; B; C nu sunt toate nule .
Ecuatia planului ce trece prin punctul (x0 ; y0 ; z0 ) este : A(x
y0 ) + C(z z0 ) = 0:
Ecuatia planului ce trece
x
x1
(x3 ; y3 ; z3 ) este :
x2
x3

prin
y
y1
y2
y3

trei
z
z1
z2
z3

x0 ) + B(y

puncte necoliniare (x1 ; y1 ; z1 ); (x2 ; y2 ; z2 );


1
1
= 0:
1
1

Conditia de necoliniaritate a trei puncte de cordonate (x1 ; y1 ; z1 ); (x2 ; y2 ; z2 );


x1 y1 z1
(x3 ; y3 ; z3 ) este : x2 y2 z2 6= 0:
x3 y3 z3
16

15.1

Ecua
tiile dreptei n spa
tiu.

Ecuatiile parametrice ale dreptei determinat


a de punctul M0 (x0 ; y0 ; z0 ) si vec8
< x = x0 + l
y = y0 + m
torul director !
v (l:m; n) sunt d :
2 R:
:
z = z0 + n
x x0
l

Ecuatiile canonice ale dreptei :

y y0
m

z z0
n :

Ecuatiile canonice ale dreptei d determinat


a de punctele M1 (x1 ; y1 ; z1 ) si M2 (x2 ; y2 ; z2 )
sunt : xx2 xx11 = yy2 yy11 = zz2 zz11 x1 6= x2 ; y1 6= y2 ; z1 6= z2 :
Fie dreptele d1 ; d2 date prin ecuatiile concentrice: x l1x1 = ymy1 1 = z n1z1 si
x x2
= ymy2 2 = z n2z2 : Unghiul format de dreptele d1 si d2 este dat de
l2
+n1 n2
1 m2p
formula : cos = p 2l1 l2 +m
:
2
2
2
2
2
l1 +m1 +n1

Pozitia relativ
a a unei drepte
Ax + By + Cz + D = 0:

x x0
l

l2 +m2 +n2

y y0
m

z z0
n

fata de un plan si P :

1) Dac
a Al + Bm + Cn 6= 0 ) d \ P = fAg
2) Dac
a Al + Bm + Cn = 0 si Ax0 + By0 + Cz0 + D 6= 0 ) d k P:
3) Dac
a Al + Bm + Cn = 0 si Ax0 + By0 + Cz0 + D = 0 ) d

P:

Unghiul format de o dreapt


a cu un plan. Fie dreapta d dat
a de ecuatiile :
y y0
x x0
z z0
=
=

s
i
planul
P
de
ecua
t
ia
Ax
+
By
+
Cz
+ D = 0: Fie
l
m
n
jAl+Bm+Cnj
p
p
unghiul dintre dreapta d si planul P : sin = l2 m2 +n2 + A2 +B 2 +C 2 :
Distanta de la un punct M (x0 ; y0 ; z0 ) la un plan este : d =

jAx0 +By0 +Cz0 +Dj


p
:
A2 +B 2 +C 2

Fiind date dou


a plane : A1 x + B1 y + C1 y + D1 = 0 si A2 x + B2 y + C2 y +
D2 = 0: Cosinusul unghiului format de cele dou
a plane are formula :
1 A2 +B1 B2 +C1 C2 j
p
:
cos = p jA
2
2
2
2
2
2
A1 +B1 +C1

A2 +B2 +C2

Dou
a plane P1 : A1 x + B1 y + C1 y + D1 = 0 si P2 : A2 x + B2 y + C2 y + D2 = 0
A1
C1
D1
1
sunt paralele dac
a A
=B
B2 = C2 6= D2 :
2
Aria triunghiului cu vrfului
p n M1 (x1 ; y1 ; z1 ); M2 (x2 ; y2 ; z2 ); M3 (x3 ; y3 ; z3 )
2+
2+
2:
este : AM1 M2 M3 = 21
1
2
3
1

y1
= y2
y3

z1
z2
z3

1
1 ;
1

x1
= x2
x3

z1
z2
z3

1
1 ;
1

x1
= x2
x3

y1
y2
y3

1
1 :
1

Volumul tetraedului cu vrfurile M0 (x0 ; y0 ; z0 ); M1 (x1 ; y1 ; z1 ); M2 (x2 ; y2 ; z2 );


x0 y0 z0 1
x y 1 z1 1
j:
M3 (x3 ; y3 ; z3 ) este : V = 61 j 1
x2 y2 z2 1
x3 y3 z3 1
17

Ecuatia arcului cu centrul n punctul M (a; b) si raza r este : (x a)2 (x b)2 =


x = r cos + a
r2 : Ecuatiile parometrice sunt :
:
y = r sin + b
2

Ecuatia implicit
a a elipsei este xa2 = zb2 = 1 a; b > 0 iar ecuatiile parametrice
x = a cos t
sunt :
; t 2 [0; 2 ) :
y = b sin t
Ecuatia parabolei cu axa de simetrie Oy este : x2 = 2py; p 6= 0:
Ecuatia parabolei cu axa de simetrie Ox este : y 2 = 2px; p 6= 0:
(
Ecuatiile parametrice ale parabolei cu axa de simetrie Ox sunt :
.

