Varietatea de teme si motive in perioada interbelica

Poezia interbelica se caracterizeaza printr-o mare efervescenta creatoare ce impresioneaza prin varietatea de teme si motive. Ca urmare a tensiunii dintre originalitatea spiritului creator al unei generatii de poeti valorosi si orientarile literare/ culturale dominante in epoca, poezia romana se reinoieste si cunoaste o diversitate tematica, stilistica si de viziune. Traditionalismul este o ideologie cultural literara interbelica caracterizata printr-un ansamblu de idei, credinte, prin care se promoveaza traditia si ideea de specific national. Traditionalismul pretuieste si apara traditia, inteleasa ca o suma de valori expuse pericolului alterarii si degradari. Spiritul critic nu este exclus din atitudinea traditionalista, numai ca el este intors, de regula impotriva tendintelor si valorilor moderne, ce aduc o eroziune si chiar o degradare a vechiului. Specifice si definitorii pentru traditionalism sunt interesul pentru folclor, vazut ca un depozitar ideal al traditiilor unei comunitati. Deloc strin de marile confruntri ideologice ale vremii, poezia interbelic reflect n ansamblu, tensiunile dintre dou spaii diferite cultural, fiecre cu stiluri de via i valori proprii: cel rural i cel citadin. Este de remarcat c mari poei ai vremii, precum Arghezi sau Blaga, sunt mai apropriai de cel dinti, n vreme ce poezia vieii urbane i se potrivete cel mai bine stilului simbolist al lui Bacovia, n carei gsete inspiraia. n perioada interbelic se evideniau dou mari influene: tradiionalismul i modernismul. Poeii care au cuprins cel mai bine n creaia lor universul citadin i cel rural din tabra modernitilor au fost: T. Arghezi, G.Bacovia, I. Barbu i L. Blaga, iar de partea tradiionalitilor s-au fcut remarcai I. Pillat i V. Voiculescu. Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat este o poezie de factura traditionalista, inclusa in ciclul Trecutul viu, care face parte impresuna cu ciclul Florica din volumul Pe Arges in sus aparut in 1923. Volumul este reprezentativ pentru traditionalismul poetului deoarece poeziile incluse realizeaza imaginea spatiului natal patriarhal,casa parinteasca, universul rural si imprejurimile casei, natura campeneasca insufletita de amintirile copilariei. Poezia apartine traditionalismului prin idealizarea trecutului, prin cadrul rural dar si prin tema timpului trecator fugit irreparabile tempus-. In Aci sosi pe vremuri nepotii repeta gesturile bunicilor peste decenii, sugerand astfel ciclicitatea vietii si mostenirea stramoseasca. George Calineascu apreciaza in Istoria literaturii romane de la origini si pana in prezent: Capodopera lui Ion Pillat -Aci sosi pe vremurieste gratioasa, miscatoare si indivizibila paralela intre doua veacuri, inscenare care incanta ochii si in acelasi timp simbolizare a uniformitatii in devenire. In volumul Satul meu(1923), optica traditionalista incepe sa se faca resimtita; scurtele portrete de tarani fiind gravate cu dese apasari pe arhaitatea si primitivitatea figurilor: Ilie Baciu, Florea Herghelegiu, Vlad Plugaru, Baba Visa. Satul patriarhal este surprins in poezii precum Parcul Golestilor, Cimitirul, Morile de vant, Hora, putand fi resimtit sentimentul de melancolie pentru spatiul natal. Ovid. S. Crohmalniceanu afirma in Literatura romana intre cele doua razboaie mondiale ca Pillat canta bucuriile simple, savurate in cadrul bucolic al peisajului natal, satisfactiile vietii patrarhale. Intr-un volum de Marturisiri(1942), Ion Pillat arata ca Toata poezia mea poate fi redusa, in ultima analiza, la viziunea pamantului care ramane acelasi, la presimtirea timpului care fuge mereu. Fuga timpului capata un reper existential foarte propriu si cat se poate de concret.In egala masura, ea e traita sub semnul traditiei, deci ca o dimensiune sufleteasca generala, reprezentativa pentru o intreaga comunitate umana. La nivelul lui Vasile Voiculescu, tradiionalismul s-a manifestat fie prin volume de poezii cu tematic religioas (de exemplu Poeme cu ngeri sau volumul Prg), fie prin cultivarea sunetului (Ultimele sonete n traducere imaginar dup Willan Shakespeare. n Grdina Ghetsemanieste o poezie ce respect formal programul tradiionalist, respectiv preia din Biblie unul din cele mai dramatice momente din istoria cretintii (momentul de reculegere dup cina cea de tain, urmat de arestarea lui Christos).Este momentul de linite i de cumpn, n care Iisus pare s neleag nu doar propriul destin, ci i sensul sacrificiului su. In esenta, poemul valorifica ideea cunoasterii adevarului printr-un act de sacrificiu, in care refuzul ispitei pacatului inseamna alegerea caii rugaciunii si a credintei chiar dincolo de moarte. Tema poeziei se bazeaza pe motivul biblic al rugaciunii lui Iisus in Gradina Ghetsemani, prezentand astfel dualitatea dintre uman-divin a Celui ce uneste contrariile.
