Prof.

Andreea-Olivia Matei
Colegiul Economic “Virgil Madgearu”
Bucureşti

PROIECT DIDACTIC

CLASA: A XII-A

OBIECTUL: Limba şi literatura română

SUBIECTUL: Tudor Arghezi, Flori de mucigai – receptare şi semnificaţie

COMPETENŢE SPECIFICE: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili

1. Să aplice cunoştinţele de limbă în studiul şi interpretarea textului poetic (forme arhaice, populare, regionale)
2. Să identifice expresivitatea şi subiectivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic (mărcile eului liric)
3. Să identifice sensurile cuvintelor în limbajul comun şi în limbajul poetic (metafora stihurilor, metonimiile unghia îngerească/ unghiile de la mâna stângă)
4. Să folosească instrumentele de analiză stilistică şi structurală a textului literar (asociaţii şocante de cuvinte, dislocări topice)
5. Să încadreze poezia într-o anumită tipologie pe baza identificării caracteristicilor acesteia (estetica urâtului, modernism)

TIPUL LECŢIEI: Fixarea cunoştinţelor

METODE ŞI PROCEDEE: Activitatea în echipă pe baza fişelor de lectură, conversaţia - dezbatere, problematizarea, descoperirea

MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Mape cu fişe de lectură (citate) şi fişe de idei, manualul cl. a XII-a-Ed. Art, „Dicţionar de simboluri” (A. Chevalier, J. Gheerbrant).
 SCENARIUL DIDACTIC

Nr. Evenimentul Activitatea profesorului Activitatea elevilor

crt instrucţional
1 Momentul Profesorul pune absenţe, asigură ordinea şi disciplina în clasă şi Elevii îşi pregătesc fişele cu citate, caietele şi mapele pentru lecţie.
organizatoric captează atenţia elevilor.
2 Reactualizarea Elevii au avut ca temă de rezolvat exerciţiul: Elevii sunt atenţi şi răspund. Posibile răspunsuri:
cunoştinţelor Interpretaţi versul “Slova de foc şi slova făurită” în contextul - “Slova de foc şi slova făurită” ar ilustra cele două moduri de
însuşite anterior poeziei “Testament”, de Tudor Arghezi. naştere a poeziei: prin trudă, lucrare migăloasă asupra cuvântului, cu
şi captarea Profesorul apreciază şi corectează, dacă este cazul, răspunsurile verbul (slova făurită) şi datorită harului poetului (slova de foc)
atenţiei elevilor elevilor. (“Împărechiate-n carte se mărită”)

Pentru a reactualiza cunoştinţele-ancoră, dar şi pentru a trezi
interesul elevilor, profesorul pune apoi câteva întrebări referitoare
la poeziile Testament şi Flori de mucigai:
I 1. Aţi observat prezenţa unor elemente ale esteticii urâtului în
poezia Testament. Care ar fi acestea?
R 1. Autorul conferă valoare artistică unor cuvinte şi unor zone ale
realităţii refuzate de poezia tradiţională (ex: Din graiul lor cu-
ndemnuri pentru vite,/ Eu am ivit cuvinte potrivite, Făcui din zdrenţe
muguri şi coroane, Veninul strâns l-am preschimbat în miere,/
Lăsând întreagă dulcea lui putere, Din bube, mucegaiuri şi noroi,/
Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi etc.)

I2. Un volum al poetului, ca şi primul text din acest volum, se R2. Explicaţie legată de estetica urâtului; volumul a fost inspirat de
intitulează Flori de mucigai. Ce-ar putea sugera titlul volumului? experienţa detenţiei la Văcăreşti, de contactul cu lumea infractorilor,
Aveţi în vedere faptul că Baudelaire a publicat un volum cu titlul dar şi de lecturile din Baudelaire; din mucigai (urât) se nasc florile
Florile răului. (frumosul, arta, creaţia) etc.

3 Enunţarea Profesorul anunţă titlul lectiei: Flori de mucigai – receptare şi Elevii ascultă înregistrarea poeziei, recitată de T. Arghezi.
obiectivelor semnificaţie şi îl notează pe tablă. El enunţă obiectivele stabilite,
urmărite iar elevii le notează în caiete.
4 Dirijarea Profesorul le va cere elevilor să răspundă la următoarele întrebări: Elevii sunt atenţi şi se pregătesc să răspundă la întrebări, pe baza
învăţării fişelor de lectură şi a propriilor observaţii.

I1. Daţi o definiţie de tip dicţionar cuvântului firidă. R1. Adâncitură în zid de forma unei ferestre oarbe, nişă.

I2. De ce poetul preferă formele mucigai, stihuri şi părete formelor R2. Termenii sunt preferaţi pentru tonalitatea lor arhaică şi populară.
mucegai, versuri, respectiv perete?

