Progresii aritmetice

r =a2−a1
( ratia progresiei aritmetice )

a n=a1 +(n−1)r ( formula termenului general )

( suma primilor n termeni ai progresiei

Sn=¿ ¿

aritmetice)
ultimul− primul+r
nr termeni=
r

(¿ a −ar +r )
n 1

a,b, c sunt in progresie aritmetica < = >

b=
a+c
2  

Progresii geometrice
b2
q = ( ratia progresiei geometrice )
b1
b n=b1 q
n−1
(formula termenului general)

( suma primilor n termeni ai

n
1−q
Sn=b1
1−q

progresiei geometrice )

a,b,c sunt in progresie geometrica < = >

b =√ ac sau 2
b =ac

Functii

a) f:{ 1,2,…,k}  { 1,2,…,n}

Numarul total de functii: n k
b) f:{ 1,2,…,k}  { 1,2,…,n}
Numarul de functii injective: Akn

c) f:{ 1,2,…,n}  { 1,2,…,n}

Numarul de functii bijective
( inversabile ) : A = n0 !! = n! = P !
n
n n

d) f:{ 1,2,…,k}  { 1,2,…,n}

Numarul functiilor strict monotone:

 Nr. fct. strict crescatoare : C k
n

 Nr. fct. strict descrescatoare : C k

n

 Nr. fct. strict monotone :

C + C = 2 C
k
n
k
n
k
n

Inversa unei functii bijective

f : A -> B este inversabila  f este bijectiva
 1. f este injectiva
2. f este surjectiva

f este injectiva :
a) ∀ x , x ϵ A a. î . f (x ¿¿ 1)¿ = f (x ¿¿ 2) ¿ => x ¿ x
1 2 1 2

b) Orice functie continua si strict

monotona este inj
Obs: Injectivitatea unei functii o
demonstram cu ajutorul derivatei I .

f este surjectiva :
a) ∀ y ϵ B , ∃ x ϵ A a. î . f ( x ) = y
b) f ( A ) = B => ℑ f =B
f’(x)
Tabel de semn
 Limitele la capetele domeniului f(A)=B

Functii pare si impare

f : D → R ,unde D=interval simetric

f este functie impara  f(-x)=-f(x)

f este functie para  f(-x)=f(x)

Compunerea functiilor
( f ∘ g )( x )=¿

Functia de gradul I / Functia liniara

Fie f : R -> R, f ( x ) = ax + b; a,b € R,

a,b € R, a ≠ 0
 a > 0 , functia strict crescatoare
 a < 0, functia strict descrescatoare
Intersectia cu axele de coordonate:
Gf ∩ Ox = > y = 0 ( ordonata )
Gf ∩ Oy = > x=0 ( abcisa )
b
 Are o singura radacina : x = - 2 a

Semnul functiei de gradul I

 Semn
Semnul lui a

Contrar lui a
Semn Semnul lui a
Contrar
lui a

Functia de gradul II
 2
a x +bx+ c> 0 ∀ x ∈ R ≤=¿

este situat deasupra axei OX  {∆< 0

Gf a>0

a x 2 +bx+ c< 0 ∀ x ∈ R≤¿

este situat sub axa OX {
Gf a<0
∆< 0
 2
{
a x +bx+ c ≥ 0 ∀ x ∈ R≤¿ a >0
∆≤0
a x 2 +bx+ c ≤ 0 ∀ x ∈ R≤¿ a <0
∆≤0 {

Fie ax + bx+ c=0 , x x radacinile ecuatiei

2
1, 2

Relatiile lui Viete:

S= x 1+ x2=
−b
a ( suma )
P = x x = ca ( produsul )
1 2

x 21+ x22 =( x1 + x 2 )2−2 x 1 x 2

x 21+ x22 =S 2−2 P

3 3 3
x 1+ x2 =S −3 SP

Ecuatia de gradul II cand cunoastem S si P:

2
x −Sx+ P=0

Conditia ca un punct P( x, y) € Gf = > f (x )=y

X=abcisa, Y=ordonata
 Pozitia parabolei fata de axa Ox

Varful parabolei :
Vf
( x , y ) = V ( −b
v v f
2a , 4a )
−∆

xv
= abcisa varfului
yv
= ordonata varfului
1. Δ > 0 => x ≠ x =¿ Parabola taie axa Ox∈2 puncte
1 2

DISTINCTE
2. Δ = 0 => x =x => Parabola taie axa
1 2

Ox intr-un singur punct => Parabola

este tangenta la axa Ox
3. Δ < 0 => nu exista solutii reale si
parabola nu taie axa Ox, nu o
intersecteaza
Punctul de intersectie ale Gf cu axele
de coordonate:

Gf ∩ Ox : y= 0 => f ( x ) = 0 => A ( x , 0 )
Gf ∩ Oy : x=0 = > f ( 0 ) = .. = > B ( 0, y)

Rezolvarea inecuatiilor de gradul al II-lea :

2
a x +bx+ c< 0

Pasul 1: Egalam cu 0:
a x 2 +bx+ c=0

Pasul 2: Tabel de semn

 Valoarea maxima sau minima a functiei
de gradul al II -lea . Imaginea functiei
( Multimea de valori )

f : R -> R, f ( x ) = a x +bx+ c, a≠ 0
2

A. a > 0 = >functia admite minim

−Δ
Val min = y min =
4a

Multimea de valori= Imaginea fct=

[ −Δ
4 a , +∞ )

B. a< 0 => f admite maxim

−Δ
Val maxim = y max =¿
4a

Multimea de
valori=
Imaginea fct=( -
∞ , 4a ]
−Δ
Ec. axei de simetrie a parabolei:
x = - 2ba
Combinatorica
0! = 1
Numarul de numere cu k cifre DISTINCTE
care se pot forma cu elementele: { 1,2, ..n}
n!
Akn =
( n−k ) !

Numarul de submultimi cu k elemente ce

se pot forma cu elementele: { 1,2,.. n} :

Ex: Se da multimea M= { 1,2,3,4,5 }. Cate

submultimi cu 3 elemente putem forma?
5!
C 35=
3! ( 5−3 ) !

Numarul de submultimi ordonate cu k

elemente ce se pot forma cu elementele : A k
n
{ 1,2, ..n}

Ex: a,b,c € {0,1,2,3,4 }

Cate numere de 3 cifre putem forma?
a € {1,2,3,4 } => 4 posibilitati
b € {0,1,2,3,4 } = > 5 posibilitati
c € {0,1,2,3,4 } = > 5 posibilitati
Inmultim posibilitatile: 4*5*5= 100

! Daca se cereau numere cu cifre

DISTINCTE: A −A 3
5
2
4

Probleme cu procente ( dobanda,

scumpire, ieftinire )
p
pretul initial+ 100 pretul initial = pretul final
 p
dobanda= 100 pretul initial
Probabilitati: nrnr. cazurilor favorabile
.cazurilor posibile

Termenul general din dezvoltarea binomului

lui Newton : T = C a b k+1
k
n
n−k k

Suma coeficientilor binomiali din dezvoltarea

binomului: C + C + C + …. + C = 2
0
n
1
n
2
n
n
n
n

Nr. total de submultimi ale unei multimi cu n

elemente: 2 n

Nr. total de submultimi nevide ale unei

multimi cu n elemente: 2 −1 n

Cn
0
+ C + C + …. = 2
2
n
4
n
n−1

Cn
1
+ C + C + …. = 2
3
n
5
n
n−1

Logaritmi
log a b
= x => a = b
x

C.E. : a>0 si a≠1

b>0
 log c b
Formula de schimbare a bazei : log b = log a a
b

1
sau log b
= log a a
b

log a a
=1
log a 1
=0
log a ¿ ¿
AB ) = log A+¿ log B a a

= log A−¿ log B

A
log a a a
B

log a A
m
= m log A , A>0 a

a
loga A
=A,A>0
log a A m
= m1 log A a

log a a A =A
a
logb c
=c log b a

log 10 x
= lg x ( logaritm zecimal )
log e x
= ln x ( logaritm natural )
Modulul unui nr : | x | ≤ a => -a ≤ x ≤ a
ex : |x + 1 | ≤ 3 => -3 ≤ x+1 ≤ 3 |-1
= > -4 ≤ x ≤ 2 => x € [ - 4 , 2 ]