Ecuatia hiperbolei :

x2
a2

y2
b2

=1

t
x = 2p
; p 6= 0
y=t

a; b > 0:

Ecuatia tangentei la curb


a n punctul M (x0 ; y0 ) este y
cu y0 = f (x0 ):

y0 = f 0(x0 )(x

Ecuatia tangentei la cerc n punctul M (x0 ; y0 ) 2 C este (x


b)(y0 b) = r2 (ecuatia cercului prin dedublare).

a)(x0

x0 )

a) + (y

Ecuatia tangentei la elips


a (hiperbol
a) n punctul M (x0 ; y0 ) este yy0 = p(x +
x0 ):

16

Siruri de numere reale

Fie un sir numeric (an )n2N :


S
irul (an )n este cresc
ator dac
a an

an+1 ; 8 n 2 N:

S
irul (an )n este strict cresc
ator dac
a an < an+1 ; 8 n 2 N:
S
irul (an )n este decresc
ator dac
a an

an+1 ; 8 n 2 N:

S
irul (an )n este strict decresc
ator dac
a an > an+1 ; 8 n 2 N:
S
irul (an )n este m
arginit superior dac
a 9 B 2 R astfel nct an

B; 8 n 2 N:

S
irul (an )n este m
arginit inferior dac
a 9 A 2 R astfel nct an

A; 8 n 2 N:

S
irul (an )n este m
arginit dac
a 9 A; B 2 R astfel nct A

B; 8 n 2 N:

S
irul (an )n este m
arginit dac
a 9 M 2 R astfel nct jan j
S
irurile care nu sunt m
arginite se numesc nem
arginite.

18

an

M; 8 n 2 N:

Spunem c
a sirul (an ) tinde la l (covergenta la l) si scriem lim an = l dac
a
n!1
este adev
arat
a una din propozitii :
1) Orice vecin
atate a lui l contine toti termeni sirului exceptnd eventual un
num
ar nit.
2) 8
3) 8 " > 0; 9 n" 2 N astfel nct, 8 n 2 N; n > n" ) jan

lj < ":

Spunem c
a sirul (an )N tinde la 1 si scriem lim an = 1 dac
a este adev
arat
a
n!1
oricare din urm
atoarele armatii :
1) Orice vecin
atate a lui 1 contine toti termeni sirului exceptnd eventual
un num
ar nit.
2)
3) 8 M 2 R; 9 nM 2 N astfel nct,8 n 2 N; n > nM ) an > M:
Se numeste sir convergent un sir cu limita nit
a. S
irurile care nu sunt convergente se numesc divergente.
Orice sir convergent e m
arginit si monoton si invers orice sir m
arginit si monoton
e convergent.
Criteriul cle
stelui. Fie (an )n ; (bn )n ; (xn )n siruri de numere reale. Dac
a
an < xn < bn 8 n 2 N si lim an = lim bn = x atunci lim xn = x:
n!1

n!1

n!1

Lema lui Cesaro-Stolz. Fie sirurile (xn )n ; (yn )n cu propriet


atiile :
1) yn > 0; 8n:
2) yn < yn+1 ; 8n (sirul (yn )n e strict cresc
ator ):
3) (yn )n e nem
arginit (superior).
n+1
4) 9 a = lim xyn+1

xn
yn :

Atunci (9) lim xynn si mai mult lim xynn = a:


n

Criteriul lui Cauchy dAlembert (sau criteriul r


ad
acinii).
Lema. Fie sirul (xn ) cu propriet
atile :
1) xn > 0; 8n .
2) (9) lim xn = a:
p
Dac
a gn este denit prin gn = n x1 x2 :::xn ; 8n (sirul medulor geometrice)
atunci (gn )n este convergent si mai mult lim gn = lim xn = a:
n

19

Criteriul lui Cauchy dAlembert (sau criteriul r


ad
acinii).
Fie sirul (xn )n cu xn > 0; 8 n 2 N pentru care exist
a lim

n!1

p
p
Arunci sirul ( n xn ) are limit
a si mai mult lim n xn = lim
n!1

16.1

xn+1
xn

n!1

= a:

xn+1
xn

= a:

Limite importante.

8
a a > 0; > 0
< 1 dac
1 dac
a a < 0; > 0 :
lim a n =
n!1
:
0 dac
a a 2 R; < 0
8
0 dac
a q 2 ( 1; 1)
>
>
<
1
dac
aq=1
:
lim q n =
1
dac
aq>1
n!1
>
>
:
nu exist
a dac
aq
1
P (n) = ap np + ap
Dac
a
Q(n) = bq nq + bq

u(n)!0

lim

sin u(n)
u(n)

lim

tg u(n)
u(n)

u(n)!0

lim

arcsin u(n)
u(n)

u(n)!0

lim

arctg u(n)
u(n)

lim

ln(1+ u(n))
u(n)

lim

au(n) 1
u(n)

u(n)!0

u(n)!0

u(n)!0

p 1
+ ::: + a0
1n
q 1
+ ::: + b0
1n

atunci lim =
n!1

= 1:

= 1:
= 1:
= 1:
= 1:

= ln a:
1

lim (1 + u(n)) u(n) = e:

u(n)!0

n particular dac
a u(n) =

1
n

lim (1 + n1 )n = e:

u(n)!0

20

p(n)
Q(n)

8
>
>
<

ap
bq

dac
ap=q
0 dac
ap<q
:
=
>
1 dac
a p > q si ap bq > 0
>
:
1 dac
a p > q si ap bq < 0

16.2

Opera
tii cu
siruri

Fie (an ); (bn ) dou


a siruri cu limit
a (nit
a sau innit
a). Atunci :
lim (an + bn ) = lim an + lim bn (caz exceptat 1

n!1

n!1

lim

an =

n!1

lim (an

17

lim an :
lim bn (caz eceptat 1

n!1

1).

n!1

bn ) = lim an

n!1

lim an
n!1 bn

n!1

lim an

n!1

1
1 ).