1

Octavian Goga se remarca prin prezentarea unui fon de idei bogat, intr-o maniera originala. Creatia sa accentueaza revolta intregului neam impotriva dominatiei straine; el realizeaza astfel o monografie a satului transilvanean, prin surprinderea trasaturilor lui caracteristice. Principalele teme ale creatiei Lui Octavian Goga sunt: poezia programatica, poezia sociala, natura. In cadrul celei de-a doua teme care se axeaza in principal pe prezentarea taranului, rob al pamantului, dar si in viitor infaptuitor al dreptatii nationale, se remarca portretizarea intelectualilor de la sate, considerati adevarati lideri ai romanilor: Apostolul, Dascalul. Dascalita. Poezia Apostolul prezinta imaginea unuia dintre mantuitorii acestui neam sfarsit de jale : batranul preot dintr-un sat ardelenesc. Portretul batranului preot se constituie prin acumulari de detalii si atitudini emblematice: Mosneag albit de zilele negre, Asa il pomenise satul, Pe pieptarelul lui de lana, Purtand un ban de la-mparatul Domol, in mijloc se asaza, Si spijinind incet toiagul, Clipind din genele carunte, incepe-a povesti mosneagul In lirica lui Octavian Goga se pastreaza viu sufletul neamului sau incarcat de patimi si jale dar care nu-si pierde niciodata increderea in forta divina, singura care il poate mantui. Modernismul este o ideologie total opusa traditionalismului. Acesta sustine teoria imitatiei, promotoare a tinerilor scriitori care au o imaginatie bogata si care creeaza cu usurinta o poezie. De asemenea sustine trecerea de la o literatura cu tematica rurala la o literatura de inspiratie urbana. Conceptul de arta poetica defineste o opera literara in care autorul isi prezinta in mod particularizat viziunea si atitudinea asupra menirii poetului si a creatiei sale. Arta poetica surprinde de asemenea sursele de inspiratie ale poetului, temele, modalitatile de creatie si de expresie. Literatura secolului XX s-a dezoltat intr-un climat culturalo-politic complex, fapt ce a dus la o efervescenta artistica marcata de creatii expresioniste, simboliste, traditionaliste si moderne. Creatiile din perioada interbelica sunt caracterizate de o nevoie de desprindere definitiva de eminescianism. In aceasta perioada s-au remarcat poeti precum: Lucian Blaga, Ion Barbu, Al. Philippide, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, dar rolul esential avandu-l Tudor Arghezi, Blaga si Barbu prin Testament, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii si poezia ce deschide volumul Joc secund a lui Barbu. Acestea sunt artele poetice care au contribuit la schimbarea viziunii estetice si la definitiva desprindere de eminescianism. Tudor Arghezi revolutioneaza limbajul poetic al vremii sale in raport cu mijloacele de expresie traditionale, fiind de parere ca acesta are menirea de a-l face pe cititor sa simta ceea ce citeste, iar o idee sa nasca sute altele.Rolul sau in istoria literara este acela de a depasi canoanele incetatenite deja, de a reorienta lirica romaneasca pe un alt fagas. Poezia Testament este asezata in fruntea primului volum arghezian Cuvinte potrivite(1927), si are rolul de program literar, realizat insa prin mijloace poetice. Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug, creatie lasata ca mostenire unui fiu spiritual. Poezia Flori de mucigai marcheaza o innoire a limbajului, un mod original de a scrie. De altfel, in articolul Ars poetica acesta prefigureaza noutatea pe care o va aduce scrierea sa: Am ales cuvinte virginale,cuvinte puturoase, cuvinte cu raie, cuvinte care asalteaza ca viespile sau te linistesc ca racoare, cuvinte fulgi, cuvinte cer, cuvinte metal. In schimb, pentru Blaga poezia inseamna traire emotionala. El se considera diferit de ceilalti poeti, afirmand ca in universul sau exista doar lumina sa. El este poetul filosof care aduce o existenta fundamentala, misterioasa, rolul sau ca poet fiind potentarea misterului prin cunoasterea de tip luciferic. In viziunea sa, rolul poetului nu este de a descifra tainele lumii, ci de a le potenta prin trairea interioara si prin contemplarea formelor concrete prin care ele se infatiseaza. Rolul poeziei este acela ca prin mit si simbol, elemente specifice imaginatiei imaginatiei, creatorul sa patrunda tainele Universului sporindu-le. Spre deosebire de tragismul lui Arghezi si emotivitatea lui Blaga, Ion Barbu are o poezie de notatie atenta si lucida. Poezia lui sintetizeaza toate energiile fiintei sale, de la incontrolabilul univers instinctual la camara Soarelui. Viziunea barbiana asupra lumii provine din convingerea ca in afara de mantuirea sufletului exista calea trancenderii rationale. Din atitudinea oscilant comun a celor trei, fiecare se detaeaz prin modul de a scrie n raport cu realitatea, lumea, universul ntreg, nnoind temele i realiznd astfel detaarea de lirica eminescian.
2

Arghezi scrie raportat la contemporaneitate, oscilnd permanent, sfiat ntre dou lumi, cutnd prin Psalmi cu ndrjire drumul spre Dumnezeu, dar n acelai timp ndoindu-se c-l va gsi. O tem fundamental a liricii argheziene e aceea a marilor ntrebri despre om, reprezentat de poezia cu substrat filosofic i moral. Aceast tem apare n toate volumele lui Arghezi, de la Cuvinte potrivite (1927) pn la volumul Noaptea (1967). Cele mai cunoscute poezii ce prelucreaz aceast tem sunt Psalmii. Noiunea de psalmi sufer la Arghezi important schimbri, pentru c psalmii arghezieni nu au un caracter exclusiv religios i nu se rezum la atitudinea de laud a fiinei divine. Psalmii sunt o poezie filosofic n care poetul i pune numeroase ntrebri asupra rostului i condiiei omului n univers. Poetul pare a se adresa unui cer din care Dumnezeu e absent, unei absene a divinitii. Credina se mbin adesea cu tgada. Pentru credinta sau pentru tagada, / Te caut darz si fara de folos. Esti visul meu, din toate, cel frumos / Si nu-ndraznesc sa te dobor din cer gramada. n ceea ce-l privete pe Blaga, legtura cu Dumnezeu este marcat de aceeai suferin pricinuit de sentimentul singurtii; dar Blaga descoper binefctoarea coborre n esene. Fiind ispitit de cugetarea sacr, descoper cu uimire c ea i trage seva din emoia autentic. Filosofic, simpla cutare a lui Dumnezeu presupune ndoial i revolt camuflat; n acest sens trebuie neleas obsesia sa, foarte bine formulat n Pax magna. Poezia Paradis in destramare prezinta lumea aflata intre mit si legenda: tema mortii fiind asociata cu motivul somnului, o stare sumnezeiasca, singura care poate face posibila iesirea din timp.Pornind de la motivul biblic al izgonirii din Rai, Paradis in destramare este o meditatie asupra apropierii apocalipsei, reliefand apusul unei zile cosmice. Trece printre sori vecini /porumbelul sfantului duh, / cu pliscul stinge cele din urma lumini. Noaptea ingeri goi / zgribulind se culca in fan: Arghezi, Blaga, Barbu pot fi considerai pe drept ntemeietorii poeziei sintezelor spirituale. Arghezi renoveaz cuvntul poeziei romneti, n special prin estetica urtului, aducnd nnoiri fundamentale n plan tematic, Blaga coboar n esene, traducnd emoia metaforic, iar Barbu poate fi considerat un alchimist al simbolurilor i al cuvintelor, aezndu-le ntr-un labirint ispititior. Poezia sociala in conceptia lui Tudor Arghezi este una de angajare sociala, de participare activa la trandformarea naturii si a omului insusi, a societatii asa cum vedem in Ruga de seara,Testament,Belsug,Blesteme,Peizaje 