Sunteți pe pagina 1din 4

Dimensiunea religioasa

"A tia latura religioas din istoria literaturii romneti nseamn a renuna la cunoaterea trsturii celei mai caracteristice din cultura noastr veche i una din feele ei de glorie. Nicolae Cartojan

O definitie formala a religiei ar fi : religia este credinta in supranatural, sacru sau divin si codul moral, practicile de ordin ritual, dogmele si valorile asociate cu aceasta credinta. Insa religia este mult mai mult: credinta in Dumnezeu, devotament fata de canoanele bisericesti, bunatate, adevar , un refugiu, un colac de salvare pentru cei cazuti in deznadejde si nu in ultimul rand iubire. Ea a fost si este in continuare foarte importanta in viata oamenilor prin mai multe aspecte. Nu numai ca ne invata sa fin mai milosi, mai buni, mai intelepti, mai ingaduitori cu cei ce ne inconjoara, ci reprezinta si o cale sigura spre intelegere, ajutor reciproc intre oameni, iar de-a lungul timpului, aceasta a influentat mai multe domenii cum ar fi : viata familiala, politica, culturala, dar si artistica. Influenta asupra vietii familiale si sociale Religia este cea care da sens existentei omului. Inca din cele mai vechi timpuri, oamenii au vazut prin credinta calea salvatoare, au crezut in puterea miraculoasa a mantuirii. Prin generarea unei constiinte identitare, religia a promovat, si promoveaza si in ziua de azi valori superioare ce duc la o existenta guvernata de liniste, pace si iubire. Ea isi pune amprenta atat in viata de familie, cat si in viata individuala. Pentru individ, ea reprezinta calea care-l ghideaza prin labirintul problemelor, il invata sa pretuiasca darul vietii, dar si sa-si ajute aproapele. In viata familiala, valorile promovate de religie aduc armonie, statornicie, siguranta. Influenta asupra literaturii Inceputurile literaturii romane sunt legate de contextul ariei culturale din rasaritul Europei. Astfel ca, mitropolitul Varlaam deschide sirul traducerilor in limba romaneasca a unui numar mare de carti religioase, cum ar fi: Leastvita (scara) lui Ioan Scarariul si Cuvintele la sfanta Evanghelie a sfantului Callist. El se remarca prin claritatea si plasticitatea limbii pe care si-o formeaza in regiunea Neamtului. O alta lucrare importanta a mitropolitului o reprezinta Cazania, asupra careia exista dubii daca este creatia originala a lui Varlaam sau o traducere a Evangheliei invatatoare a patriarhului Constantinopolului. Indiferent de asta aceasta opera este de o valoare impresionanta ce consta in limba ei, care capata o putere de expeunere, de mladiere noua, fiind limb ape care o vorbeau masele poporului romanesc. Totodata Cartea romanesca de invatatura a mitropolitului Varlaam este o capodopera a literaturii romane din prima jumatate a secolului al XVII-lea. Caracterul puternic popular si de intense oralitate a limbii, prezenta regionalismelor intr-o masura foarte exacta, odata cu izul de arhaicitate confera scrisului lui Varlaam expresivitatea beletristicii de mai tarziu. Un fragment ilustrativ este: Un om oarecarele ave doi feciori. i dzise cel mai tnr tatiine-su: Printe, d-mi ce mi se cuvine din partea de avuie. i le mpri lor avuia. i nu dup multe dzile, stransa tot feciorul cel mai mic i sa duse ntr -o latur departe, i acolo adavasi avuiia sa petrecnd cu curvele. i dac adavasi e l tot, fu foame mare ntr-aceea

