NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT M.

2 ( CLASA a IX - a )

Formule de calcul
(a + b) = a + 2ab + b
2 2 2

(a − b) 2 = a 2 − 2ab + b 2
a 2 − b 2 = ( a − b)( a + b)
a 3 −b 3 = (a − b)( a 2 + ab + b 2 )
a 3 +b 3 = (a + b)( a 2 − ab + b 2 )
(a+b) 3 = a 3 + 3a 2 b + 3ab 2 + b 3
(a-b) 3 = a 3 − 3a 2 b + 3ab 2 − b 3

Funcţia de gradul I
Definiţie.
f : R → R, f ( x ) = ax + b, a ≠ 0 , a, b ∈ R , se numeşte funcţie de gradul I

Proprietăţi : Dacă a > 0 => f este strict crescătoare

Dacă a < 0 => f este strict descrescătoare
A (α, β ) ∈ G f ⇔ f (α) = β

Funcţia de gradul II
Definiţie.
f : R → R, f(x) = ax 2 +bx + c, a ≠ 0 cu : a, b, c ∈ R se numeşte funcţie de gradul II

Maximul sau minimul funcţiei de gradul II :

−∆ −b
Dacă a < 0 atunci max(f) =
, realizat pentru x =
4a
max
2a
−∆ −b
Dacă a > 0 atunci min(f) min = , realizat pentru x =
4a 2a
−b − ∆
Vârful parabolei V ( , )
2a 4a

Ecuaţia de gradul II :
ax 2 +bx + c = 0
−b ± ∆
Cu rădăcinile : x 1, 2 = , ∆ = b 2 − 4ac
2a
−b c
Relaţiile lui Viette : x 1 + x 2 = , x1 ⋅ x 2 =
a a
Dacă ∆≥0⇒ ecuaţia are rădăcini reale.
Dacă ∆>0⇒ ecuaţia are rădăcini reale şi diferite.
Dacă ∆=0⇒ ecuaţia are rădăcini reale şi egale.
Dacă ∆<0⇒ ecuaţia nu are rădăcini reale.

Intervale de monotonie :

1
NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT M.2 ( CLASA a IX - a )

Cazul : a < 0
x −b
−∞ 2a
∞
f(x) −∆
4a

Cazul : a > 0
x −b
−∞ 2a
∞
f(x) −∆
4a

Semnul funcţiei de gradul II :

∆>0
X -∞ x1 x2
∞
f(x) semnul lui a 0 semn contrar lui a 0 semnul lui a

∆=0
X -∞ x 1 = x2
∞
f(x) semnul lui a 0 semnul lui a

∆<0
X -∞
∞
f(x) semnul lui a semnul lui a semnul lui a

Imaginea funcţiei de gradul II :

−∆
Dacă : a < 0 => Im(f) = ( − ∞, ]
4a
−∆
Dacă : a > 0 => Im(f) = [ , ∞)
4a

2
NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT M.2 ( CLASA a IX - a )

Progresii aritmetice.

Definiţie.
Se numeşte progresie aritmetică un şir de numere reale a n în care
diferenţa oricăror doi termeni consecutivi este un număr constant r,
numit raţia progresiei aritmetice : a n +1 −a n = r , ∀n ≥1 .

Se spune că numerele a 1 , a 2 ,⋅⋅⋅, a n sunt în progresie aritmetică dacă

ele sunt termenii consecutivi ai unei progresii aritmetice.

Teoremă.
a n −1 + a n +1
şirul (a n ) n ≥1 este progresie aritmetică ⇔ a n = , ∀n ≥ 2
2

Termenul general al unei progresii aritmetice : a n = a1 + (n −1)r

Proprietate :
a +c
Numerele a, b, c sunt în progresie aritmetică ⇔ b =
2

(a1 + a n )n
Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice : S n =
2

Trei numere x 1 , x , x 3 se scriu în progresie aritmetică de forma :

2

x 1 = u – r, x 2 = u, x 3 = u + r ; u,r ∈ R .

Patru numere x 1 , x 2 , x 3 , x 4 se scriu în progresie aritmetică astfel :

x 1 = u – 3r, x 2
= u – r , x 3 = u + r , x 4 = u + 3r, u,r ∈ R .

3
NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT M.2 ( CLASA a IX - a )

Progresii geometrice.

Definiţie.
Se numeşte progresie geometrică un şir de numere reale b n , b1 ≠ 0
în care raportul oricăror doi termeni consecutivi este un număr
bn +1
constant q, numit raţia progresiei geometrice: = q , q≠ 0
bn

Se spune că numerele b 1 , b2 ,⋅⋅⋅, bn sunt în progresie geometrică dacă

ele sunt termenii consecutivi ai unei progresii geometrice.