1907. n 1907 Peisaje, Arghezi adun mai multe tablouri ce alctuiesc o naraiune n versuri a unor momente i personaje ale rscoalei din 1907. Atmosfera rscoalei e realizat printr-o sum de procedee diverse (satira, pamfletul politic, elegia i descrierea etc.). Poemul social cel mai important prin ntindere i intenii al lui Arghezi e Cntare omului, un poem sociogonic n care autorul urmrete originea i evoluia omului pe pmnt, prin veacuri, vrste i milenii. Naterea i evoluia omului social prilejuiete poetului versuri n care elogiaz talentele nnscute ale omului i aspiraia sa spre raiune. Cea mai ntalnita tema n literatur este iubirea. Tema dragoste este evocat n perioada interbelic din diferite unghiuri: ca elan vital, ca trire plenar, ca dezechilibru sufletesc sau ca rentoarcere la inocenta paradisiac. Poeii simboliti ca poei ai oraului i ai materiei n descompunere, au asociat iubirea cu un sentiment bolnvicios i condamnat eecului. O astfel de abordare se ntalnete i la George Bacovia. Dragostea nu mai este vzut ca un ideal, ca o forma a perfeciunii, ci mai degrab ca o anemie de toamn. Poetul nu crede n fora acestui sentiment, iubita este ntotdeauna fantomatic, abia perceput. Peisajele imaginate sunt pustii, dezolante, provocnd nevroze sau chiar delirul: Afar ninge prpdnd,/ Iubita cnt la clavir,/ i trgul sta ntunecat,/ De parc ninge-n cimitir. Poetul pare s nu gseasc niciodat o cale de comunicare cu persoana iubit: iar eu nedumerit m mir., i plng i eu. Cu toate acestea exist n lirica bacovian o singur poezie n care iubirea este capabil s genereze cldur i intimitate: Decembre. Poemul este o excepie surprinztoare n cadrul creia casa iubitei renun la conotaiile sale mohorte, nevrotice i devine un adpost cu care ndrgostiii se pot identfica. Femeia este definit drept un element esential n viaa sufleteasc a omului, care ndeplinete toate dorinele acestuia, n timp ce brbatul este cel care are iniiativa. Un alt poet modernist al perioadei interbelice este Ion Barbu. Poezia ermetic de tip barbian este puternic intelectualizat, eliminnd aproape definitiv sentimentalismul. Alturi de alte tematici folosite
3

precum cunoaterea adevrat sau maturizarea prematur, tema iubirii se regsete printre versurile poemelor sale. Dragostea se mplinete alturi de cunoatere, ca o ptrundere n miracolul creaiei universale. Folosind simboluri inedite, Ion Barbu vede iubirea ca o ar mineral, a ofilirii care intr n alctuirea universului a Albastrului ouat. Totui prezena ei influeneaz prezentul plin de amintiri, lumini. Iubirea este vzuta nsa i ca avnd o nfiare fabuloas cu de-amnuntul, cristalin, de bal, sentimentul ascunzndu-i adevratele intenii n spatele unui chip strlucitor: Treaz, poleiete-i masca facial. Tema iubirii n poezia lui Lucian Blaga nu are doar o funcie sentimental, ci reprezint o modalitate de cunoatere, de ptrundere n misterele universului. Blaga sugereaz c numai dintr-o astfel de iubire pentru lume, pentru valorile vieii i numai dintr-o astfel de cunoatere intuitiv, luciferic se poate nate poezia. Lumea izvorte din ochii iubitei i ii dobndete contur prin marea de ntuneric primordial care nvluie tot pmntul, femeia fiind surprins ntr-o ipostaz demiurgic: ochii ti, adnci sunt izvorul/ din care tainic curge noaptea peste vi/ i peste muni i esuri,. Natura se confund cu iubita, ntre natur si iubit se stabilete o legtur strns, pentru c iubita primete trsturi ale naturii. Astfel putem spune c ntreaga natur se nate din ochii persoanei iubite. n poezia de dragoste arghezian tema dragostei apare tratat cu dou tipuri de atitudine: una reticent, de amnare a clipei de iubire(Creion(Obrajii tai mi-s dragi)) i de mplinire a iubirii, care este exprimat n ambiana universului cosmic din care natura vegetal i animal, n toata bogaia, varietatea i splendoarea ei nu pot lipsi.