Sunteți pe pagina 1din 5

Lirica lui George Bacovia Lirica bacoviana a sedus critica literara inca de la inceput si, in ciuda aparentei monotonii,

aproape nimeni nu l-a acuzat pe poet de manierism. Pe rand, criticii au vorbit despre Bacovia poet simbolist sau expresionist, despre Bacovia sentimental sau antisentimental, despre o lirica a rupturii (intre volumele Plumb si Stante burgheze) sau una a continuitatii. S-a ajuns pana la a se afirma ca poetul joaca un rol, ca-si construieste o masca in spatele careia se ascunde ironic si detasat de o lume de radata, infinit de lucid insa, iar poezia lui este o continua explorare. !nsamblul operei bacoviene de aja o atmosfera specifica, de pustiu in lume. Exista, intradevar, o atmosfera bacoviana: o atmosfera de coplesitoare dezolare, de toamna cu ploi putrede, cu arbori cangrenati, limitata intr-un peisagiu de mahala de oras provincial, intre cimitir si abator, cu casutele scufundate in noroaie eterne () Si in aceasta atmosfera de plumb, o stare sufleteasca identica: o abrutizare de alcool, o deplina dezorganizare sufeteasca prin obsesia mortii si a neantului, un vag sentimentalism banal, in tonul caterincilor, si macabru, in tonul papuselor de ceara ce se topesc (". Lovinescu # !storia literaturii contemporane, vol.$, p. %&%). 'biectele care creeaza atmosfera sunt putine, corelate cu ideea de ol si inventariate cu insistenta( sicrie, coroane de plumb, copaci, abatoare, camere, clavire, etc. !ceasta atmosfera este specific simbolista prin evocarea parcurilor deprimante, a tar ului provincial, prin starea de spleen, de nevroza, prin eros isterizat sau presimtirea bolii si a de radarii fizice. )on *e oitescu va afirma si el ca poezia bacoviana apartine expresiilor celor mai specifice ale simbolismului +emele si motivele intalnite in opera bacoviana sunt cele dintai care o incadreaza in curentul simbolist. ,otivul sin uratatii este printre cele mai exploatate de Bacovia( Stam singur in cavou si era vant, Stam singur langa mort si era frig (Plumb)- Sunt singur, si ma duceun gand" Spre locuintele lacustre (Lacustra), Sunt solitarul pustiilor piete (Palind)- Si ninge-n miezul noptii glacial" Si tu iar tremuri, suflet singuratec (Singur), etc. !cesta este esential in definirea relatiei om-univers si simbolizeaza izolarea. Prin intermediul sau poetul mediteaza asupra conditiei umane, aflata in situatia unei imposibile comunicari cu universul din afara.

.n alt motiv important din lirica bacoviana este plumbul. )n poezia Plumb, acest cuvant este repetat in mod obsesiv, de trei ori in fiecare strofa, fiind asezat c/iar in rima ( #ormeau adanc sicriele de plumb" Si flori de plumb si funerar vestmant" Stam singur in cavou si era vant" Siscartaiau coroanele de pumb () #ormea intors amorul meu de plumb () Si-i atarnau aripile de plumb). Luand drept coordonate reutatea, culoarea si sonoritatea, plumbul poate simboliza fie apasare sufleteasca, fie monotonie si plictis, fie o cadere rea, fara ecou.0reutatea plumbului aduce caderea, prabusirea in abisul temporal ( Lacustra) sau in moarte ($sculta cum greu, din adancuri" Pamantul la dansul ne cheama # Melancolie), astfel, plumbul pare a fi, in plan poetic, substantivizarea verbului ,,a cadea% (!driana )liescu # Poezia simbolista romanesaca). Ploaia care acompaniaza toamna in poeziile bacoviene este perceputa atat vizual ( #a, ploua, &um n-am mai vazut # Ploua, Plouasi peste targ, duse de vant" 'rabite trec frunze liberate # Note de toamna), cat si auditiv (!-auzi cum mai ploua" &e melancolie" Singur, singur, singur # Rar, #e-atatea nopti aud plouand # Lacustra, #a, ploua si suna umil - Ploua), sau ca o desfasurare monotona si obsedanta (Ploua, ploua, ploua" (reme de betie # Rar). Ploaia simbolizeaza, la randul ei, deza re area materiei, facand ca totul sa se prabuseasca( Si simt cum de atata ploaie" pilotii grei se prabusesc (Lacustra). 'rasul tentacular (tar ul provincial) este un alt motiv simbolist intalnit si in opera lui 0eor e Bacovia. )n poezia Amurg, el este conotat ca spatiu citational( trec corbii ) ah, ,,corbii%" Poetului *radem" Si curg pe-nnoptat" Pe-un targ inghetat . +e/nica citatului, a colajului, a referintei intertextuale apare in poezia bacoviana ca procedeu re izoral. Prin comparatie tar ul din poezia bacoviana este ec/ivalent fie cu un cimitir ($fara ninge prapadind" !ubita canta la clavir" Si targul sta intunecat" #e parca ninge-n cimitir # Nevroza), fie cu un salon ( +rasul, cuncetul, pare un salon # Noapte), fie cu un cavou (Pe cand, de argint" !n amurg de argint" Saprinde crai-nou"" Pe zari argintii" !n vastul cavou - ), sau cu o crasma (E-o noapte uda, grea, te-neci afara" Prin ceata- obosite, rosii, fara zare" $rd, afumate, triste felinare" &a intr-o crasma umeda, murdara - Sonet ). +ot prin comparatie orasul este ec/ivalent cu azilul, in poezia Aiurea, in care se intalnesc conotatiile de loc malefic, blestemat (Si stam impietrit si de veacuri" &etatea parea blestemata - Panorama) si morbid, alienant (+rasul luminat electric" #adea fiori de nebunie - Fanfara). !stfel, tar ul bacovian este mai mult decat un loc fatidic din universul sau poetic, este unicul loc spiritual care poate fi si salon si crasma si cimitir si cavou.