Teoremă :
2
şirul (bn ) n ≥1 este progresie geometrică ⇔ bn = bn −1 ⋅ bn +1 , ∀n ≥ 2

Termenul general al unei progresii geometrice : b n = b1 ⋅ q n −1

Proprietate :
numerele a, b, c sunt în progresie geometrică ⇔ b 2 = a ⋅ c

b1 (q n −1)
Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice : S n =
q −1
, q ≠1
sau S n = n ⋅ b1 , pentru q = 1

Trei numere x 1 , x 2 , x 3 se scriu în progresie geometrică de forma :

u
x1 = , x 2 = u , x 3 = u ⋅ q, q ≠ 0
q

Patru numere x 1 , x 2 , x 3 , x 4 se scriu în progresie geometrică de forma:

u u
x 1 = 3 , x 2 = , x3 = u ⋅ q, x 4 = u ⋅ q , q ≠ 0
3

q q

Formule utile :
n(n +1)
1 + 2 + 3 + ⋅ ⋅ ⋅ +n =
2
n( n + 1)( 2n +1)
1 2 +2 2 + ⋅ ⋅ ⋅ + n 2 =
6
n(n + 1) 2
1 +2 + ⋅ ⋅ ⋅ + n = [
3 3 3
]
2
Modulul numerelor reale.

4
NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT M.2 ( CLASA a IX - a )

 x, x ≥ 0
x= 
 − x, x < 0
Proprietăţi :

1. x ≥0, ∀x ∈R

2. x = y ⇔x =±y

3. x = −x

4. x ⋅y = x ⋅ y

x x
5. = , cu y ≠ 0
y y

6. x ≤ a ⇔−a ≤ x ≤ a, a > 0

7. x ≥a ⇔x ∈(−
∞ ,−a ] ∪[ a, ∞), a >0

8. x +y ≤ x + y

Partea întreagă.
1) x = [x]+{x}, ∀x ∈ R , [x] ∈ Z şi {x} ∈[0,1)

2) [x] ≤ x< [x] + 1 [x] = a ⇒ a ≤ x < a+1

3) [ x + k ] = [ x ] + k, ∀x ∈R, k ∈Z

4) { x + k } = { x }, ∀x ∈R, k ∈Z

Geometrie vectorială.

5
NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT M.2 ( CLASA a IX - a )

Definiţie :
Se numesc vectori egali, vectorii care au aceeaşi direcţie, acelaşi sens şi acelaşi modul.
Doi vectori se numesc opuşi dacă au aceeaşi direcţie, acelaşi modul şi sensuri contrare :
AB = −BA

Definiţie :
Doi vectori se numesc coliniari dacă cel puţin unul este nul sau dacă
amândoi sunt nenuli şi au aceeaşi direcţie. În caz contrar se numesc
necoliniari.

Teoremă :
Fie aşi b doi vectori necoliniari.
Oricare ar fi vectorul v , există α, β ∈R (unice ) astfel încât v =α ⋅ a + β ⋅b
AB = ( x B − x A ) 2 +( y B − y A ) 2 -modulul vectorului AB

AB ( x B − x A , y B − y A ) − coordonate le vectorului AB
x A + xB y + yB
Mijlocul segmentului AB : x M = , yM = A
2 2
x + x B + xC y + y B + yC
Centrul de greutate al triunghiului ABC : x G = A , yG = A
3 3
Adunarea vectorilor se poate face după regula paralelogramului sau
regula triunghiului :

Teoremă :
Vectorii u şi v sunt coliniari ⇔ ∃ λ ∈ R a.i. v = λ ⋅ u .
Punctele A, B, C sunt coliniare ⇔ ∃ λ ∈ R a.i. AB = λ AC
AB CD ⇔ ∃ λ ∈ R a.i. AB = λ AC

Produsul scalar a doi vectori .

u ⋅ v = u ⋅ v cos(u, v)

= x 2 i + y 2 j ⇒u ⋅ v = x1 x 2
2 2
u = x1 i + y1 j , v + y1 y 2 , u = x1 + y1

Dacă u, v ≠0 , atunci u ⊥ v ⇔ u ⋅ v = 0

Elemente de geometrie şi trigonometrie

Formule trigonometrice. Proprietăţi.

