BISERICA DE ALTADATA Biserica de altadata, ce ctitor mi te-a scos in cale Cu zarzarii din curtea veche napadita de urzici, Sub

coperis lasat pe-o rana, la margine de mahalale, Sub turnul mangaiat in aripi de raze si de randunici... Cu chipul sters in zugraveala: Matei si Marcu, Ion si Luca, Evanghelistii de pe vremuri, tuspatru, predica-n pustiu Amurgul doar si toamna, singuri, dau sa patrunda prin uluca Gradinii Domnului, pe care azi credinciosii n-o mai stiu... Biserica de altadata, din nou primeste sa-ti calc pragul Ca-n noaptea primaverii mele cu zarzarii-nfloriti pe cer. In somnul vesnic bunu-ti preot de mult si-a lepadat toiagul Si intru Domnul odihneste batranul sau paracliser. Stau singur in amurg de toamna azi, singur eu cu patimi multe Si nimeni nu mai toaca seara prin suflet si prin mahala, Nu-i nimeni sa se roage-n tinda, si taina nimeni s-o asculte Si la icoane sa aprinda sfant langa sfant, stea langa stea.

Ion Pillat este un poet traditionalist a carui activitate literara poate fi ncadrata n perioada interbelica. Opera sa se afla la confluenta curentelor literare, nglobnd elemente romantice, parnasiene, simboliste clasice, dar si motive autohtone, deci traditionaliste. Poetul debuteaza cu volumul Visari pagne n 1912 dupa care urmeaza Eternitati de-o clipa unde se observa atasamentul lui fata de simbolism. Poezia maturitatii este reprezentata de volumele Gradina ntre ziduri si Pe Arges n sus unde se evidentiaza foarte bine legatura cu pamntul si locurile natale. Volumul Biserica de altadata reliefeaza ortodoxismul, iar Limpezimi si Poeme ntr-un vers sunt volume de orientare clasica.

Dintre trasaturile gandirismului enumeram: reprezentarea unui sat arhaic, dominat de credinte stravechi, precrestine, de mituri( V. Voiculescu- Lostrita, prezenta unor personaje biblice in viata profana -; transcendentul care coboara- Blaga ( Paradis in destramare- Blaga; vol. Parga; Poeme cu ingeri; V. Voiculescu; Psalmii- Arghezi); evocarea trecutului istoric intr-o maniera mitologizanta (versuri- Mateiu Caragiale Exista in acest volum o intentie programatica cu atat mai evidenta cu cat nu e vorba de o poezie mistica izvorata dintr-un sincer sentiment religios, ci, mai intai, de o atitudine sentimentala fata de tot ce poate evoca religia si biserica de altadata si, apoi, probabil, desi nemarturisit, de constiinta importantei credintei pentru trainicia vietii morale a unui popor. Din aceste consideratii de stat, si sub influenta lui); observarea unui vitalism in construirea personajelor, surprinse in situatii dilematice care conduc la o moarte tragica( Mesterul Manole-

Blaga); existenta unei corespondente intre mediul geografic si desfasurarea vietii interioare a personajelor

Exista in acest volum o intentie programatica cu atat mai evidenta cu cat nu e vorba de o poezie mistica izvorata dintr-un sincer sentiment religios, ci, mai intai, de o atitudine sentimentala fata de tot ce poate evoca religia si biserica de altadata si, apoi, probabil, desi nemarturisit, de constiinta importantei credintei pentru trainicia vietii morale a unui popor. Din aceste consideratii de stat, si sub influenta lui

Volumele "Pe Arges in sus" (1923), "Satul meu" (1925) si "Biserica de altadata" (1926) indreapta poezia lui Ion Pillat pe linia unei traditii melancolizate de trecerea timpului, in care frumusetea vremurilor de odinioara devine tema de reverie. Trecerea timpului, incluzand in el destine "si oameni, ii provoaca visari melancolice in perioada interbelica Ion Pillat, al carui volum Pe Arges in sus(1923)l-a consacrat pe poet traditionalist. In versurile sale, evoca satul natal, cu perioada copilariei,plina de amintiri frumoase, cu biserica de altadata, cu o autohtonizare a reprezentarilor religioase, raiul aflandu-se la Muscel, iar Sfanta Familie traind pe langa Raul Doamnei. Dintre trasaturile gandirismului in literatura enumeram: reprezentarea unui sat arhaic, dominat de credinte stravechi, precrestine, de mituri( V. Voiculescu- Lostrita prezenta unor personaje biblice in viata profana -; transcendentul care coboaraBlaga ( Paradis in destramare- Blaga; vol. Parga; Poeme cu ingeri; V. Voiculescu; Psalmii- Arghezi); evocarea trecutului istoric intr-o maniera mitologizanta (versuri- Mateiu Caragiale); observarea unui vitalism in construirea personajelor, surprinse in situatii dilematice care conduc la o moarte tragica( Mesterul Manole- Blaga); existenta unei corespondente intre mediul geografic si desfasurarea vietii interioare a personajelor( spatiul mioritic- Blaga); existenta unui ethos intemeiat pe religiozitatea ortodoxa, conceptie expusa de N. Crainic in studiul Sensul traditiei, articol in care el apreciaza ca: Ne aflam geografic in Orient si cum prin religiunea ortodoxa detinem adevarul luminii rasaritene, orientarea noastra nu poate fi decat spre Orient, adica spre noi insine, spre ceea ce suntem prin mostenirea de care ne-am invrednicit ... O cultura proprie nu se poate dezvolta organic decat in aceste conditii ale pamantului si ale duhului nostru.