(Mirele) Fiina iubit este nfiat prin intermediul unor imagini artistice profund personalizate: i capul tu mi-i drag/ cci e ca malu-n stuf,/unde paianjeni dorm(Creion, Tudor Arghezi). n poezia Mirele femeia devine stpn, ea fertilizeaz universul n care brbatul devine sub influena pozitiv a femeii un lupttor. Mrturisirea sincer a iubirii, cu puternice accente senzuale, creeaz un tablou erotic. George Bacovia este unul dintre cei mai de seam poei romni ce se remarc printr-o originalitate incontestabil. Volumele publicate de acest poet sunt: Plumb, Scntei galbene, Bucai de noapte, Cu voi, Comedii de fond, Stane burgheze, Plumb. Versuri i proz, Stane trzii. Bacovia este creatorul unei poezii de atmosfer. Referindu-se tocmai la aceasta, Eugen Lovinescu observ c este dominant dezolarea: toamnei reci, cu ploi putrede, cu arbori cangrenai, limitat ntr-un peisagiu de mahala de ora provincial, ntre cimitir i abator atmosfera de plumb, n care plutete obsesia morii i a neantului. Temelor simboliste li se adaug condiia poetului intr-o lume ostila, poezia obiectelor i poezia oraului. Bacovia este un poet de atmosfer i atitudinea din poezie este conform cu sufletul su, de aici impresia de autenticitate.n ceea ce privete tema oraului, Bacovia este un poet citadin, al oraului-trg deci al oraului de tranziie ntre oraul metropol i sat. Oraul bacovian este unul n descompunere, un spaiu abiotic n care se moare lent. Este un spaiu de tranziie, de aceea omul e solitar i are impresia c nu aparine acestui spaiu. Cadrul de manifestare l constituie oraul de provincie n care totul e cenuiu, n parcurile solitare i devastate de toamn cnt o fanfar militar, cafenelele sunt marcate de srcie. Poezia Decor ne prezint acest peisaj funerar i macabru: Copacii albi, copacii negri /Stau goi n parcul solitar/ Decor de doliu, funerar /Copacii albi, copacii negri. Reperele oraului bacovian: parcurile, case sordide, strzi pustii, atmosfera umed. Este un decor bntuit de moarte cu un numr redus de repere: piaa, strada, abatorul, periferia, cimitirul, cazarma, biserica: Sunt solitarul pustiilor piete /Cu tristele becuri cu pal lumin/ Cnd sun arama n noaptea deplin, /Sunt solitarul pustiilor piee. (Plind). Oraul bacovian e depopulat, crend impresia preexistenei unui cataclism din care au rmas puini supravieuitori. Pe acest fundal terifiant, alturi de copii, de fecioarele tuberculoase, de muncitoarea palid i de poetul nsui, aflat ntr-o continu peregrinare, se mai proiecteaz: toamna, primavara, vara, frigul, golul, somnul, raceala, umezeala, nevroza, descompunerea, plnsul, ploaia, tristeea. Peisajul e animat de psri de prad sau de animale de prad:

E albul aprins de snge-nchegat /i corbii se plimb prin snge i sug; /Dar ceasu-i trziu n zri corbii fug,/ Pe cmp, la abator, s-a nnoptat. (Tablou de iarna). Itinerariile eului liric bacovian sunt puine, scurte, limitate, totui el apare dezorientat: Stau.i moina cade, apa, glod/ S nu mai tiu nimic ar fi un singur mod (Nocturn) . Oraul e un loc monstruos unde poetul caut leac pentru nevrozele, spaimele i obsesiile sale. Poetul e un inadaptat n societatea burghez de aici i dorina de evadare. Lucian Blaga transpune n liric cele dou concepte filozofice originale: cunoaterea luciferic i cunoaterea paradisiac. Cunoaterea paradisiac, de tip logic, raional, se revars asupra obiectului cunoaterii i nu-1 depete, vrnd s lumineze misterul pe care astfel s-1 reduc. Cunoaterea luciferic nu are drept scop lmurirea misterului, ci sporirea lui. Ca poet modernist, accentueaz n opera sa primatul