)n afara de oras, in textele bacoviene mai apar si alte locuri fatidice. .nul dintre acestea este stada, le ata de o situatie bacoviana specifica, ratacirea. "ste un loc al sin uratatii, al nebuniei si al nedreptatii sociale. Sin uratatea este motivul cel mai des intalnit in opera lui Bacovia, insa cel mai bine este subliniata pe strazile oale ( Strazile-s desarte" Singur, singur, singur - Rar). )n lista temelor poetice, dupa strada goala se intalneste cea a parcurilor inghetate. )n poezia ecor, parcul este descris ca solitar si secular, si definit ca #ecor de doliu, funerar. "ste decor pentru amintirile pe care le provoaca (!n parc regretele plang iar, !n parc fantomele apar , si, totodata, profetie a mortii prin lasul pasarilor cobitoare ( &u pene albe, pene negre" + pasare cu glas amar" Strabate parcul secular" &u pene albe, pene negre). Poezia Amurg accentueaza trasatura fatidica a parcului, ca loc marcat prin culorile cu conotatii simbolice clare (sineala, aur, sange) care se imprima pe fondul neutru al albului sau al transparentei( ,avuzul din dosul palatului mort" -ai arunca, mai ploua, mai plange - " Si stropii cazand, in amurg iau culori: " #e sineala, de aur, de sange. )ma inea vizuala a parcului bacovian este completata de cea auditiva a muzicii de famfara si a cantecului ima inar al tomanei( $uzi, cum muzica rasuna clar" !n parcul falnic, antic si solemn, - " #in instrumente .alnica, de lemn " /a geamuri, toamna canta funerar (!als de toamna). Parcul si strada nu sunt marcate de prezenta feminina, ele fiind locuri ale intalnirilor ratate( -elancolia m-a prins pe strada " " E o vibrare de violete0 " "*rece si Ea0 " $s vrea, " #ar nu pot s-o salut" +h, si cum a trecut, " !ntr-o vibrare de violete (Nervi de primavara). 'daia oala urmeaza parcurilor in /etate. !ceasta, prin culoare (ne ru), prin umezeala si prin fri , simbolizeaza mormantul( Si-s umezi peretii" Si-un frig ma cuprinde" &u cei din morminte" 1n gand ma deprinde (Moina). 'daia iubitei este insa sin urul loc bacovian conotat benefic, aici intalnindu-se o atmosfera de intimitate si intele ere intre el si ea. .n alt loc fatidic din lirica bacoviana este cafeneaua. )n cafenea omul este predispus diva arii, fiind un loc al visarilor, al poeziei, consacrat de Simbolism, " &urentul decadent. 1u ea se inc/eie ansamblul locurilor bacoviene, care fac din oras un adevarat univers poetic. Printre motivele bacoviene care se incadreaza in curentul simbolist este si cel al olului, care poate fi atat ol spatial ec/ivalent cu pustiul camerei, al orasului cu piete luminate de a onice, cat si ol temporal care su ereaza /aosul ( !mensitate, vesnicie" *u, haos care te-aduni" !n golul tau e nebunie - Pulvis). 1ulorile maladive fac parte, la randul lor, din cate oria temelor si motivelor simboliste din opera lui Bacovia. ' prima culoare care simbolizeaza boala, a onia este albenul frunzelor