Sume remarcabile:
1+2+3+….+ n = n(n+1)
2

1
2
+ 2+2 2
3 + … + n = n(n+1)(2
2
6
n+1)

2 2
1
3
+ 2+3
3
3
+…+n = 3 n (n+1)
4

Vectori
u⃗ =a ⃗i × b ⋅ ⃗j

⃗v =c i⃗ × d ⋅ ⃗j a) Modulul unui vector ( lungimea ) :

| u⃗ | = √ a +b 2 2
b) Conditia ca 2 vectori sa fie coliniari
( paraleli ) :
a
c = bd ( vectori care au aceeasi directie )

c ) Produsul a 2 vectori:
u⃗ =a ⃗i × b ⋅ ⃗j
⃗v =c i⃗ × d ⋅ ⃗j

u⃗ ⃗v =ac +bd

d) Conditia ca 2 vectori sa fie

perpendiculari:
u⃗ ⊥ ⃗v  u⃗ ⃗v = 0
u⃗ ⃗v = ac + bd=0

⃗ ⃗v
u
e) cos ( , ) = u⃗ ⃗v
|u⃗|∨⃗v∨¿ ¿

f) Produsul scalar a 2 vectori:

u⃗ ⃗v = | u⃗ ∨¿ |⃗v∨¿cos ( u⃗ , ⃗v )
g) Conditia ca unghiul a 2 vectori sa fie
obtuz :
u⃗ ⃗v < 0 => u⃗ ⃗v = ac + bd < 0
h) Conditia ca unghiul a 2 vectori sa fie
ascutit :
u⃗ ⃗v > 0 => u⃗ ⃗v = ac + bd > 0

Formula vectorului
⃗
AB= ( XB−XA ) i⃗ ×(YB−YA) ⋅ ⃗j

Modulul vectorului:
|⃗
AB∨¿ √( XB− XA ) +(YB−YA)
2 2
Suma a 2 vectori care au aceeasi origine,
este diagonala paralelogramului care se
formeaza dusa la originea comuna a celor 2
vectori: ⃗
AB + ⃗
AC=⃗
AD=2 ⃗
AD

Suma a 2 vectori in care originea și

coincide cu
extremitatea
celui de – al
doilea vector: ⃗
AB

+⃗BC = ⃗
AC
 Numere complexe

z= a+ bi ; a,b € ℝ
i2 = -1
i
4
=i i =(−1 ) (−1) = 1
2 2

i3 = -i
i
5
=ii= 1 i = i
4

a) Puterile lui i se repeta din 4 in 4 :

i
4k
=1
i
4 k +1
= i ex : i =i
1 81 1

=i ex : i =i =−1
4 k +2 2 10 2
i

i
4 k +3
=i = -i
3

b) Orice 4 puteri consecutive ale lui i,

adunate dau 0
 i
1
+ i + i +i =0
2 3 4

c) Modulul unui numar complex

z= a+ bi : | z | =√ a +b
2 2

d) Conjugatul nr. complex: z = a- bi

a = partea reala
bi = partea imaginara
: se cere forma algebrica, amplificam cu
1+i
1−i

conjugata expresiei de la numitor ( 1+i , in

acest caz ) = 2i2 = i
 GEOMETRIE

Lungimea unui segment AB :

¿ AB∨¿ √ ( XB− XA ) +(YB−YA)
2 2

Coordonatele mijlocului segmentului AB :

M( 2 , 2 )
XA + XB YA +YB

Panta dreptei AB: md =

−a
b sau m AB =
YB−YA
XB− XA

d: ax + by + c = 0
sau : Izolam y intr-un membru :
by = -ax – c/ b ≠ 0
y = −ab x - cb
y= mx+n