ambiguitii, polisemiei, obscuritii asupra retoricii, ca i pe acela al imaginaiei asupra imitaiei sau confesiei. Volumului Poemele luminii, este o mrturie metaforic a viziunii poetului asupra lumii, a cunoaterii i a omului. Poezia ar din volumul La cumpna apelor(1933) prezint ca una din teme peisajul rural vzut prin ochii autorului. Viziunea sa prezint imagini placute dar care amplific tainele naturii: Ruri spre alte seminii /duc slava bucatelor blonde. Fapt de indic admiraia fa de necunoscutul zonei rurale. Poetul prezint iniial imaginea peisagistic iar apoi o imagine umanizat prin:Fluturnd n vesminte de culoarea sofranului, /ard fetele verii ca steaguri/ n vntul i-n rsetul anului. n poezia Pluguri aparinnd volumului n mare trecere(1924), temle principale sunt att universul rural ct i cel ciradin. Defapt autorul realizeaz o antitez ntre universal rural i cel citadin. Iniial prezint imaginea citadin: Prietene crescut la ora/ fr mil, ca florile n fereastr iar apoi imaginea rural: Pe dealuri, unde te-ntorci, cu ciocuri nfipte-n ogor sntos, sunt pluguri, pluguri, nenumarate pluguri. Autorul fiind impresionat de tainele universului rural: vreau s te iau de mn, vino s-i art brazdele veacului. Spre deosebire de poeziile preponderant ambiguue , Blaga reuete s transpun n pezii imagini descriptive , tema n acest caz fiind obiceiul popular la cmp: De prea mult aur crap boabele de gru. Icicolo stropi de mac i-n lan o fat cu gene lungi ca spicele de orz. Ea strnge cu privirea snopii de senin al cerului i cnt. (n lan , volumul Paii profetului(1921)). O alt tem ntlnit n poeziile lui Blaga este tema singurtii i a izolrii.El se izoleaz,pleac la marginea lumii,unde nu aude dect sunetul apei btnd n rmuri.Pmntul parc e o insul izolat,singuratic,nconjurat de ntuneric: Suntem fr scpare singuri n miaza nopii / Aici unde astzi singurtatea ne omoar. (Noi cntreii leproi) Tema morii este prezent n opera lui Blaga.Sentimentul morii,tipul fiinei pndite de moarte este regsit n poemele sale.Teama de moarte e a omului pentru care nu exist viaa de dincolo,o via linitit ca cea a omului religios,ci a fiinei ameninate de ntuneric.Blaga s-a inspirit din folclor i din mitologie unde teama de moarte este evident: De ce mi e aa de team-mam /S prsesc iar lumina. (Din adncuri) Tema trupului ca nchisoare a sufletului este i ea ntlnit n opera lui Blaga.In poeziaDai-mi un trup voi munilor poetul exprim dorina fierbinte a sufletului su care-i caut un nveli pe msura cunotinelor sale: Dai-mi un trup voi munilor, / dai-mi alt trup sa-mi descarc nebunia n plin! (Dai-mi un trup voi munilor) Tudor Arghezi este un inovator al limbajului artistic in poezie. Creatia sa poetica este impresionanta prin diversitatea tematica si prin profunzimea ideilor. Arghezi abordeaza mai multe teme in poeziile sale. O tema bine reprezentata este cea a framantarii metafizice. El isi pune intrebari asupra conditiei umane si mediteaza asupra locului omului in univers, asupra posibilitatii sale de cunoastere chiar si asupra existentei lui Dumnezeu. O tema intalnita frecvent este cea a singuratatii omului : Tare sunt singur ,Doamne,i piezis / Copac pribeag uitat n cmpie, / Cu fruct amar i cu frunzi. (Psalm) O alt tem este cea a omului prsit de Creatorul su:
5