lature, si Acela incepu a sa lipi de unul ce lacuia intr-aceia lature. i-l tremise pri-ins in holdele sale s pasc porcii. i jeluia s- sature pntecele su de rdcinile ce mnca porcii si nime nu -I da lui. i veni ntru sine i dzise: Ci nimii la parintele mieu le prisosete pine, iara eu moriu de foame. Scula -ma-voi de m voi duce la printele meu i voi sdzice: Printe, greit -am in ceriu i naintea ta, i de amu nu samt destoinic s m chem fecior tie, ce ma fa ca unul din namitii tai. Si de scula si se duse Alaturi de marile personalitati romanesti care au ilustrat viata noastra culturala din secolul al XVII-lea se aseaza si figura mitropolitului Moldovei Dosoftei. Principala opera a mitropulitului si prima lui scriere care a vazut lumina tiparului este Psaltirea in versuri. El face la inceput tilcovania acestii sfinte carti, carea iaste plina de tuga si plina de tainele ceale mare a lui Dumnezeu, Pentru aceia cu multa truda si vreame indelungata, el cum A putut mai frumos, a tradus aceasta carte din slavoneste. Ctr tine am nedejde, Doamne, cndu-s n primejde. i s nu-m vie sminteal, Preste veci s duc stideal. i cu a ta dereptate S m sco din greutate. i te pleac de mi-ascult, S m sco din grije mult. S-m hii Domn i sprejineal, i stnc despre nval, i razm, i nzuin, i s-m hii i mntuin, S m sco de mna strmb

Literatura religioasa din secolul al XVIII-lea se dezvolta pe linia traditiei ei vechi si intr-un tempo cu mult mai accelerat. Apar aceleasi carti ca si inainte Evanghelii, Fapte ale apostolilor, Octoihuri, Psaltiri, Liturghii; aproape toate sunt reproduceri de pe textile vechi, uneori indreptate, corectate ca limba. Sunt insa si traduceri noi din greceste si slavoneste. Dintre personalitatile bisericesti care au depus multa ravna pentru promovarea culturii romanesti, ocupa un loc de frunte mitropolitul Munteniei, Antim Ivireanul. Sunt frumoase paginile din Didahiile lui, acolo unde el zugraveste maretia lui Dumnezeu, bunatatea lui, frumuseatea morala a maicii Domnului, caliatai carora el le opune netrbnicia omului oacatos, nimicnicia si uritenia vietii lui. El se ridica inpotriva femielor care nu isi vad de casa: Au oare sa fie acum vreuna asa?- se intreba Antim. Ba, caci ia scoate mina Sarei. O vad plina de coca. Scoate si mana unei muieri deacum! O vad plina de inele si scule. Caut si vad fata Sarei, plina de pielm(faina de grau). Vad si fata unei mueri de acum, plina de fleacuri dracesti. Influenta asupra artei Arta antica s-a bazat in principal pe templele erau lacasuri de cult construite de romani, greci, egipteni,sumerieni etc. Inchinate unuia sau mai multor zei erau dreptunghiulare sau circulare, inconjurate de coloane libere. Templele sumerienilor se numeau zigurate si aveau forma unor piramide in trepte. Cea mai