Conditia ca 2 drepte sa fie paralele

 <=> m =m ( 2 drepte sunt paralele <= >
d 1 ¿∨d 2 d1 d2

pantele sunt egale )

Conditia ca 2 drepte sa fie perpendiculare

d1
⊥ d <=> m
2 d1 md =−1
2

Conditia ca 3 puncte A,B,C sa fie coliniare

| | =0
XA YA 1
XB YB 1
XC YC 1

Ecuatia dreptei care trece prin 2 puncte:

AB : X −XA
=
Y −YA
XB− XA YB−YA

sau

| | =0
X Y 1
AB: XA YA 1
XB YB 1

Distanta de la un punct la o dreapta :

¿ ¿
d ( P, dr ) = ¿ a x 0 +b y 0 +c∨
√ a +b 2
2
Obs: Pentru a afla distanta dintre 2 drepte
paralele, alegem un punct care sa apartina
primei drepte ( dam lui x o valoare
¿
=> y= ... si d ( , ) = d ( A, ) =
d1 d2 d2 ¿ a x 0 +b y 0 +c∨
√ a +b 2
2
¿

¿
= ¿ a x +b y + c∨ √ a +b ¿
A A 2 2

Ecuatia dreptei care trece printr-un punct

P (X , Y ¿ si are panta m
0 0

d : y- y = m ( X - X ¿
0 0 m= panta dreptei
Pentru a construi simetricul lui A fata de B ,
unim punctul A cu B si prelungim dincolo de
B cu un segment egal cu AB = > B= mijlocul
lui AC
B( XA+ XC
2 , YA +YC
2 )

Conditia ca A, B, C , D sa fie varfurile unui

paralelogram
O= mijlocul lui AC ( 1 )
O= mijlocul lui BD ( 2 )
Din ( 1 ) , ( 2 ) = > O ( , ) si O (
XA+ XC YA +YC XB+ XD
2 2 2

, YB+2YD )
Se face un sistem si se rezolva:
XA+ XC
2 = XB+ XD
2 ; YA+YC
2 = YB+ YD
2

Formule pentru arii

1. Aria triunghiului cand cunoastem
coordonatele varfurilor:
 AΔ
= 12 | ∆ |

| |
XA YA 1
∆= XB YB 1
XC YC 1

2. Cand cunoastem toate laturile

A
= √ p ( p−a)( p−b)( p−c) (formula lui Heron )
Δ

p= 2 ( semiperimetrul )
a+b+ c

3. Cand cunoastem 2 laturi si unghiul

dintre ele
A
= AB AC2 sin A
Δ

c c
4. A
= 2
Δ
1 2

c c
( dreptunghic ) inaltimea= ip 1 2

√3
5. ( echilateral ) inaltimea
2
l
A Δ=
4

= l √23
6. Aria paralelogramului cand
cunoastem 2 laturi si unghiul dintre ele
: A = AB AD sin A

3, 4, 5 numere pitagoreice = > ∆ este

dreptunghic

Teorema sinusului:
a
sin A = b
sin B = sin C = 2R
c

R= raza cercului circumscris triunghiului

abc
R= 4 A
Δ

A
Raza cercului inscris in triunghi : r = p
Δ

( p = semiperimetru )

Teorema cosinusului :
a = b + c – 2bc cos A
2 2 2

2bc cos A = b + c - a
2 2 2
 cos A= ( masura unui unghi cand
b2 +c 2−a 2
2 bc

cunoastem toate laturile )

Coordonatele centrului de greutate a

unui ∆: G ( XA+ XB+
3
XC YA+YB+YC
,
3 )
Ecuatia medianei: Mediana este segmentul
care uneste varful triunghiului cu mijlocul
laturii opuse: m = 2( b +c4 )−a
2 2 2
2
a

Unde: m = mediana triunghiului

a

a= BC
b= AC , c= AB
Intr-un triunghi dreptunghic, mediana
corespunzatoare ipotenuzei are o lungime
egala cu jumatate din cea a ipotenuzei:m= ip2