(cazuri exceptate 00 ;

n!1

lim bn

n!1

0):

Limite de func
tii

17.1

Limite fundamentale de func


tii

17.2

1. Polinoame.

P (x) = an xn + an

n 1
1x

+ ::: + a0 ; Q(x) = bm xm + bm

m 1
1x

lim P (x) = P (x0 ); 8 x0 2 R:

x!1

lim P (x) = an ( 1)n :

x!1

lim P (x)
x!1 Q(x)

17.3

P (x)
x! 1 Q(x)

p
n

x=

x!1

lim

1
p
n

lim

p
n

x!1

lim

8
<
:

0 dac
an<m
dac
an=m
:
1)n m dac
an>m

an
bm
an
bm (

3. Func
tia radical.

lim

x!1

8x0 2 R; Q(x0 ) 6= 0:

2. Func
tii ra
tionale.

lim

17.4

P (x0 )
Q(x0 ) ;

x! 1

p
n

x0 ; x0 2 R+ ; n 2 N; n

1
p
n x ;
0

x0 2 R+ :

x = +1; lim

x!0
x>0

2n+1

x=

2:

1
p
n

= +1; lim

1; lim =
x!0
x>0

x!1

1p

2n+1

21

1
p
n

1;

= 0:
lim

x! 1

1p

2n+1

= 0:

+ ::: + b0 :

17.5

4.Func
tia exponem
tial
a.

lim ax = ax0 ; x0 2 R; a > 0; a 6= 1; a 2 R:

x!x0

lim

x!+1

ax = 1; lim = ax = 0 dac
a a > 1; a 2 R:
x! 1

lim ax = 0; lim ax = +1 dac


a 0 < a < 1; a 2 R:
x! 1

x!+1

lim ex = 0; lim ex = 1; e = 2; 7182:

x! 1

17.6

x! 1

5. Func
tia logarirmic
a.

lim loga x = loga x0 ; x0 > 0; nit a > 0; a 6= 1; a 2 R:

x!x0

lim loga x =

x!0
x>0

1; lim loga x = +1; dac


a a > 1; a 2 R:
x!1

lim loga x = 1; lim loga x =


lim lnx =

x!0
x>0

17.7

1; dac
a 0 < a < 1; a 2 R:

x!1

x!0
x>0

1; lim ln x = +1:
x!1

6. Func
tii trigonometrice.

lim sin x = sin x0 ; lim cos x = cos x0 ; 8 x0 2 R:

x!x0

x!x0

=
lim tg x = tg x0 ; x0 2

x!x0

+Z :

lim ctg x = ctg x0 ; x0 2


=Z :

x!x0

lim tg x = +1; lim tg x =

1:

lim ctg x = +1; lim ctg x =

lim arcsin x = arcsin x0 ;

x0

1:

lim arccos x = arccos x0 ;

x0

1:

x! 2
x< 2
x!0
x>0

x! 2
x> 2

x!0
x<0

x!x0

x!x0

lim arctg x = arctg x0 ; x0 2 R:

x!x0

lim arcctg x = arcctg x0 ; x0 2 R:

x!x0

lim arctg x =

x! 1

lim arctg
2 ; x!+1

x=

lim arcctg x = ; lim arcctg x = 0:

x! 1

x!1

22

2:

17.8
lim

x!0

Alte limite fundamentale :


sin x
x

= 1; lim

x!0

tg x
x

= 1; lim =
x!0

arcsin x
x

= 1; lim

x!0

arctg x
x

= 1;

lim (1 + x1 )x = e; lim (1 + y) y = e; lim (1 + xa )x = ea 8 a 2 R.

x! 1
x!0

lim

loga (1+x)
x

x!0

lim

ax 1
x

lim

ax ab
x b

x!b

x!1

y!0

x
lim an
x!1 x

= loga e; a > 0; a 6= 1

= ln a; a 2 R; a > 0:
= ab ln a; a 2 R; a > 0:
0 dac
a 0 < a < 1; a 2 R
1 dac
a a > 1; a 2 R; n 2 N

lim ax xn = 0; 8 a 2 R; a 2 (0; 1); n 2 N :

x!1

lim xn ln x = 0; n

x!0
x>0

p
lim ln ax
x!+1 x

lim

x!0

18
Fie E

(1+x)
x

ln x
n
x!+1 x

1; lim

= 0; 8 n 2 N :

= 0; 8 p 2 N; a > 0:
1

= ;8

2 R:

Func
tii continue
R o multime, x0 2 E si f : E ! R o functie.

Functia f e continu
a n punctul x = x0 , f (x0

0) = f (x0 ) = f (x0 + 0):

Punctul x0 se numeste punct de continuitate. Punctul x0 se numeste punct


de descontinuitate de prim
a speta, dac
a e discontinu
a n x0 ; iar f (x0 );
f (x0 + 0) exist
a si sunt nite.
Deni
tie. O functie f : E ! R se numeste continu
a pe A
continu
a n ecare punct x din A:

19

R; dac
a f e

Func
tii derivabile

Functii cu derivat
a ntr-un punct.
Fie f : E ! R o functie si x0 un punct de acumulare.
Functia f are derivat
a n x0 dac
a lim

x!x0

23

f (x) f (x0 )
x x0

= f 0 (x0 ) exist
a n R:

Fie f : E ! R se numeste derivabil


a n x0 dac
a lim

x!x0

f (x) f (x0 )
x x0

= f 0 (x0 )

exist
a si este nit
a n R:

Orice functie derivabil


a ntr+un punct e continu
a n acel punct.
Teotem
a. Fie f; g : E ! R dou
a functii derivabile n x0 2 E \ E 0 si 2 R
un num
ar dat. Atunci functiile f g; f; f g; fg (g(x0 ) 6= 0) si f g (dac
a fg
are sens) sunt derivabile n x0 si avem :
i) (f

g)0 (x0 ) = f 0 (x0 )

g 0 (x0 )

ii) ( f )0(x0 ) = f 0(x0 )


iii) (f g)0(x0 ) = f 0(x0 )g (x0 ) + f (x0 )g 0(x0 )
iv) ( fg )0 (x0 ) =

f 0(x0 )g (x0 ) f (x0 )g 0(x0 )


:
g 2 (x0 )

v) (f g )0 (x0 ) = (gf g

19.1

1 1

f )(x0 ) + (f g ln f )(x0 ):

Derivata func
tiei compuse a dou
a func
tii.