toamnei, care insoteste ne rul funerar (+ femeie in doliu pe strada" + frunza galbena tremura dupa ea- Si galbeni trec bolnavi" &opii de la scoala). *e rul este cel mai intens exploatat in poezia cu acelasi nume, su erand ca totul s-a redus la scrum, la cenusa( (ibrau sacntei de vis noian de negru" &arbonizat amorul fumega" Parfum de pene arse si ploua" 2egru, numai noian de negru' alta culoare folosita este rosul, fiind de cele mai multe ori corelat cu san ele( Sinsangerat, amurgul" Patrunde-ncet prin geamuri- Pe dealurile-albastre" #e sange urca luna" #e sange pare lacul" -ai ros ca-ntotdeauna (Amurg). Pe lan a ar umentele tematice care permit incadrarea operei bacoviene in curentul simbolist mai exista si ar umente stilistice - folosirea sinesteziei (+ picatura parfumata cu vibrari de violet- Ploua roua de culori" (enus plina de fiori" Pare-o vie violeta )- aparitia unor simboluri obsedante, care circula de la o poezie la alta (plumbul, corbii, ploaia, sicriul, amur ul), acuitatea senzoriala in descrierea unor ima ini care reprezinta, de fapt, o stare interioara - dar si ar umente intertextuale # citarea unor poeti simbolisti ("d ar Poe, 2erlaine, +radem, Boudelaire si 3ollinat) sau referiri la poezia decadenta (*u citesti nazalizand" + poema decadenta, cadaveric parfumata" -onotona # Poema in oglinda). Bacovia cofera diverse acceptiuni in opera sa termenului decadent( alcoolism (&a Edgar Poe ma reintorc spre casa" +ri ca (erlaine, topit de bautura # Sonet"- funebru (*rec corbii ah, corbii" Poetului *radem # Amurg"- sarcasm tra ic (#ar in lugubrul salii pufneau in ras sarcastic" Si Poe, si 3oudelaire, si 4ollinat - Finis). 1u tote acestea, au existat totusi critici literari care au incercat sa demonstreze ca opera lui Bacovia se indeparteaza de simbolism, putand fi identificate elemente expresioniste. )n lucrarea sa #espre poezie, *icolae ,anolescu arata ca lirica bacoviana se indeparteaza de simbolism prin faptul ca, in locul muzicii, poetul cultiva sunete dizarmonice, ajun and pana la tipatul specific expresionist( Poezia simbolista era una a armoniei muzicale, caracterizata de o simtire discreta si evaziva () /a 3acovia insa, ,,scartaielile% ating urechea ca sunete ,,infioratoare% si frunzele cazatoare produc pe retina imagini ,,sinistre% !nstinctul melodiosului, care conduce mana tuturor modernistilor, este absent in poeziile lui 3acovia, a carui arta pare sa invedereze () o ureche in stare sa accepte disonanta, zgomotosul, dezordinea sonora . "l afirma ca pastelurile bacoviene descriu de fapt peisaje mentale. Spre exemplu, in poezia #ecor, se poate observa ca poetul nu descrie peisajul, ci il or anizeaza in functie de doua trasaturi opuse, albul si ne rul. !lternanta (sau opozitia) intre alb si ne ru (&opaci albi, copaci negri) formeaza o ima ine a mortii, tema consatnta a acestui univers poetic. )ntr-o alta lucrare a sa, *eme, *icolae

,anolescu sustine ca spre deosebire de culorile simboliste care se grefau pe sunete si mirosuri, intr-un sistem de corespondente menite a arata intelectualitatea unui lirism interesat de esente , la Bacovia culoarea devine nu numai persistenta si obsesiva, dar de o mare materialitate, ca la expresionisti () 3acovia se remarca prin intensificarea senzatiei (de sunet culoare sau cinetica), prin marirea expresivitatii uneori pana dincolo de limita suportabila El e modren fiindca socheaza: ochii, urechea, imaginatia, arta 4efinind lirica bacoviana ca expresie a unui sfarsit continuu, )on 1araion demonstreaza ca nu exista nici o inovatie sau ruptura in opera scriitorului. "ste propusa o lectura mai putin muzicala, si mai mult analitica, mergand la intelesul constitutiv pentru a inlatura unele prejudecati (obsesia sinistrului la Bacovia, ni/ilismul intelectual). !cesta realizeaza si un studiu al lexicului bacovian, din care reiese ca trasatura principala severitatea limba.ului. "l obserava ca majoritatea orientarilor, c/eilor, temelor lui Bacovia sunt scrise pe anumiti piloni( rasul si plansul, starea planului inclinat, neintrerupta agitatie, obsesia mortii, frica de viata, abulia, vesnicul du-tevino, ponderea senzatiilor sonore si optice, caseta cu tremure, vibratii, tresariri, dardaieli si alarme, incarcatul deviz al buletinelor meteorologice, statismul, impietrirea, dar si turuiala in vid, sarcasmul, asteptarea si neasteptarea, renuntul, in sfarsit artele si indeosebi muzica Se observa preponderenta verbelor (o cincime din dictionarul cuvintelor de care s-a folosit 3acovia, e formata din verbe), care, la inceputul poeziilor sunt la prezent su erand o actiune ce debuteaza in forta, tonica. 2erbul bacovian cel mai frecvent utilizat este ,,a fi5, mai numeric decat ,,a plan e5 si decat ,,a avea5. "l afirma totodata ca Bacovia este poetul negatiilor de felurite nuante, autorul in literatura noastra al intaiului nu ideistic si structural, opera sa comparandu-se si comportandu-se ca un repros inextingibil adresat lumii. 4aca la inceput opera bacoviana intri a, pe masura ce inaitezi in lectura, poeziile sporesc ambi uitatea6