Mediatoarea este perpendiculara ridicata

in mijlocul segmentului.
Fie M mijlocul lui AB => M( XA+ XB YA+ YB
2
,
2
¿

MO ⊥ AB => m MO m AB=−1

=
YB−YA
m AB
XB− XA

Ecuatia mediatoarei segmentului AB :

y- y =m0 MO ( X−X 0)
Cum aflii coordonatele celui de-al 4 -lea
varf al paralelogramului ABCD :
{XAYA+YC
+ XC= XB+ XD
=YB+YD

Trigonometrie
Formula fundamentala a trigonometriei :
2 2
sin x+ cos x=1

sin 2 x = 1 - cos x
2

cos 2 x = 1 - sin x 2
Vezi in problema in ce cadran se afla x =>
vezi semnul lui sin sau cos

sin ( π - x ) = sin x
sin ( π + x ) = - sin x
sin ( 2 π – x ) = - sin x
cos ( π – x ) – cos x
cos ( π + x ) = - cos x
cos ( 2 π – x ) = cos x
 x
2 tg 2t
sin x 2
2x = 1+ t 2 ; t= tg 2x
1+ tg ¿ 2 ¿
x 2
1−tg
1−t 2
cos x= = ; t= tg 2x
2
x 1+t
2
1+tg 2
2

tg x = cos
sin x
x ctg x = cos x
sin x

sin( a ±b)=sin a cos b ± sin b cos a

sin 2x= 2 sin x cos x
cos (a+b)=cos a cos b−sin a sin b
cos (a−b)=cos a cos b+sin a sin b

cos 2x = cos x−sin x = 1- 2 sin x = 2 cos x -1

2 2 2 2

tg (a+b) = 1−tg a tgb

tga+ tgb

= cos ⁡(a+b)
sin(a+ b)

2 tga
tg 2a = 1−tg a 2

ctg 2a=
1
tg2 a

sin ( 90° −x ¿=cos ⁡x

cos ( 90° −x ¿=sin ⁡x
tg ( 90° −x ¿=ctg ⁡x
ctg ( 90° −x ¿=tg ⁡x
x 1−cos x
sin 2 =
2 2
2 1−cos 2 x
sin x=
2

2 x 1+cos x
cos =
2 2
1+cos 2 x
cos 2 x=
2

sin ( arcsin x )=x

cos (arcsin x )=± √ 1−x

2

sin 120 °=sin ( 180 °−60 ° ) ❑

¿ sin 60 °
co s 120 °=cos (180 °−60° ) ❑=−cos 60 °

sin x = a ; a € [ -1 , 1] x € {arcsin a+ 2k π | k € Z} ∪ { π-

arcsin a+2k π | k € Z}

cos x = a ; a € [ -1 , 1 ] x € { ± arccos a + 2k π | k € Z }

tg x = a ; a € R x € { arctg a + k π | k € Z }

ctg x = a ; a € R x € { arcctg a + k π | k € Z }
Cercul trigonometric
 Matrici

O matrice este inversabila < = > det. A ≠ 0

Pas 1: Calculam det. A ( Daca det. A ≠ 0 =>

∃A −1
( Matricea este inversabila )

Pas 2: Calculam A ( transpusa matricei A ) : t

liniile devin coloane

Pas 3: Calculam A ¿
¿

Pas 4 : A −1 1 ¿
= A
det . A

Sisteme de ecuatii
Pas 1: Scriem matricea sistemului

Pas 2: Calculam det. A

Pas 3: Daca Δ=det. A ≠ 0 => sistemul este

compatibil determinat ( are sol. unica ) si
se rezolva cu regula lui Cramer :
x=
Δx
Δ

y=
Δy
Δ

z=
Δz
Δ

unde Δ=det . A ,iar Δx se obtine din Δ , prininlocuirea coloanei

lui X cu coloana termenilor liberi

Pas 4: Daca det. A = 0 , alegem un minor

principal diferit de 0 ( Δ p ≠ 0 )