notabila constructie de acest gen este Marele Zigurat Neo-Sumerian de la Ur. Uriasele lacasuri egiptene(ex:Templul lui Isis) erau insotite adesea de piramide, cladiri funerare pentru faraoni. Arhitectura templelor religioase a jucat in viata grecilor si romanilor un rol fundamental, intreaga viata sociala petrecanduse in jurul divinitatii. Vestigii ale acestei perioade .sunt Pantenonul din Atena si Pantenonul din Roma, centre inchinate tuturor zeitatilor. In interiorul acestor structure impesionante se gaseau sculpture si picture ce infatisau zeii. Arta bizantina reprezinta produsul artistic al Impreriului Bizantin. Multe state din Europa Estica, prin intermediul Bisericii Ortodoxe au conservat spiritual artistic al acestui popor. O parte din populatia elenica s-a refugiat in insula Creta unde pictura de traditie bizantina capata un mare avant. De aici era originar si calugarul Teofan care a zugravit biserica Sfantul Nicolae de la Meteora in 1527, apoi a trecut la Muntele Athos unde a continuat decorarea de biserici.Arta monahala nu se limita doar la pictura peretilor bisericilor, ilustrarea textelor religioase reprezentand deasemenea o parte importanta., importante texte bisericesti precum Scriptura si Scara dumnezeiescului urcus de Ioan Scolasticul trecand prin acest proces In arta renascentista, prin ciclul de fresce din "Cap pella Brancacci", Masaccio impresioneaz prin individualitatea i plasticitatea noului stil. Alti mari artisti ai perioadei vor realiza lucrari pentru biserici, sau cu influente religioase. Printre acestia se numara Leonardo Da Vinci cu Cina cea de Taina, Donato Bramante care proiecteaza Domul Sfantul Petru (1444-1514) si Michelangelo care picteaz Capela Sixtina. n muzica, genul religios reprezentativ pentru aceast perioad este motetul Bolognia i Francesco Landini. In Romania, un loc important n cadrul artei monahale l ocup biserica de lemn Cuv. Paraschiva din Rugineti. Din punct de vedere al artei monahale vrncene, biserica de lemn din Rugineti este un capitol reprezentativ al artei lemnului i picturii religioase. Biserica Cuvioasa Paraschiva nu se evideniaz doar prin stilul inspirat din vechile biserici moldoveneti, ci i prin faptul c este unul din puinele lcauri de cult din Vrancea cu pictur interioar. Pictura de la Rugineti este una care respect erminia bizantin, zugravii neavnd curajul s intervin asupra chipurilor sau locului unde aceste picturi sunt aezate n registrele din biseric. Mnstirea Vorone supranumit Capela Sixtin a Estului, este un complex monahal medieval c onstruit n satul Vorone. Pictura interioar a bisericii dateaz n cea mai mare parte din timpul lui tefan cel Mare. Frescele exterioare . se disting prin coloritul lor viu n care predomin verdele i albastrul si prin compoziia larg desfurat a diferitelor scene. Mausoleele se remarca in perioada comunista fiind poate monumentele istorice in care se resimte cel mai stringenta influenta religiei.Forma, structura, destinaia i rolul acestora reprezinta principalele elemente din care nu lipseste religiosul.In mod particular ne putem referi la Capela Mausoleului din Marasesti care are atat strani cat si un iconostas sculptat in piatra, purtnd hramul Schimbarea la Fa. Totodata, in Mausoleu se afla grandioase fresce cu arhangheli de statur uria. Influenta asupra politicii Despre Stefan cel Mare, domn al Moldovei ntre 1457 si 1504, se spune ca a fost aparatorul crestinatatii, al Europei mpotriva turcilor si a islamului. A ctitorit 44 de biserici si manastiri, traditia spunnd ca dupa fiecare victorie nalta un lacas de cult. n acelasi timp marele domnitor s-a remarcat prin poligamie, iutime la mnie, pedepsire fara judecata, sete de razbunare, care sunt condamnate de biserica. intalnit in creatia compozitorilor Jacopo di

Rolul marelui domnitor Mihai Viteazul n viata Bisericii a fost unul deosebit de important ntr-o perioada istorica n care Tarile Romne se gaseau la intersectarea marilor interese politice si religioase ale timpului. El a dorit sa construiasca o Dacie ortodoxa, cei din Transilvania, mpreuna cu papa, visau la o Dacie catolica, iar turcii credeau n faurirea unei Dacii otomane tocmai pentru a putea stapni gurile Dunarii. n acest context, Mihai Viteazul s-a dovedit a fi un aparator al Ortodoxiei.

Domnitor preaintelept intre capeteniile neamului romanesc, ctitor de locasuri sfinte, prieten al sfintilor parinti, invatator luminat de Duhul Sfant si mare iubitor de pace, Sfinte Neagoe Voivod roaga pe Hristos Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noastre.

A facut donatii manastirilor ortodoxe din Muntele Athos, Muntele Sinai, Ierusalim, Tara Romneasca. A fost ctitor al multor biserici din tara si autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii romnesti, "nvataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie", lucrare cu un continut moral-crestin. A introdus masuri de sustinere a natalitatii, a ncurajat mestesugurile si comertul, a interzis exploatarea de catre straini a rezervelor de aur din Tara Romneasca. A iubit pacea, cu toti vecinii fiind mpacat, asa cum spuneau cei din timpul sau, astfel ca n timpul domniei sale tara a traversat o perioada de liniste si prosperita Concluzie Dimensiunea religioasa a calauzit nu numai existenta, ci si conceptia artistilor din diferite domenii si perioade . Ei cred ca tot ce este pe pamant este hotarat de Dumnezeu, dupa cum marturiseste si Miron Costin: ,, Orice nevointa pune omul, sorocul lui Dumnezeu, cum este oranduit, a-l clati nimeni nu poate. Dintotdeauna religia a fost piatra de temelie a umanitatii, fiind nu numai motivul evolutiei dat totodata si centrul acesteia. Sentimentul religios se manifesta atat in cadrul bisericii cat si in afara zidurilor ei, astfel credinta oglindindu-se in modul de a gandi al oamenilor, in comportament, in modul de exprimare dar si in ceea ce au creat: arhitectura, arte plastice, literatura, muzica.