De cnd s-a ntocmit Sfnta Sciptur / Tu n-ai mai pus picioru-n bttur i anii mor i veacurile pier / Aici sub tine dedesupt subt cor. Eul ateapt un semn de la Creatorul su,este trist datorit trecerii timpului,neputnd s-l opreasc,se simte abandonat.Astfel intervine nevoia omului de a comunica cu divinitatea.Arghezii consider c Dumnezeu se ascunde intenionat de om. Incerc de-o via lunga s stm un ceas la sfat / i te-ai ascuns de mine de cum m-am artat. O alt tem frecvent este aceea a cutrii disperate a unei dovezi n legtur cu existena creatorului. Negsind ceea ce caut apare ndoiala,tgada. Pentru credin sau pentru tgad / Te caut drz i fr de folos. Eti visul meu, din toate, cel frumos / i nu-ndrznesc s Te dobor din cer grmada (Psalm) Vrea cu disperare o dovad,caut necontenit o certitudine dar n zadar.Setea de adeverire,de concretizare a divinitaii este exprimat n multe din poeziile sale. Sunt unele poezii n care este exprimat revolta poetului mpotriva creatorului.Exasperat de cutare,de piedicile care-i mpiedic aceast lung cutare,eul i exprim revolta mpotriva acestuia: Oriunde-i pipi,cu oapta tristei rugi / Dau numai de belciuge,cu lacte i drugi. Iubirea la Arghezi este un sentiment protector,chemarea necontenit a iubitei: i acum s-o vd venind / Pe poteca solitar, De departe,simt un jind / i-a dori s mi se par. (Melancolie) Iubita ca soie este stpna universului casnic,iubirea este mplinit n cadrul naturii vegetale i animale cu toate bogiile sale: Pmntul umbl dup tine s te soarb / Cu vrfuri boante de iarb oarb. Din sngele tu but i din sudoare / Pot s ias alte poame i feuri noi de floare. (Mireasa) O alt tem este timpul care trece i distruge omul: M bate vremea,m bate ziua,m bate clipa.Timpul se afl ntr-o strns legtur cu tema morii.Spaima de moarte este ilustrat n poeziaDuhovniceasc: Ce noapte groas,ce noate grea! / E cineva sau poate mi se pare. Tema jocului (a boabei i a frmei) e una din cele mai nsemnate n ansamblul creaiei lui Arghezi. Jocul este un motiv central al operei lui Arghezi. n versurile i prozele din Buruieni, Mrioare, Cartea cu jucrii, Ce-ai cu mine, vntule?, Arghezi imagineaz un univers miniatural, copilresc, populat de fpturi delicate. Lumea din aceste versuri o copiaz parc pe cea real, la o scar micorat Poezia lui Ion Barbu este cu mult mai deosebita decat cea a lui Arghezi sau Blaga, intrucat gradul de dificultate este mai mare. Astfel, poeziile sale sunt greu de inteles doarece foloseste un limbaj abstract, in opera sa exprimandu-si dorminta de a comunica cu Universul. Tema poeziei Din ceas dedus...exprim ideea autocunoaterii, ideea reflectrii n oglind,poezia n totalitate fiind un joc al minii. Lumea material care ne nconjoar constituie o oglindire a ideilor n spirite,o oglindire a spiritelor n propria contiin. Tema nunii o regsim n poezia Ritmuri pentru nunile necesare.Aici Barbu exprim ideea de cunoatere prin trei ci eseniale:prin eros,prin raiune i prin contemplaie poetic.Utiliznd simbolul,toate aceste trei ci sunt simbolizate printr-o nunt.Aici eroul este dominat de Venus,raiunea de Mercur i contemplaia de Soare. In poezia Timbru poetul este fascinat de lucruri,de piatr,de unda mrii,acestora atribuindu-le suflete,i de aceea el simea comuniune cu creaia cosmic. Ar trebui un cntec ncptor,precum /Fonirea mtsoas a mrii cu sare, Ori lauda grdinii de ngeri,cnd rsare / Din coast brbteasc al Evei trunchi de fum. Perioada interbelic a servit ca fiind o perioad a experienelor din punct de vedere al poeziei romneti. n acea perioad s-a pus poezia la un nou nivel, ea trecnd prin transformri duse la extreme de la poezia fr punctuaie pn la poezia fr sentiment sau emoie. Remarcabil este c dei supus multor
6

influene i schimbri, chiar dac exist diferene din punct de vedere al structurrii poeziilor, esenialul s-a pstrat. Esenialul reprezentnd temele i convingerile celor dou mari influene ce definesc perioada interbelic: tradiionalismul i modernismul. Astfel prin pstrarea valorilor de baz s-au pstrat temele si motivele regsite n exemplele prezentate anterior, caracterizand perioada interbelica printr-o mare efervescenta creatoare.