Scriem minorul caracteristic Δcar ¿

Δp cu coloanatermenilor liberi si elementele
ramase minorul principal

a ¿ Daca Δ car =0 , sistemul este compatibil

nedeterminat

{
Δ=0
Δp ≠ 0
Δcar=0

=> SISTEM COMPATIBIL NEDETERMINAT

(are o infinitate de solutii): necunoscutele care formeaza

minorul principal
Δ p senumesc necunoscute principale si
raman∈sistem , cealalta care nu intra∈¿
minorul principal se noteaza cu α € R
(se muta∈ parteadreapta)

b ¿ Daca Δ car ≠ 0=¿ SISTEM IMCOMPATIBIL ¿

SOLUTIE ¿

{
Δ=0
Δp ≠ 0
Δcar ≠ 0
=> SISTEM IMCOMPATIBIL
 Rangul unei matrice

A ) Rangul unei matrice patratice

1. A= (−11 23 )

det A= |−11 23|=5≠ 0=¿ rg . A=2

2. A= (41 28)

| |
det A= 1 2 =0=¿ rg A< 2
4 8

a 11=1 ≠ 0=¿ rg. A=1

( )
1 2 −1
3. A= 1 2 3
1 2 4
 | |
1 2 −1
det A= 1 2 3 =0 (C ¿ ¿ 1 siC 2 proportionale)¿
1 2 4

rg. A <3

Alegem un minor de ordin 2 nenul:

|22 −13 |
Δ 1=
= 8 ≠ 0 => rg . A =2

Obs: Daca toti minorii de ordin 2 erau nuli, atunci alegem un element

din matrice nenul => rg. A = 1

B ) Rangul unei matrice care nu este patratica

Fie A =
(10 2 3
1 2 ) € M 2,3 ( R )

=> rg. A ≤ min ( 2, 3 ) => rg . A≤2

Alegem un minor de ordin 2 nenul

|10 21|
Δ 1=
= 1 ≠ 0 => rg. A =2

Analiza matematica

Asimptote
f : R -> R
 Asimptota orizontala spre ± ∞ :
1.
lim f ( x )
n→∞

A. Daca lim f ( x ) = a finit => y=a este

x→ ∞

asimptota orizontala spre ± ∞

B. Daca lim f ( x ) = ± ∞ => nu exista
x→ ∞

asimptota orizontala spre ± ∞ =>

In cazul acesta, se va calcula asimptota
oblica

Obs: O functie nu poate avea si asimptota

orizontala si asimptota oblica spre ± ∞
2. Asimptota oblica spre ± ∞ :
y = mx + n

lim f (x )
m= x →∞
x
∈ R¿

n= lim ¿[ f (x ) – mx ] ∈ ℝ
x→ ∞
3. Asimptotele verticale : se studiaza in
punctele exceptate

f : ℝ \ { a } ---> ℝ , f ( x ) = 1
x−a

Se calculeaza limitele laterale in

punctele exceptate

ls ( a ) = lim ¿ x < a f ( x ) = lim ¿ x < a =-∞

1
x→ a x→ a x−a

( limita ar fi dat 0 ¿ ) (1 )
1
−¿

ld ( a ) = lim ¿ x > a f ( x ) = lim ¿ x > a =+

1
x→ a x→ a x−a

∞ ( limita ar fi dat 0 ¿ ) (2)

1
+¿

Din (1) , ( 2 ) => exista asimptota

verticala
 Derivarea funcților elementare
1) c’ = 0
2) (x )’ = n x
n n−1

3) x’ = 1
4) ( x ) = x ; x ≠ 0
1 −1
2

1
5) (√ x)’ = 2√ x ; x>0
1
6) ’ = n √ x ; x>0
(n
√ x ) n n−1

7) ’ = x ; x>0
1
(ln x )

8) (e )’ = e
x x

9) (e )’ = −e
−x −x

10) (a )’ = a ln a ; a>0
x x

11) log x= x ln a
1
a

12) (sin x)’ = cos x

 13) (cos x )’ = - sin x
1
14) (tg x)’ = cos x 2

−1
15 ¿(ctg x) ’= 2
sin x

1
16 ¿( arcsin x) ’ = √1−x 2

−1
17 ¿(arccos x ) ’ = √1−x 2

1
18 ¿ ( arctg x ) ’= 1+ x
2

−1
19 ¿(arcctg x) ’ = 1+ x 2

20 ¿(e )
kx
’= k e kx

21 ¿(sin kx ) ’ = k cos kx
22 ¿ ( cos kx ) ’ = −k si n kx
( f ± g )' =f ' ± g'

