PUTERI DE MATRICE

Fie matricea pătratică A ∈ Mn (C ) , A ≠ On.

Prin definiţie :
A0 = In;
A1 = A;
A2 = A • A;
A n = A • A • ... • A , ∀ n ∈ *
n ori
A n+1 = An • A
Reguli de calcul:
1. Ak • Ap = A k+p , ∀ k, p ∈ *

2.
(A k )p = A k • p , ∀ k, p ∈ *

3. Dacă A, B ∈ Mn (C ) şi AB = BA atunci
Ak • B p = B p •Ak , ∀ k, p ∈ *

4. ( A + B) 2 = ( A + B) (A + B) = A2 + AB + BA + B2 , ∀ A, B ∈ Mn (C )

4’. 4’Dacă
4’. n ≥ 2, A, B ∈ Mn (C ) şi AB = BA atunci
( A + B) 2 = A2 + 2 AB + B2

4’’. Dacă n , k ≥ 2, n, k ∈ ,A, B ∈ Mn (C ) şi AB = BA atunci

( A + B) k = Ck0 Ak + Ck1 Ak-1 B + Ck2 Ak-2 B2 + ... + Ckk-1 A B k-1 + Ckk B k
n

(A + B) = ∑ C kn A n−k B k (Formula binomului lui Newton pentru

n
k=0

matrice)

5. Dacă A = a b ∈ M 2 (C) ,
c d
atunci A2 – ( a + d ) • A + ( ad – bc ) • I2 = 0
sau
A2 – Tr( A ) • A + det(A) • I2 = 0
Relaţia HAMILTON - CAYLEY
DETERMINAREA PUTERILOR MATRICELOR

1) Metoda inductiei matematice

 Fie A = 1 a ∈ M2(Z)
0 1 . Pentru a determina An calculăm :

A2 = A • A = 1 a • 1 a = 1 2a
0 1 0 1 0 1
,
A3 = A2 •A = 1 3a , ceea ce ne face să presupunem că An = 1 na , .
0 1 0 1
Demonstrăm această propoziţie folosind metoda inducţiei matematice:

- etapa de verificare : n=1 => A=

- presupunem că Ak = este propoziţie adevărată ;

- demonstrăm că Ak+1= ;

- Dar Ak+1=Ak •A
= > conform principiului inducţiei matematice An = 1 n a , ∀ n ∈ N , n ≥1
0 1
2) Binomul lui Newton
Utilizăm această metodă atunci când putem scrie matricea A ca sumă sau diferenţă a
două matrice ce comută ¸si ale căror puteri pot fi calculate usor.
Un caz particular important este cel în care una dintre matrice este In, iar cealaltă
matrice devine nulă după un număr finit de ridicări la putere.
Acest lucru se întâmplă de pildă în cazul în care cea de-a doua matrice este sub- sau
supradiagonală. O astfel de matrice ridicată la orice putere de exponent cel puţin egal cu
tipul său se va anula.

Fie matricea A= . Sa se calculeze B = unde n N*.

Scriem : A=I3+B sau = + deci B =

=> B2= ; B3=0; B3= deci Bn=0, n 3n N.

An = (I3+B)n = Cn0 I3n + Cn1 I3n-1 B + Cn2 I3n-2 B2 + ... + Cnn-1 I3 B n-1 + Cnn B n

= + n• + • + ... + =
 A n=

= n = =

Avem B = =

3) Utilizarea proprietatilor functiilor trigonometrice

Un rezultat ce se dovedeşte util în aplicaţii este următorul:

Dacă Aα = cos α sin α

− sin α cos α , α ∈ R, atunci Aα n = Anα pentru orice n ∈ N

Anα = cos n α sin n α

− sin n α cos n α formula lui MOIVRE pentru matrice

1 - √3
Fie matricea A = √ 3 1 . Determinati An, n ∈ .
π π
1 - √3 cos 3 sin 3
Scriem matricea sub forma: A = 2 • 2 2 =2•
π π
√3 1 − sin 3 cos 3
2 2

π π n nπ nπ
cos 3 sin 3 cos 3 sin 3

π π nπ nπ
A n= 2 n • − sin 3 cos 3 = 2n • − sin 3 cos 3

4) Utilizarea relatiei Hamilton - Cayley

Se da matricea: A = 5 -8 ∈ M2®. Calculaţi An, n ≥ 1
1 -1
Relaţia Hamilton – Cayley: A2 – (a+d) A + (ad-bc) I2 = O2

5 -8 1 0 20 -32
2 2
A – 4 A + 3 I2 = O2 => A = 4A – 3I2 =4 • 1 -1 -3• 0 1 = 4 -4 -

3 0 = 17 -32
0 3 4 -7

A3= A2• A = (4A – 3I2) • A = 4A2 – 3I2• A = 4• (4A – 3I2) – 3A= 16A – 12I2 -3A= 13A -12I2

= 13 • 5 -8 -12 • 1 0 = 65 -104 - 12 0 = 53 -104

1 -1 0 1 13 -13 0 12 13 -1

2 • 3n – 1 4•( 1 - 3n)

=> An = 3n – 1 2 – 3n
2