Aplicații ale determinantului în geometria analitică

Vom examina unele aplicații ale determinanților la soluționarea unor probleme din geometria
analitică.

Aplicație 1. Ecuația dreptei ce trece prin punctele A(xA; yA) și B(xB;yB). Ecuația dreptei ce trece
prin punctele A și B se poate scrie sub forma:

𝑥 𝑦 1
| 𝑥𝐴 𝑦𝐴 1| = 0 (1)
𝑥𝐵 𝑦𝐵 1

Remarcă:

1) Dacă yA=yB, atunci dreapta AB este orizontală și are ecuația y=yA.

2) Dacă xA=xB, atunci dreapta AB este verticală și are ecuația x=xA

Exemplul 1.Să se determine ecuația dreptei care trece prin punctele A(-2;1) și B(2;3).

Rezolvare. Conform relației (1) ecuația dreptei AB este

𝑥 𝑦 1
|−2 1 1| = 0
1 3 1
Calculăm determinantul:

𝑥 𝑦 1
|−2 1 1| = 𝑥 + 2𝑦 − 6 + 2𝑦 − 3𝑥 = −𝑥 + 4𝑦 − 8
1 3 1
Astfel ecuația dreptei AB: -x+4y-8=0

Aplicația 2. Condiția de coliniaritate a trei puncte A(xA, yA), B(xB yB) și C(xC yC).

Fie sunt date în plan punctele A,B și C sunt coliniare dacă și numai dacă

𝑥𝐴 𝑦𝐴 1
|𝑥𝐵 𝑦𝐵 1| = 0 (2)
𝑥𝐶 𝑦𝐶 1

Exemplu 2. Să se verifice dacă punctele A(2;3), B(3;4) și C(-2;-1) sunt coliniare.

Rezolvare. Conform relației (2) trebuie să determinăm care este valoarea determinantului
2 3 1
|3 4 1|
−2 −1 1
 2 3 1
Calculăm, | 3 4 1|=8-3-6+8+2-9=0
−2 −1 1

Astfel, dacă valoarea determinantului este 0 am clarificat că punctele A, B și C sunt coliniare.

Exemplul 3. Să se determine valorile parametrului real α pentru care punctele A(2;-4), B(4; α+2)
și C(-3;-2) sunt coliniare.

Rezolvare.

Punctele A, B și C sunt coliniare dacă și numai dacă

𝛂 4 1
| 4 𝛂+𝟐 1|=0
−3 −2 1
Calculăm valoarea determinantului respectiv:

𝛂 4 1
| 4 𝛂+𝟐 1| = 𝛂(𝛂 + 𝟐) − 𝟖 − 𝟏𝟐 − (−𝟑(𝛂 + 𝟐) − 𝟐𝛂 + 𝟏𝟔
−3 −2 1
= 𝛂𝟐 + 𝟐𝛂 − 𝟐𝟎 + 𝟑𝛂 + 𝟔 + 𝟐𝛂 − 𝟏𝟔 = 𝛂𝟐 + 𝟕𝛂 − 𝟑𝟎 = 𝟎

Rezolvăm ecuația pătrată

𝛂𝟐 + 𝟕𝛂 − 𝟑𝟎 = 𝟎

D=49-4(-30)=169

−𝒃 + √𝑫 −𝟕 + 𝟏𝟑
𝛂𝟏 = = =𝟑
𝟐𝒂 𝟐

−𝒃 − √𝑫 −𝟕 − 𝟏𝟑
𝛂𝟐 = = = −𝟏𝟎
𝟐𝒂 𝟐

Deci α{-10;3}

Aplicația 3. Aria unui triunghi determinat de 3 puncte A(xA, yA), B(xB yB) și C(xC yC).

La calcularea ariei unui triunghi cu vârfurile în punctele A(xA, yA), B(xB yB) și C(xC yC) este
datăde formula

𝟏
𝑺𝒂𝒃𝒄 = |∆| (𝟑)
𝟐
𝑥𝐴 𝑦𝐴 1
Unde ∆= |𝑥𝐵 𝑦𝐵 1| (4)
𝑥𝐶 𝑦𝐶 1
Exemplu 4. Se cere să se determine aria triunghiului ABC cu vârfurile în punctele A(1;0),
B(2;3), C(3;0).

Rezolvare:

Calculăm valoarea determinantului după relația (4).

1 0 1
∆= |2 3 1| = 3 + 0 + 0 − (9 + 0 + 0) = −6
3 0 1
Substituim ∆=-6 în relația (3)

𝟏
𝑺𝒂𝒃𝒄 = |−𝟔| = 𝟑
𝟐