I3. Indică marca prezenţei vorbitorului în textul poetic. R3. Persoana I singular (Am scris, mi, am lăsat etc.)
 Pentru ca elevii să observe particularităţile de structură şi
compoziţie a textului, ei sunt împărţiţi în 6 grupe. Fiecare grupă va
lucra 10-15 min. pentru a rezolva exerciţiile date, apoi îşi va
expune concluziile în faţa colegilor, care le vor nota în caiete şi le
vor completa cu propriile observaţii, dacă este cazul. Descoperirea
şi munca în echipă se vor împleti în final cu o conversaţie-
dezbatere.
5 Însuşirea noilor După ce a realizat împărţirea elevilor în 6 grupe, profesorul se Elevii rezolvă exerciţiile primite şi apoi notează cele mai importante
cunoştinţe asigură că fiecare grupă a înţeles ce sarcini de lucru are şi le oferă răspunsuri pe tablă şi în caiete.
ajutorul elevilor, dacă au nevoie, urmărindu-le evoluţia şi dirijând
procesul de învăţare.

6 Fixarea şi I1. În care dintre următoarele curente sau orientări literare se R1. c. modernism
asigurarea încadrează poezia?
transferului a. romantism, b. simbolism, c. modernism, d. tradiţionalism, e.
cunoştinţelor avangardism.

I2. Ce elemente ale esteticii urâtului puteţi identifica în poezia R2. Transfigurarea artistică a unor aspecte respingătoare, mediul
“Flori de mucigai”? închisorii, mediul rural, vegetalul, procedee din domeniul lexicului şi
al semanticii, al gramaticii şi stilisticii.
7 Tema pentru Profesorul apreciază şi notează performanţele elevilor.
acasă Tema este:
Redactează un eseu cu titlul Estetica urâtului în poezia
argheziană pe baza lecturii poeziilor Testament şi Flori de
mucigai, urmărind reperele de mai jos:
- explicarea sintagmei estetica urâtului;
- mediile evocate în poeziile menţionate;
- aspectele urâtului în textele respective;
- modalităţi poetice de transfigurare a urâtului în estetic.
 FIŞĂ DE LUCRU ÎN ECHIPĂ

Grupele I, II:

1. Precizează cum se accentuează corect cuvântul vulturul în limba literară actuală. Motivează acccentuarea
cuvântului din textul arghezian.
2. Ce reprezintă taurul, leul şi vulturul în contextul poeziei? Foloseşte şi informaţiile din dicţionarul de
simboluri.
3. Identifică personajele numite în poezie Luca, Marcu şi Ioan. Care este numele personajului care lipseşte din
această enumerare?

Grupele III, IV:

1. Explică versul următor, transpunându-l în cuvinte proprii: Sunt stihuri fără an.
2. Explică semnificaţia folosirii timpului prezent în versul menţionat anterior.
3. Arată posibilele semnificaţii ale versurilor Stihuri de groapă,/ De sete de apă/ Şi de foame de scrum.

Grupele V, VI:

1. De câte ori apare cuvântul unghie în text? Care este efectul acestei repetiţii?
2. Cum interpretaţi versul Când mi s-a tocit unghia îngerească?
3. Care sunt semnificaţiile sintagmei unghiile de la mâna stângă? Foloseşte şi informaţiile din dicţionarul de
simboluri.
 FIŞĂ DE LUCRU ÎN ECHIPĂ

1. Precizează cum se accentuează corect cuvântul vulturul în limba literară actuală. Motivează acccentuarea
cuvântului din textul arghezian.

2. Ce reprezintă taurul, leul şi vulturul în contextul poeziei? Foloseşte şi informaţiile din dicţionarul de
simboluri.

3. Identifică personajele numite în poezie Luca, Marcu şi Ioan. Care este numele personajului care lipseşte din
această enumerare?
 FIŞĂ DE LUCRU ÎN ECHIPĂ

1. Explică versul următor, transpunându-l în cuvinte proprii: “Sunt stihuri fără an”.

2. Explică semnificaţia folosirii timpului prezent în versul menţionat anterior.

3. Arată posibilele semnificaţii ale versurilor “Stihuri de groapă,/ De sete de apă/ Şi de foame de scrum”.
 FIŞĂ DE LUCRU ÎN ECHIPĂ

1. De câte ori apare cuvântul unghie în text? Care este efectul acestei repetiţii?

2. Cum interpretaţi versul “Când mi s-a tocit unghia îngerească”?

3. Care sunt semnificaţiile sintagmei “unghiile de la mâna stângă”? Foloseşte şi informaţiile din dicţionarul
de simboluri.