()f
g
=
f ' ∙ g +f ∙ g '
g
2
; g≠0

( f ∙ g )' =f ' ∙ g +f ∙ g '

( k ∙ f )' =k ∙ f ' k=constanta

Functii monotone. Puncte de extrem
Se afla calculand prima derivata a functiei
+ Tabel de semn
Egalam f ‘ ( x ) = 0 => x = …

f este strict crescatoare  f ‘ ( x ) > 0

∀x ∈ D
f este strict descrescatoare  f ‘ ( x ) <
0∀x ∈ D
 x este punct de minim global => f ( x ) ≥
0

f(x )0
  x este punct de maxim global => f ( x ) ≤
0

f(x ) 0

Functii convexe. Functii concave

Se afla calculand a doua derivata

f este concava = > f ” ( x ) ≤ 0
f este convexa = > f ” ( x ) ≥ 0

Puncte de inflexiune
a)Derivata a doua o egalam cu 0 : f” ( x ) =
0 => x = .. este punct de inflexiune
0

b) Tabel de semn

Sirul lui Rolle

f(x)–m=0
Notam g ( x ) = f ( x ) – m
g ’ ( x ) = 0 => x , x radacini derivate
0 1

Calculam :
1. Limitele la capetele domeniului
2. g ( x ) , g ( x ) => g de radacinile
0 1

derivatei
3. Tabel

Regula lui l’Hospital

lim
0
f (x) 0 []
lim
f '(x) 0
0
[]
lim f (x)} over {g(x )

[ ]
x→ a g(x ) ∞ x → a g ' (x) ∞ x→ a

∞ ∞ [ ]

) [ ]
0
lim 2
l n ( 2 x−1 0 2
ex: lim
x →1
2
x + x−2 [ l ' H ]
x→ 1
2 x−1
=
3
2 x +1

lim f g
[ ∞ ⋅0 ] lim f [ ]
∞
∞ lim f '
❑ 1
g ()
[l ' H ] 1
g

ex : lim ¿ x >0 xlnx

[ ∞ ⋅0 ]
lim ¿ x >0
[ ]
−∞
ln x ∞
lim ¿ x >0
1
x
=lim ¿ x >0−x=0
x →0 x→0 1 [ l' H ] x→ 0 −1 x→ 0
x x
2

Grupuri
 Lege de compoziție internă

I. Parte stabilă (PS)

Fie M ≠ ∅ și (M,x) structură algebrică, unde H
⊂ M (submulțime a lui M).

Spunem că H e PS a lui M în raport cu legea

,,x’’  ∀ x , y ∈ H  x¿ y ∈ H =>
''
, , x este legebine definita

II. Proprietăți ale legilor de compoziție

1. Asociativitate: ∀ x , y , z ∈ M =¿ ( x∗y )∗z=x∗( y∗z)
2. Comutativitatea: ∀ x , y ∈ M =¿
x∗y = y∗x

3. Element neutru:
∃! e ∈ M aî x∗e=e∗x=x ,
∀ x∈M

4. Element simetrizabil: ∀ x ∈ M ,
∃ x ' ∈ M aî x∗x ' =x '∗x=e
 III. Monoizi
Def) Fie M≠ ∅ și o lege de compoziție ,, ⃘ ' '
definită pe M. Cuplul (M, ⃘) este monoid
dacă sunt satisfăcute proprietățile:
1. Parte stabilă
2. Asociativitate
3. Element neutru
Dacă în plus ‚, ⃘” e comutativă => (M, ⃘) s.n.
MONOID COMUTATIV.