6
NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT M.2 ( CLASA a IX - a )

sin 2 x + cos 2 x =1, ∀x ∈R

-1 ≤ sin x ≤1, ∀x ∈R -1 ≤ cos x ≤1, ∀x ∈R
sin(x+2k π ) = sin x , ∀x ∈R , ∀k ∈ Z cos(x+2k
π) = cos x, ∀x ∈R, ∀k ∈Ζ
sin(a+b)=sinacosb+sinbcosa
cos(a+b)=cosacosb-sinasinb
sin(a-b)=sinacosb-sinbcosb cos(a-
b)=cosacosb+sinasinb
sin2x=2sinxcosx, cos2x=cos
2
x − sin 2 x
π π
sin ( − x ) = cos x cos ( − x ) = sin x
2 2
a +b a −b
sina+sinb=2sin cos cosa+cosb=2cos
2 2
a +b a −b a −b a +b
cos sina-sinb=2sin cos
2 2 2 2
a −b a +b
cosa-cosb= -2sin sin
2 2
sin x cos x
tgx= , cos x ≠ 0 ctgx= , sin x ≠ 0
cos x sin x
tg(x+k π ) = tgx ctg(x+k π ) = ctgx
π π
tg ( − x) = ctgx ctg ( − x) = tgx
2 2
tga +tgb tga −tgb
tg(a+b)= 1 −tgatgb tg(a-b)= 1 + tgatgb
x x
2tg 1 − tg 2
2 2
sinx = cosx = tg2x=
x 2 x
1 + tg 2
1 + tg
2 2
2tgx
1 + tg 2 x

Valori principale ale funcţiilor trigonometrice :

x 0 π π π π π 3π 2π
6 4 3 2 2
sinx 0 1 2 3 1 0 -1 0
2 2 2
cosx 1 3 2 1 0 -1 0 1
2 2 2
tgx 0 3 1 3 ∉R 0 ∉R 0
3

7
NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT M.2 ( CLASA a IX - a )

ctgx ∉R 3 1 3 0 ∉R 0 ∉R
3

Semnele funcţiilor trigonometrice :

sin : +, +, -, - cos : +, -, -, + tg. : +, -, +, -

ctg. : +, -, +, -

Paritatea funcţiilor trigonometrice :

sin(- x) = - sinx (functie impară )

tg(- x) = - tgx (functie impară ) cos(-x)=cosx ( functie

pară )

ctg(- x) = - ctgx (functie impară )

Funcţii trigonometrice inverse :

π π
arcsin : [-1,1] → [ − , ] arcsin (- x ) = -
2 2
arcsinx
π π
arcsin ( sinx ) = x, ∀x ∈[ − , ] sin ( arcsinx ) =
2 2
x, x ∈[−1,1]
arccos : [-1,1] →[0, π ] arccos ( - x ) =
π − arccosx
arccos ( cosx ) = x, ∀x ∈[0, π] cos ( arccosx )
= x, ∀x ∈[−1,1]
π
arcsinx + arccosx = , ∀x ∈[ −1,1]
2
π π
arctg : R → (− , ) arctg (-x) = -
2 2
arctgx
π π
arctg (tgx) = x, ∀x ∈(− , ) tg (arctgx) =
2 2
x, ∀x ∈ R
arcctg : R →(0, π ) arcctg (-x) =
π − arcctgx
arcctg (ctgx) = x, ∀x ∈(0, π) ctg (arcctgx)
= x, ∀x ∈ R
π
arctgx + arcctgx = , ∀x ∈R
2
Ecuaţii trigonometrice :

sinx = a

8
NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT M.2 ( CLASA a IX - a )

Daca : a∈[−1,1] ⇒ x ∈{( −1) k arcsin a + kπ , k ∈ Ζ}

cosx = b
Daca : b ∈[−1,1] ⇒ x ∈{± arccos b + 2kπ , k ∈ Ζ}

tgx = c
Daca : c ∈ R ⇒ x ∈{arctgc + kπ , k ∈ Ζ}

ctgx = d
Daca : d ∈ R ⇒ x ∈{arcctgd + kπ , k ∈ Ζ}

Teorema sinusurilor :
a b c
= = = 2R, unde R este raza cercului circumscris
sin A sin B sin C
triunghiului.

Teorema cosinusului :

a 2 = b 2 + c 2 − 2bc cos A

Aria unui triunghi :

b⋅h AB ⋅ AC sin( AB , AC )
A∆= A∆=
2 2

a +b +c
A ∆ = p ( p − a)( p − b)( p − c) unde p= ( semiperimetrul
2
triunghiului ).

c1 ⋅ c 2
A ∆dreptunghi c =
2

l2 3
A ∆echilatera l =
4

Raza cercului circumscris unui triunghi :

9
NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT M.2 ( CLASA a IX - a )

abc
R= , unde S este aria triunghiului.
4S

Raza cercului înscris într-un triunghi :

S a +b +c
r = , unde S este aria triunghiului, iar : p =
p 2
( semiperimetrul triunghiului ).

10