Fie f : F ! R, g : E ! F dou
a functii. Dac
a g este derivabil
a n x0 2 E \ E 0
0
si f n g(x0 ) 2 F \ F atunci f g e derivabil
a n x0 2 E si avem :
(f g)0 (x0 ) = f 0 (g(x0 )) g 0 (x0 ):

19.2

Derivata func
tiei inverse unei func
tii date.

Fie f : I ! J; I; J intervale, o functie continu


a si bijectiv
a si f 1 : J ! I
inversa ei. Dac
a f e derivabil
a n x0 2 I si f 0 (x0 ) 6= 0; atunci f 1 e
derivabil
a n y0 = f (x0 ) 2 J si avem (f 1 )0 (y0 ) = f 0 1(x0 ) :

24

19.3

Tabloul de derivare al func


tiilor elementare.
Functia
c (constant
a)
x
xn
xr
p
x
ln x
ex
x
a ; a > 0; a 6= 1
sin x
cos x
tg x
ctg x
arcsin x
arccos x
arctg x
arcctg x

19.4

1
p
2 x
1
x
x

Denumirea de derivabilitate
R
R
cel putin (0; 1)
(0; 1)
(0; 1)
R

e
ax ln a
cos x
sin x

R
R
R
cos x 6= 0
sin x 6= 0
(-1,1)
(-1,1)
R
R

1
cos2 x
1
sin2 x
p 1
1+x2
p 1
1+x2
1
1+x2
1
1+x2

Tabloul de derivare al func


tiilor compuse.
Functia
u
un ; n 1 ntreg
ur
p
u
ln u
eu
u
a ; a > 0; a 6= 1
sin u
cos u
tg u
ctg u
arcsin u
arccos u
arctg u
arcctg u

19.5

Derivata
0
1
nxn 1
rxr 1

Derivata

Denumirea de derivabilitate

nun 1 u0
rur 1 u0
0
u
p
2 u
u0
u
u
0

u
u
0
a u ln a
cos u u0
sin u u0
1
0
cos2 u u
1
0
u
sin2 u
0
p 1
u
1 u2

(u > 0)
(u > 0)
(u > 0)

1
1+u2
u0
1+u2
u0
1+u2

(cos u 6= 0)
(sin u 6= 0)
(u2 < 1)
(u2 < 1)

Propriet
a
tii ale func
tiilor derivabile

Teorema lui Fermat. Fie f : I ! R o functie derivat


a pe I. n orice punct
de extrem local (maxim sau minim) derivata lui f este nul
a.
Teorema lui Rolle. Fie f : I ! R si a; b 2 I cu a < b: Dac
a:
25

1) f e cntinu
a pe intervalul [a; b] ;
2) f e derivabil
a pe intervalul deschis (a; b) ;
3) f (a) = f (b):
Atunci exist
a cel putin un punct c 2 [a; b] astfel nct f 0 (c) = 0:
Teorema lui Lagrange. Fie f : I ! R si a; b 2 I cu a < b: Dac
a:
1) f e cntinu
a pe intervalul [a; b] ;
2) f e derivabil
a pe intervalul deschis (a; b) :
Atunci exist
a cel putin un punct c 2 [a; b] astfel nct f 0 (c) =

f (b) f (a)
b a

Teorema lui Cauchy. Fie f; g : I ! R dou


a functii si a; b 2 I cu a; b:Dac
a:
1) f; g continue pe intervalul inchis [a; b] :
2) f; g derivabile pe intervalul deschis (a; b) :
3) g 0 (x) 6= 0; 8x 2 (a; b)
Atunci g(a) 6= g(b) si exist
a cel putin un punct c 2 [a; b] astfel nct

f (b) f (a)
g(b) g(a)

f (c)
g (c) :

20

Derivate de ordin superior

Formula lui Leibuiz. Fie f; g : I ! R dau


a functii de n ori derivabil
a pe I:
Atunci f g este de n ori derivabil
a pe I: Atunci f g este de n ori derivabil
a
pe I si avem relatia
(f g)(n) (x) = f (n) (x)g(x) + Cn1 f (n
Cnn f (x)g (n) (x); 8 x 2 I:

1)

(x) + ::: + Cnn

Cteva derivate de ordinul n :


1. (sin x)(n) = sin(x + n 2 ); 8 x 2 R; n 2 N:
2. (cos x)(n) = cos(x + n 2 ); 8 x 2 R; n 2 N:
3. ( x1 )(n) = ( 1)n
4.