IV. Grupuri
Definiție) Fie G≠ ⃘ și ,, ’⃘ ’ o lege de compoziție
definită pe G. (G, )⃘ este grup dacă sunt
îndeplinite proprietățile:
 1. G este PS în raport cu ,, ”⃘
2. Asociativitate
3. Element neutru
4. Element simetrizabil
Dacă în plus ,, ⃘” e comutativă => grupul G
s.n. comutativ sau abelian
Mulțimea elementelor simetrizabile ale
unei mulțimi M:
U(M)={ x ∈ M⃒ x⃘ x =x ⃘ x=e }
' ' '

Morfisme si izomorfisme de grupuri

Definiție) Fie (G, ⃘) și (G’,¿) 2 grupuri și f :G →G :

'

f e morfism de grupuri  f(x ⃘y)=f(x)¿f(y),

∀ x , y ∈G
daca G=G’=>morfismul sn endomorfism
- Dacă în plus f e bijectivă, f e izomorfism
f izomorfism {2.1.ff bjijectivă
morfism

dacă G=G’ => izomorfismul sn automorfism

Grupul claselor de resturi modulo n

Zn

Mulțimea claselor de resturi modulo n:

Z n={ 0^ , 1^ ,… , n−1
^}

(Z ,+¿ este grup abelian

n

- ^x este element simetrizabil

- ^x = n^
−x în Z n
(Z , ⋅ ¿ este monoid comutativ
n

Not cu U(Z ) mulțimea elementelor

n

simetrizabile în Z n

U(Z ) = { k ∈ Z ⃒ ( k , n )=1 }
n n

Nr prime între ele

Cmmdc (k,n)=1
Integrarea funcților elementare
1) ∫ dx=x+C

2) ∫ k dx=k ∫ dx=k ⋅ x +C

3)
n+1
x
∫ x dx=
n
n+1
+C

x −n+1
4) 1
∫ x n dx=∫ x dx= −n+1 +C
−n

m
xn
5) ∫ √
n m
x dx= +C
m
+1
n
1
+1
x2
6) ∫ √ x dx=
1
+1
+C
2

7) ∫ x dx= x2
2
+C

1 −1
8) ∫ x 2 dx= x +C
9) ∫ 1x dx=ln|x|+ C
10) ∫ x −a dx= 2a ln| x+ a |+C
1 1 x−a
2 2

1 1 x
11) x + a a a
∫ 2
dx= arctg +C
2

1
12) √ x + a dx=ln ( x+ √ x + a )+C
∫ 2 2
2 2

1
13) √ x −a dx =ln|x+ √ x −a |+C
∫ 2 2
2 2

1 x
14) √ a −x
∫ 2
dx =arcsin +C
2 a

15) ∫ sin x dx=−cos x +C

16) ∫ cos x dx=sin x +C
1
17) ∫ cos x dx=tg x+ C
2

1
18) sin x dx=−ctg x+ C
∫ 2

19) ∫ tg x dx =−ln|cos x|+C

20) ∫ ctg x dx=ln|sin x|+C
21) ∫ e dx=e + C
x x

22) ∫ e dx=−e +C
−x −x

23) ∫ a dx= lna a +C

x
x

24) ∫ e dx= k e + C
kx 1 kx

25) ∫ cos kx dx= k si n kx+C

1

26) ∫ sin kx dx= −1k cos kx +C

 x
27) ∫ dx=√ x + a +C
2 2

√ x +a
2 2

x
28) ∫ √ a −x dx =−√ a −x +C
2 2
2 2

29) ∫ f dx=ln|f |+ C
f

30) x+ k dx=ln|x +k|+C

∫
1

∫ ( f ± g ) =∫ f ±∫ g
∫ k ⋅ f =k ⋅∫ f
 Metoda integrării prin părți:∫ f ( x) g ' ( x)
dx

¿ f ( x ) g ( x )−∫ f ' (x )g ( x ) dx

 F este primitiva a lui f <=> {

1. F este derivabilă
'
2. F ( x )=f (x)

Orice funcție continuă admite primitive

 Integrale definite

Formula lui Leibniz-Newton

 Mulțimea primitivelor unei fcț f este: