Amurg violet

Spirit nelinistit, razvratit, de o energie neobisnuita a trairilor,caracterizat

prin seastampar si o eterna dorinta de cunoastere, scormonitor al universului,
George Bacovia inclina in cautarea lui perpetua in doua directii esentiale:
cunoastere de sine si cunoasterea lumii.
Poezia Amurg violet a lui George Bacovia se incadreaza in operele
simboliste ale vremii. Aceasta pune accent pe arta de a simti. Inca din titlu putem
observa cromatica specifica acestui current violet. Totodata exista un inteles
ascuns in banalitatea versurilor, astfel poezia este defapt doar un simbol al
adevaratelor sentimente ascunse. Corespondene sunt violetul obsedant i
sfaritul apropiat al lumii, generat de aceast lume lene, decadent, ct i
ideea de moarte i anotimpul simbolic al stingerii naturii, toamna violet.
Titlul este prima forma de patrundere in semnificatiile operei, un element
discursiv liminar ce face parte din discursul de escorta (Paul Cornea) al
acesteia, cu rol de identificare si anticipare tematica. Structural aceasta e
constituit dintr-o sintagma nominala
amurg violet. Absenta determinarii
imprima titlului un grad mare de generalizare, radicand realitatea la rang de
principiu de universalie. Acesta simbolizeaz starea de declin spiritual, de sfrit
al vieii,amurgul reprezentnd o etap de ncheiere,accentuat de culoarea
violet,caracteristic morii i se repet la nceputul fiecrei strofe, astfel sugernd
muzicalitate versurilor. Opera prezint tema naturii, anume, prezentarea unui
moment al zilei, amurgul.
Textul poetic este alcatuit din 3 catrenecu prozodie clasica : msura este
de 8-11 silabe, iar rima este mbriat. Tabloul prezentat in prima strof este
compus
din doi plopi personificati ,singuratici. Silueta lor este defapt
incertitudinea eului poetic de a ramane prezent in lumea muritorilor sau de a
trece in lumea umbrelor. Ei mai simbolizeaza i dualitatea fiinei umane.
Metaforic, sunt numii apostoli n odjdii violet,adic mbrcai n haine bisericeti
violete,pregtii pentru oficierea ritualului nmormntrii. Plopul este un simbol al
fricii i al nehotrrii. n Grecia antic, era asociat funeraliilor.
A doua strofa e textului poetic, prezinta succint oraul populat de-o lume
monoton, alctuind un peisaj trist, peisajul din sufletul eului liric. i n aceast
strof ,acest peisaj are tent halucinogena datorit culorii violet prezent peste
tot,care neac ntregul ora n suferin.
Lirismul subiectiv se poate observa in strofa finala a textului prin verbul,
conjugat la persoana nti, singular, vd, trecand din plan extern in plan intern.
Peisajul urban este nlocuit de o imagine a trecutului, a strbunilor i a
voievozilor, dovada a prezentei sentimentelor ce il coplesec pe eul poetic. Turnul
sugereaz o ieire din lumea nchis,strmt si bolnvicioas a oraului si o
aspiratie spre inaltul retiunii si al cunoasterii, o tentative de inaltare. i aici este

accentuat senzaia halucinanta, starea de obsesie, de ateptare a apocalipsei

exprimat de culoarea violet.
In viziunea mea, poezia bacoviana este un act de curaj si de revolta, poetul
reusind doar prin sugestie, simboluri, corespondente, cromatica si muzicalitate sa
realizezi o poezie a nenumitului, sa genereze universuri lirice originale ce-si
reveleaza adevartul mesaj in structural or de profunzime, prin care induc inerent
cititorului constiinta limitelor umanem a neputintei in fata timpului dar si a
necesitatii intoarcerii irisului spre lumea interioara. Lectura unei astfel de poezii
predispune la meditatie, interiorizare si acceptare lucida a datum-ului existential.