1
x a

(n)

n!
xn+1 ;

8 x 2 R ; n 2 N:

( 1)n n!
(x a)n+1 :

5. (aex )(n) = aex ; 8 a 2 R; x 2 R; n 2 N:


6. (xm )

(n)

= Anm xm

; 8 x 2 R; 1

m:

7. (ax )(n) = ax (ln a)n ; a > 0; x 2 R; n 2 N:


26

f 0 (x)g (n

1)

(x) +

Formula lui Taylor. Dac


a f este o functie de n ori derivabil
a ntr-o vecin
atate
a punctului x0 si f (n) continu
a n x0 ; atunci are loc formula aproximativ
a
:
0

(n)

(x0 )
(x0 )
f (x) ' f (x0 ) + f 1!
(x x0 ) + f 2!
(x x0 )2 + ::: + f n!(x0 ) pentru orice
x 2 V; n care eroarea absolut
a j (x)j satisface conditia lim (xj (x)j
x0 )m = 0:
x!x0

Regulile lui LHospital.


1. Fie f; g : [a; b] ! R si x0 2 [a; b] : Presupunem satisf
acute urm
atoarele
conditii :
a) f si g derivabile pe [a; b] n fx0 g si continue n x0 ;
b) f (x0 ) = 0; g(x0 ) = 0;
c) g 0 (x) nu se anuleaz
a ntr-o vecin
atate V a lui x0 (8x 2 V n fx0 g);
f 0 (x)
0
x!x0 g (x)

d) exist
a lim

(^{n R);
f (x)
x!x0 g(x)

In aceste conditii, exist


a lim

= :

2. Fie f; g : (a; 1] ! R; a > 0: Presupunem c


a:
a) f si g derivabile pe [a; b] ;
b) lim f (x) = lim g(x) = l unde l = 0; 1 sau

1;

c) g 0 (x) 6= 0 pentru orice x sucient de mare (x

A; A

x!1

x!1

f (x)
0
x!1 g (x)

d) exist
a lim

f (x)
x!1 g(x)

Atunci exist
a lim

21
21.1

a);

(^{n R);
= :

Asimptotele func
tiilor reale
Asimptote orizontale

Fie f : E ! R cu E

R multimii, o functie real


a si x0 2 R:

Denitii : Dreapta y = y0 este asimptot


a orizontal
a a lui f dac
a lim f (x) =
x!x0
1:

27

21.2

Asimptote oblice

Fie f : E ! R o functie real


a cu E

R:

Denitii : Dreapta y = mx + n este asimptot


a oblic
a la +1 sau
functiei f dac
a:
lim [f (x)

x! 1

m = lim

x! 1

(mx + n)] = 0;
f (x)
x

2 R;

n = lim [f (x)
x! 1

22

1 a

mx] 2 R:

Reprezentarea grac
a a func
tiilor

Etape de parcurs :
1. Stabilirea domeniului

max

de denitie al functiei.

2. Semnul functiei si eventualele simetrii ale gracului.


3. Limite la cap
at, continuitatea functiilor, asimptote.
4. Derivata Iii :
5. Studiul deriv
arii a II.
6. Tablou de variet
ati.
7. Trasarea gracului.

23

Primitive

Deni
tii. Fie J un interval R si f : J ! R: Spunem c
a f admite primitiv
a
pe J dac
a exist
a o functie f : J ! R astfel nct :
1) F este derivabil
a pe J ;
2) F 0 (x) = f (x), 8x 2 J ;
Multimea tuturor primitivelor lui
a nedenit
a a functiei
R f se numeste integral
f si se noteaz
a cu simbolul f (x)dx:

Teorem
a. Fie f; g : J ! R functii care admit primitivele si 2 R; =
6 0;
atunci functiile f + g; admit deasemenea primitive si au loc relatiile :
28

R
R
[f (x) + g(x)] dx = f (x)dx + g(x)dx ;
R
R
b)
f (x)dx =
f (x)dx ;
R
R
c) f (x)dx = f (x)dx + c ;

a)

23.0.1

Tabel de integrale nedenite

f :R!R
f (x) = xn
f : J ! R; J (0; 1)
f (x) = xa ; a 2 R n f 1g
f :R!R
f (x) = ax ; a 2 R+ n f1g
f : J ! R; J R
f (x) = x1
f : J ! R; J R n f a; ag
f (x) = x2 1 a2 ; a 6= 0
f :R!R
1
f (x) = x2 +a
2 ; a 6= 0
f :R!R
f (x) = sin x
f :R!R
f (x) = cos x
f : J ! R; J R n (2k + 1) 2 j k 2 Z
f (x) = cos12 x
f : J ! R; J R n fk j k 2 Zg
f (x) = sin12 x
f : J ! R; J R n (2k + 1) 2 j k 2 Z
f (x) = tg1 x
f : J ! R; J R n fk j k 2 Zg
f (x) = ctg1 x
f :R!R
6 0
f (x) = px21+a2 ; a =
J ( 1; a) sau
f :J !Ra>0
J (a; 1)
f (x) = px21 a2
f : J ! R; J ( a; a); a > 0
f (x) = pa21 x2

R
R
R
R

xn dx =

xn+1
n+1

+b

xa dx =

xa+1
a+1

+b

ax dx =

ax
ln a

1
x dx

+b

= ln jxj + b

1
x2 a2 dx

1
x2 +a2 dx

= a1 arctg xa + b

sin x dx =

1
2a

ln

x a
x+a

+b

cos x + b

cos x dx = sin x + b
1
cos2 x dx

= tg x + b

1
dx
sin2 x

tg x dx =

ctg x + b
ln jcos xj + b

ctg x dx = ln jsin xj + b
p 1
dx
x2 +a2

= ln(x +

p 1
dx
x2 a2

= ln x +

p 1
dx
a2 x2

= arcsin xa + b

x2 + a2 ) + b
x2 + a2 + b

Teorem
a. Formula de integrare prin parti. Dac
a f; g : J ! R functii derivabile cu derivate continue atunci functiile f g; f 0 g si f g 0 admit primitive
si multimile lor de primitive si multimile lor de primitive sunt legat prin
relatia :
R
R 0
f (x)g 0 (x)dx = f g
f (x)g(x)dx:
29

Prima metod
a de schimbare de variabil
a.
'

Teorem
a. Fie F; J intervale din R si I ! J ! R functii cu propriet
atile :
a) ' derivabil
a pe I ;
b) f admite primitive (e F o primitiv
a a sa).
Atunci functia (f ') '0 admite primitive, iar functia F
lui (f ') '0 ; adic
a:
R
f ('(t)) '0 (t)dt = F ' + b

' este o primitiv


aa

Tabel de integrale nedenite. ' : I ! R derivabil


a cu derivat
a continu
a.
R
n+1
1) 'n (x) '0 (x) dx = ' n+1(x) + b; n 2 N:
2)

3)
4)
5)
6)
7)
8)
9)

'a (x) '0 (x) dx =

a'(x) '0 (x) dx =

'0 (x)
'(x) dx

10)

a'(x)
ln a

+ b; a 2 R n f 1g ; '(I)

(0; 1):

+ b; a 2 R+ n f 1g :

= ln j'(x)j + b; '(x) 6= 0; 8 x 2 I:

'0 (x)
'2 (x) a2 dx

'0 (x)
'2 (x)+a2 dx

= a1 arctg

1
2a

ln

sin '(x) '0 (x) dx =

'a+1 (x)
a+1

'(x) a
'(x)+a
'(x)
a

+ b; '(x) 6=

a; 8 x 2 I; a 6= 0:

+ b:

cos '(x) + b:

cos '(x) '0 (x) dx = sin '(x) + b:


'0 (x)
cos2 '(x) dx

= tg '(x) + b; '(x) 2
= (2k + 1)

'0 (x)
dx
sin2 '(x)

j k 2 Z ; 8 x 2 I:

ctg '(x) + c; '(x) 2


= fk j k 2 Zg ; 8x 2 I:

R
11) tg '(x) '0 (x)dx = ln jcos '(x)j + b; '(x) 2
= (2k + 1) 2 j k 2 Z ; 8
x 2 I:
R
= fk j k 2 Zg ; 8x 2 I:
12) ctg '(x) '0 (x)dx = ln jsin '(x)j + b; '(x) 2
i
h
p
R '0 (x)dx
13) p 2
= ln '(x) + '2 (x) + a2 + b; a 6= 0:
2
' (x)+a

14)

15)

p' 2(x)dx
' (x)

a2

'0 (x)
a2 '2 (x)

= ln '(x) +

'2 (x)

a2 +b; a > 0

dx = arcsin '(x)
a + b; a > 0; '(I)

30

'(I)
'(I)

( a; a):

( 1; a) sau
:
(a; 1)

23.1

Primitivele func
tiilor ra
tionale.

Deni
tie. O functie f : E ! R(E ind interval) se numeste rational
a dac
a
P (x)
f (x) = Q(x)
unde P; Q sunt polinoame cu coecienti reali si Q(x) 6= 0; 8
x 2 R: O functie rational
a se numeste simpl
a dac
a are una sin formele :
1) f (x) =

A
(x a)n ;

2) f (x) =

Bx+c
(ax2 +bx+c)n ;

n 2 N ; x 6= a:
n 2 N; b2

4ac < 0.

Teorem
a. Orice functie rational
a poate repretentat
a sub forma unei sume
nite de functii rationale simple, adic
a dac
a f : E ! R este o functie
P (x)
; Q(x) 6= 0; 8 x 2 E unde P si Q sunt polinoame
rational
a f (x) = Q(x)
prime ntre ele si daca Q se descompune n factori primi sub forma :
Q(x) = (x a1 ) 1 (x a2 ) 2 ::: (x ap ) p (x2 + b1 x + c1 ) 1 :::
(x2 + bp x + cp ) p ; unde b2i 4ci < 0; 8 i = 1; r ; atunci f (x) = L(x) +
i P
i
P h
r h
P
Bk r x+Ck r
A2k
Ak k
A1k
Bk1 x+Ck1
+
+
:::
+
+
+
:::
+
2
2
k
2
r
x ak
x +bk x+ck
(x ak )
(x +bk x+ck )
(x a )
k

k=1

k=1

unde L este un polinom cu coecientii reali, iar ak ; bk ; ck ; Aik ; Bki ; Cki sunt
numere reale si b2k 4Ck < 0.

23.2

Primitivele func
tiilor exponen
tiale

R
Integralele nedenite de forma f (ex ) dx se calculeaz
aR cu ajutorul
arii
R schimb
de variabil
a : ex = t ) x = ln t ) dx = 1t dt ) (ex )dx = f (ln t) 1t dt:

23.3

Primitivele func
tiilor logaritmice.

Integralele de forma
abil
a:

f (ln x)dx se calculeaz


a cu ajutorul schimb
arii de vari-

ln x = t ) x = et ; dx = et dt )

23.4
R

f (ln x)dx =

f (t) et dt:

Primitivele func
tiilor trigonometrice

f (sin x; cos x)dx

1) Dac
a f ( sin x; cos x) = f (sin x; cos x) se face substitutia cos x = t ) x =
arccos t ) dx = p11 t2 dt:
=)

f (sin x; cos x) dx =

p
f( 1

p
f (t; 1

t2 ; t)

p 1
1 t2

dt:

2) Dac
a f (sin x; cos x) = f (sin x; cos x) se face substitutia sin x = t ) x =
arcsin ) dx = p11 t2 dt:
=)

f (sin x; cos x) dx =

31

t2 )

p 1
dt:
1 t2

3) Dac
a f ( sin x; cos x) = f (sin x; cos x) se face substitutia tg x = 1 ) x =
1
arctg t ) dx = 1+t
2 dt:
R
R
1
1
t
; p1+t
) p1+t
dt:
=) f (sin x; cos x) dx = f ( p1+t
2
2
2

4) n toate celelalte cazuri se face substitutia tg x2 = t )


2
2arctg t ) dx = 1+t
2 dt:
=)

23.5

f (sin x; cos x) dx =

2
1 t
f ( 1+t
2 ; 1+t2 )

x
2

= arctg t ) x =

2
1+t2 dt:

Formula lui Leibniz-Newton

Teorem
a. Fie f : [a; b] ! R o functie integral
a care admite primitive pe [a; b] :
Atnci pentru orice primitiv
a F a lui f are loc egalitatea :
Rb
f (x)dx = F (b) F (a):
a

23.6
1)

Rb

Propriet
atii ale func
tiilor integrale.

f (x)dx =

Rb

f (x)dx:
Rb
Rb
Rb
2) a [f (x) + g(x)] dx = a f (x)dx + a g(x)dx:
Rb
Rc
Rc
3) a f (x)dx + b f (x)dx
f (x)dx:
b
Rb
4) a f (x)dx = f ( )(b a) unde a < < b:
a

5) Dac
a f : [a; b] ! R este o functie integrabil
a pozitiv
a, f (x)
atunci :
Rb
f (x)dx 0:
a

0 8 x 2 [a; b]

6) Dac
a f; g : [a; b] ! R sunt functii integrabile astfel nct f (x)
x 2 [a; b] ; atunci :
Rb
Rb
f (x)dx
g(x)dx:
a
a
7) Dac
a f : [a; b] ! R este integrabil
a si m
Rb
m(b a)
f (x)dx M (b a):
a

f (x)

g(x); 8

M; 8 x 2 [a; b] ; atunci :

8) Teorema de existenta a primitivelor unei functii continu


a f : [a; b] ! R
def R x
functia F : [a; b] ! R denit
a prin F (x) = a f (t)dt; 8 x 2 [a; b] este o
primitiv
a a lui f care se anuleaz
a n punctul a.

32

23.7

Aplica
tii ale integralelor cu probleme practice

Not
am f = (x; y) 2 R2 j a x b; 0 y f (x) si se numeste subgracul
functiei f. Aceast
a multime are o arie si aria sa este :
Rb
aria( f ) = a f (x)dx:
Dac
a f; g : [a; b] ! R sunt functii continue astfel nct f (x)
atunci multimea :

g(x); 8 x 2 [a; b]

= (x; y) 2 R2 j a x b; f (x) y g(x) cuprins


a ntre gracele functiilor f; g si dreptele paralele la Oy care intersecteaz
a axa Ox n punctele a
si b are arie si aria sa este :
Rb
aria( f;g ) = a [g(x) f (x)] dx

f;g

Fie f : [a; b] ! R+ o functie continu


a si pozitiv
a pe [a; b] : Prin rotirea
suprafetelor n jurul axei Ox ia nastere un corp de rotatii. Volumul corpului de rotatie obtinut :
Rb 2
V =
f (x)dx .
a

Dac
a f : [a; b] !qR+ este o functie derivabil
a cu derivat
a continu
a pe (a; b)
2
0
astfel nct f 1 + (f ) are limite nite n punctele a si b atunci suprafata
de rotatie determinat
a de f are arie si :
p
Rb
A(f ) = 2 a f (x) 1 + (f 0 (x))2 dx:

Dac
a functia f : [a; b] ! R este derivabil
a, cu derivat
a continu
a, atunci gracul
s
au are lungime nit
a si
Rbp
l(f ) = a 1 + (f 0 (x))2 dx:

24
24.1

Elemente de algebr
a matematic
a
Matrice

Se numeste matrice
0
a11 a12
B a21 a22
A=B
@
am1 am2

cu m lini si n coloane un tablou bidimensional de forma :


1
:::
a1n
:::
a2n C
C:
A
::: amn

Multimea tuturor matricelor cu elemente ntr-un corp k se noteaz


a Mm;n (k):
Dac
a m = n matricea e p
atratic
a.

33

Dac
a matricea A = (aij ) si B = (bij ) 2 Mm;n (k) ) C = A + B ) C = (Cij )
unde (Cij ) 2 Mm;n (k) si Cij = aij + bij ; 8 i = 1; m ; j = 1; n :
Propriet
atiile adun
arii matricelor 8 A; B; C 2 Mm;n avem :
1) A + B = B + A ;
2) (A + B) + C = A + (B + C) ;
3) A + 0 = 0 + A ;
4) A + ( A) = ( A) + A ;

24.2

mul
tirea matricelor cu un scalar.

Fie A = (aij ) 2 Mm;n ; 2 k matricea B = (bij ) 2 Mm;n si B = A dac


a
bij = aij 8 i = 1; n , j = 1; n:
multirea matricelor
A = (aij ) 2 Mm;n
:Matricea C = (cij ) 2 Mm;n se numeste produsul
B = (bij ) 2 Mm;n
n
P
matricelor A si B, C = AB dac
a : cij =
aik bkj , 8 i = 1; n , j = 1; n .

Fie

k=1

Propriet
atiile multirii matricelor :
1)A In = In A = A:
2)A 0 = 0 A = 0:
3) (AB) C = A (BC):
4)

(AB) = ( A) B = A ( B):

5) (A + B)C = AC + BC:
6)C(A + B) = CA + CB:

24.3

Transpusa unei matrici

Fie A = (aij ) 2 Mm;n : Matricea tA se numeste lrauspusa matricea A dac


a
i = 1; n
tA = (aij )
: Ea se obtine din matricea A prin schimbarea linilor
j = 1; n
cu coloanele si a coloanelor cu linile.
0
1
a11 a21
::: am1
B a12 a22
::: am2 C
C:
tA = B
@
A
a1n a2n ::: amn
34

24.4

Matricea adjunt
a a unei matric :

Se numeste adjuncta 0unei matricei


A11 A21
B A12 A22
matricea : A = B
@
A1n A2n

A = (aij )12 Mm;n si se noteaz


a cu A
::: Am1
::: Am2 C
C:
A
::: Amn

unde Aij este complementul algebric al lui aij determinantul ce rezult


a eliminnd linia si coloana pe care se aa elementul aji :

O matrice se numeste nedegenerat


a, dac
a det A 6= 0:

24.5

Matrice inversabile.

Matricea A 2 Mn admite o invers


aA
A
:
det A
Propriet
a
ti. (A

24.6

= A ; (AB)

2 Mn , det A 6= 0: n plus A

=B

Rangul unei matrice.

Fie matricea A 2 Mm;n : Se numeste minor al unei matrice de ordinul k determinantul format din k 2 elemente date (p
astrnd ordinea elementelor).
Matricea A are rangul r; dac
a A are un minor nenul de ordinul r; iar toti
minorii lui A de ordin mai mare ca r, dac
a exist
a, sunt mili. Se scriu rang
A = r:

24.7

Ecua
tii matriciale

AX = B ) x = A 1 B
XA = B ) X = BA 1
AXB = C ) X = A 1 CB

24.8

Determinan
ti

Fie matricea A =

a11
a21

a12
:
a22

Num
arul
= a11 a22 a12 a21 se numeste determinantul matricei A sau
determinant de ordin al doilea si se noteaz
a cu det A:Deci det A = a11 a22
a12 a21 :
0
1
a11 a12 a13
Fie matricea A = @a21 a22 a23 A :
a31 a32 a33
35

Num
arul obtinut astfel a11 a22 a33 + a21 a32 a13 + a12 a23 a31
a31 a22 a13
a32 a23 a11 a12 a21 a31 se numeste determinantul de ordinul al treilea sau
det A:
Pentru o matrice de ordinul n se dezvolt
a determinantul dup
a elementele unei
linii "i" astfel :
det A = ai1 Ai1 + ai2 Ai2 + ::: + a1n Ain
sau dup
a elementele coloanei "j" astfel :
det A = a1j A1j + a2j A2j + :: + anj Anj :
unde Aij = ( 1)i+j Mij ; Mij =minor alelementului aij ; determinant de ordinul n 1 ce se obtine din A prin eliminarea liniei "i" si a coloanei "j".

24.9

Propriet
a
tiile determinan
tilor.

1) det(AB) = det A det B:


2) Dac
a toate elementele unei coloane sau ale unei linii dintr-o matrice sunt
egale cu 0, atunci determinantul e zero.
3) Dac
a elementele a dou
a linii sau ale unei coloane sunt egale sau proportionate, atunci determinantul este zero.
4) Dac
a schimb
am ntre ele dou
a linii sau dou
a coloane ale unei matrice A;
obtinnd o nou
a matrice A0 atunci det A0 = det A:
5) Dac
a ntr-o matrice A multim o linie sau o coloan
a cu un num
ar a, obtinnd
o nou
a matrice A0 ; atunci
det A0 = a det A:
6) Orice matrice si transpusa ei tA au acelasi determinant, dett A = det A:
7) Dac
a ntr+o matrice A o coloan
a sau o line este o combinatie liniar
a a
celorlalte coloane sau linii, atunci det A = 0:
8) Dac
a ntr-o matrice A toate elementele unei linii sau ale unei coloane sunt
sume de cte doi termeni atunci det A se poate scrie ca suma a doi determinantii.

24.10
n
P

Sistemul de n ecua
tii cu n necunoscute.

aik xk = bi

k=1

a11
B a21
D=B
@
an1

a12
a22

:::
:::

an2

:::

1
a1n
a2n C
C:
A
ann
36

Di se obtine din D prin nlocuirea elementelor din coloana i cu termenii liberi.


Dac
a D 6= 0 )sistemul are o solutie unic
a dat
a de regula lui Cramer: xi =
i = 1; n:

Di
D ;

Dac
a D = 0 )Se calculeaz
a rangul matricei.
Teorema lui Rouche-Fontene. O conditie necesar
a si sucient
a ca sistemul
s
a aib
a solutii este ca toti determinantii lui caracteristici s
a e nuli.
Din matricea A = (aik ) a coecientilor necunoscutelor se extrage un determinant nenul de ordin maxim p; notat p ; si numit determinant principal
si se construiesc determinantii caracteristici, Dc ; c = p + 1; p + 2; :::m
prin bondarea determinantului principal orizontal, jos, cu coecientii necunoscutelor principale din ecuatiile r
amase, care nu au intrat n formarea
determinantului principal, si "vertical" n dreapta, cu termenii liberi corespunz
atori.
Dac
a = 0 si cel putin un determinant caracteristic este diferit de zero, atunci
sistemul nu are solutii.
Dac
a
= 0 si toti determinantii caracteristici sunt nuli, atunci sistemul este
compatibil dar nedeterminat. Se rezolv
a cele p ecuatii principale si se obsin
necunoscutele principale x1 ; x2 ::xp n functie de xp+1 ; ::xn : Sistemul are o
"nedeterminare" de ordin n p; n sensul c
a necunoscutele xp+1 ; xp+2 :::xn
r
amn arbelare.

37