Dimensiunea religioasa a existentei

Aprofirei Madalina Alexandra Buruiana Catalina Elena Ciornovalic Diana Andreea Rusu Ioana Alexandra

Cuprins

Demitizarea conceptelor Literatura religioasa si istoriografica Cele dintai scoli Clasificarea religiilor Reflectarea in mediul inconjurator

"A tia latura religioas din istoria literaturii romneti nseamn a renuna la cunoaterea trsturii celei mai caracteristice din cultura noastr veche i una din feele ei de glorie.

Nicolae Cartojan

Demitizarea conceptelor

Credin
Credin (lat. credo, -ere = a crede) -n sens religios nseamn convingere absolut despre existena lui Dumnezeu, ncredere n El; credinta se arata prin marturisirea lui Dumnezeu si implinirea poruncilor Lui. este incredintarea celor nadajduite, dovedirea lucrurilor celor nevazuteprin credinta intelegem ca s-au intemeiat veacurile prin cuvantul lui Dumnezeu, de s-au facut din nimic cele ce se vad. (Sf. Apostol Petru)

Dogma
Dogma este un adevar fundamental revelat de Dumnezeu si formulat de Biserica prin ajutorul Sfantului Duh care a luminat pe profeti si pe Sfintii Parinti, care in Sinoadele ecume-nice, au formulat dogmele. Dogmele sunt invataturile fundamentale ale Bisericii crestine.

Utopie

Utopia este un concept ideal care nu poate fi transpus in practica; desemneaza o idee preavansata, preoptimista care pare la un moment dat imposibil de realizat.

Religie
Religia este un ansamblu de credinte, sentimente, reguli morale si rituri izvorate din constiinta pe care individul sau colectivitatea o are ca se afla in legatura cu o putere supra-naturala, de care depinde. Religia implica dogma sau doctrina religioasa (conceptia pe care o avem despre Dumnezeu), implica morala si disciplina religioasa (regulile de viata si de organizare ale societatii religioase) si cultul religios (formele prin care colectivitatea umana exprima sau cauta sa realizeze legatura ei cu diviniatea).

Clasificarea religiilor

Inceputurile culturii scrise a romanilor sunt profund legate de viata lor spirituala, de credinta in Dumnezeu si de raportarea la sacru a fiecarui individ, fie el om simplu,slujitor al bisericii sau voievod. Religia, alaturi de istorie, este cel dintai fundal de manifestare a culture scrise si a literaturii.

Cartea religioasa romaneasca este mai intai o carte de cult in limba slavona, apoi o carte de cult in limba romana. Traducerea ei prilejuieste cea dintai exprimare a creativitatii prin cuvant in limba noastra, chiar daca timida, aproape insesizabila la inceput.

Trairea religioasa determina trecerea prin mai multe filtre ale dogmei crestine si a cartilor sfinte: unul este cel al identitatii si culturii crestine, altul al identitatii si culturii individuale.

Dimensiunea religioasa a existentei capata treptat forme de expresie romaneasca mai intai prin actul traducerii,apoi prin actul creatiei individuale, fie in cadrul bisericii, ca literature religioasa, fie in afara ei,ca literatura de inspiratie religioasa. In ce masura participa fiecare dintre ele la scrierea primelor pagini de literatura romana este intrebarea prin care poate fi rezumat cazul romanesc al incepu-turilor literaturii.

Cultura romaneasca premoderna se constituie din interactiunea mai multor grupuri culturale: cel eclezial, cel carturesc, cel folclori. Intre cele trei zone decultura si cei care participa la ele-prelati, carturari, oameni simpli- se produc schimburi, influente, asimilari etc., determinarea de mediu de formare si de mediile culturale pe care le traverseaza indivizii.

Primele forme de manifestare ale culturii romanesti scrise sunt legate de religia crestina, de institutia ecleziala si de necesitatea comunicarii in interiorul comunitatii de credinta. Manuscrisele crestine in limba slavona si in limba romana, apoi tipariturile deschid calea pentru exprimarea sentimentului religios.

Literatura religioasa si istoriografica

Biblia de la Bucuresti din 1688

Biblia de la Bucuresti (1688), cunoscuta si sub numele de Biblia lui Serban Cantacuzino, reprezinta prima traducere integrala a textului biblic in limba romana. Traducerea a inceput in jurul anului 1682 avand ca surse de plecare: Septuaginta (Venetia, 1687), Biblia sacra polyglotta (Londra, 1653-1657), Vechiul Testament (Nicolae Milescu-Dosoftei, 1662-1668), Noul Testament (Alba Iulia, Simion Stefan, 1648), comparate cu traducerile in limba latina si slavona.

Mitropolitul Varlaam
Este cel dintai dintre carturarii afirmati intr-un context cultural caracterizat prinincercarile tot mai insistente de introducere a limbii romane in biserica a fostmitopolitul Varlaam. Principala sa contributie in domeniul culturii religioase este Cazania, lucrare in care limba romana dobandeste un stil propriu, departandu-se astfel de modelele slavone. Mitropolitul Varlaam pune in valoare, prin fraze expressive, intreaga bogatie a limbii romane.

Cazania lui Varlaam contine cele dintai pagini cu valente literare din cultura noastra, un exemplu elocvent constituindu-l acest pasaj in care fumul devine un simbol al vietii pacatoase: cand petreace omul in fum, atunci-i lacramadza ochii si de iutimea fumului doru-l ochii si orbasc: iar deaca iase la vazduh curat si la vreame cu senin de se prambla pre langa izvoara de ape curatatoare, atunce samtu mai vesel ochii si maicurati, si sanatate dobandesc din vazduh curat. Asea si noi, fratilor, deaca intramin fumul pacatelor lumiei acestia, intru mancari fara vreame si in betii, in lacomiaavutiei aurului si argintului satelor si a vecinilor, si intr-alte pohte de pacate, atunce si noua foarte lacramadza ochii sufletului nostru, si de iutimea acelui fum inselatoriu durere si orbie foarte cumplita rabda ochii nostri.

Mitropolitul Moldovei Dosoftei

Mitropolitul Dosoftei a lasat o urma adanca in viata religioasa a Moldovei, dandu-i acestei vieti un impuls nou. Prin reinfiintarea tipografiei, prin tiparirea de carti noi, in special de ritualul bisericesc, Dosoftei este continuatorul direct a operei culturale din epoca lui Vasile Lupu. Si activitatea lui se desfasoara in directia trasata de inaintasii sai, in legatura cu miscarea culturala provocata de catre mitropolitul Petru Movila.

Principala opera a mitropolitului Dosoftei si prima lui scriere care a vazut lumina tiparului este Psaltirea in versuri, care apare in anul 1673, intr-un orasel polonez, Uniev. Se vede ca mitropolitul Dosoftei, in anii lui de sedere la manastirea Probota si de pastorie la Husi si Roman, se ocupa intens de traducerea si de alcatuirea cartilor pe care le scoate intre anii 1673 si 1686.

Psaltirea in versuri a lui Dosoftei a fost cea dintai opera versificata in romaneste si, date fiind calitatile ei poetice si popularitatea operei lui David, psalmii transpusi in versuri inspira increderea in vigoarea limbii romanesti, care de atunci inainte devine capabila de a imprima in melodia cuvantului toata gama sensibilitatii sufletului romanului.

Cel mai mare merit al lui Dosoftei acesta si este :de a fi oferit in Psaltire, pe neasteptate, intaiul monument de limba poetica romaneasca. [..]a organizat,in fine,un adevarat sistem de rime si a incercat mai multe cadente si mai multi metri decat gasim in toata poezia noastra de pana la romantism. (Nicolae Manolescu, Istoria critica a literaturii romane,1990)

Acestu Dosoftei mitropolit nu era un om prostu de felul lui. Si era neam demazal; prea invatat, multe limbi stie: elineste, latineste, sloveneste si alta adanca carte si invatatura, deplin calugar si cucernic, si bland ca un miel. In tara noastra pe-aceasta vreme nu este om ca acela.

(Ion Neculce, Letopisetul Tarii Moldovei)

Cel mai de seam ierarh al rii Romneti, deopotriv pastor i nvtor, a fost i rmne Mitropolitul Antim Ivireanul. Dei n-a fost romn de neam, prin harul cuvintelor i al vieii lui, Mitropolitul Antim a fost iubit i preuit de poporul nostru , care a vzut n el un adevrat om al lui Dumnezeu . Aa se i explic decizia Sfntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne din iunie 1992, prin care strlucitul ntre ierarhi, Antim Ivireanul , a fost confirmat (oficial ) n rndul sfinilor, ca Ierarh Martir, prznuit la 27 septembrie.

Antim Ivireanul

Scrie Tomul bucuriei,(1706) contra catolicilor i Liturghierul cu Molitvelnicul (1706), primele ediii romneti din Muntenia. Potrivit recomandrii testamentare a mitropolitului Teodosie (27 ian. 1708) care pstorise credincioii din ara Romneasc timp de 40 de ani, la 22 februarie 1708, episcopul Antim este nscunat mitropolit. Erau deja tiprite n romnete: Psaltirea (1710), Octoihul (1712), Liturghierul (1713), Catavasierul , Ceaslovul (1715). Rmn totui netraduse Mineiele, Triodul i Penticostarul

n 1715 mut tipografia n Bucureti, n noua mnstire, ctitoria sa, cuhramul Tuturor sfinilor. n total, Sfntul Antim a tiprit 63 de cri, 39 cu mnasa, 21 n romnete, 4 fiind scrise de el nsui. Multe cri sunt ilustrate cu miniaturi gravate chiar de mna lui, de o miestrie i frumusee deosebit. ntre crile de folos sufletesc puse la ndemna credincioilor se numr i Didahiile (predicile) sale, precum i nvturile cretineti (1700).

Scrisul in limba romn, in texte laice, cu aspecte din viata obisnuita, este intalnit intr-un prim document de mare insemnatate din anul 1521, Scrisoarea lui Neacsu din Campulung, adresata judelui Brasovului, Hans Benkner, pe care il informeaza: za lucrul turcilor, care se-au dus in sus pre Dunare si se pregatesc sa treaca pren Teara Romaneasca. Dupa aceasta, textele romanesti, in scrisori particulare sau in acte de proprietate, se inmultesc.

Perioada de maxima inflorire a culturii medievale romanesti cuprinde secolul al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea. Istoriografia ii are ca reprezentanti de seama pe Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, cronicari moldoveni, in timp ce Constantin Cantacuzino, Radu Greceanu, Radu Popescu sunt remarcati in Tara Romaneasca. Un mare scriitor umanist este Dimitrie Cantemir, primul enciclopedist roman care se impune prin scriile sale pe plan european.

Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie

Literatura noastra veche din epoca slavonismului se poate mandri cu o opera literara exceptionala, ca stil, ca spirit si continut. Este vorba de opera unuia din cei mai cucernici si cei mai invatati domnitori ai Munteniei, de Invataturile lui Neagoe Basarab.

Aceasta lucrare, de dimensiuni relativ mari, este o completare lastirile pe care ni le da istoria cu privire la stralucita domnie a voievodului muntean la inceputul secolului al XVI-lea, la personalitatea lui inzestrata cu inalte calitati sufletesti, la mediul moral si cultural al epocii. In aceasta opera se proiecteazaidealurile vietii de atunci, inaltator si inviorator ; aici gasim crampeie din viata curtilor domnesti, aici apare figura smerita, dar barbateasca si plina deintelepciune batraneasca a lui Neagoe Basarab.

Iubitu mieu fiiu, mai nainte de toate sa cade sa cinstesti si sa lauzi neincetat pre Dumnezeu cel mare si bun si milostiv si ziditoriul nostru cel intelept, si zioa si noaptea si in tot ceasul si in tot locul.
(Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie, editura Minerva, Bucuresti, 1970)

Cele dintai scoli

Scoala romaneasca din Scheii Brasovului

Prima coal romneasc din Braov se afl n interiorul curii Bisericii Sfntul Nicolae din cartierul istoric cheii Braovului. Primele cursuri n limba romn au avut loc aici n 1583. Actuala cldire dateaz din anul 1760. n prezent edificiul adpostete "Muzeul Prima coal Romneasc", sub conducerea filologului Vasile Oltean. Cele aproximativ 4.000 cri vechi i peste 30.000 documente precum i numeroase obiecte muzeale stau astzi straj la temelia istoriei, oferind tuturor posibilitatea de cunoatere a adevrului care se derula istoric pe aceste meleaguri.

Prima scoala romaneasca -in prezent-

Sala Anton Pann

Cel mai vechi manuscris pastrat in muzeu (din sex XI)

Scoala Vasiliana
Academia Vasilian a fost o coal superioar de limb slavon i greac, cu sediul la biserica "Trei Ierarhi" din Iai, ntemeiat n 1640 de Vasile Lupu, domnul Moldovei (1634 - 1653). Academia Vasilian era organizat dup modelul Academiei din Kiev (creat de mitropolitul Petru Movil), de unde i-au i fost trimii profesori. Numit i coala mare domneasc, a avut un rol nsemnat n dezvoltarea cultural a Moldovei. i-a ncetat activitatea n 1821. n locul ei s-a nfiinat, n 1828, Gimnaziul Vasilian, care a funcionat pn n anul 1835. n continuare, a luat fiin tot aici Academia Mihilean.

Clasificarea religiilor

Crestinism

Este a doua religie monoteista, intemeiata de Iisus Hristos, la inceputul epocii crestine, ce corespunde cu nasterea Propovadutorului sau. Iisus a preluat ideile iudaice esentiale, indepartand toate practicile greoaie si inutile pentru acele momente ale istoriei, dar si pentru viitor. Cartea Sfanta este Biblia, ce cuprinde 66 de carti scrise in aproximativ 3000 de ani de mai multi autori. Aceasta are doua parti: Vechiul Testament(Torra), cu 39 de carti si Noul Testament cu 27 de carti scrise de opt autori. Noul Testament cuprinde viata, activitatea, minunile si invataturile lui Iisus Hristos. Semn specific: crucea.

Invatatura crestina este cuprinsa in esenta ei in Porunca mare a iubirii, care recomanda iubirea de Dumnezeu, de apoapele si de sine. Iubeste pe Domnul Dumnezeu tau din toata inima ta si din tot sufletul tau si din toata puterea ta si cu tot cugetul tau; iar pe aproapele tau ca pe tine insuti(Luca, 10, 27). Se vorbeste despre iubirea vrajmasilor: Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va vatama si va prigonesc(Matei, 5, 44). Ierusalimul este localitatea unde se afla Mormantul lui Iisus, unde crestinii din toata lumea vin sa se inchine, mai ales de Pasti, cand, Lumina Sfanta coboara peste lespedea din Mormant.

Dupa Invierea si Inaltarea cu trupul la cer a lui Hristos, invatatura Sa a fost propovaduita de apostoli si ucenicii acestora, iar apoi de urmasii lor, episcopii si preotii.

Crestinismul astazi este reprezentat de trei mari Biserici: Ortodoxa, Romano-catolica si Protestanta, avand la un loc cel mai mare numar de adepti raspanditi in primul rand in Europa, pe continentul American si in Australia, existand in numar mai mic si pe terotoriile celorlalte continente.

Islamism

Islam= renuntare la sine si supunere totala fata de Dumnezeu Religie monoteista ce revendica originea din Avraam, si anume, din fiul acestuia, Ismail. Intemeietorul este personajul istoric Mahomed (Muhammed=cel laudat), apare intr-un moment in care era nevoie de o reforma(sec. VI d. Hr.). Cartea de baza este Coranul, din care primele texte au fost relevate prin viziuni de catre Ingerul Gabriel, dupa timp indelungat de rugaciune, asceza si post. Semn specific: semiluna

Dumnezeu este Unul, judecator drept si atotputernic, a carui judecata va fi cumplita pentru cei pacatosi; omul trebuie sa se supuna si sa se lase cu totul in voia lui Allah. Practici rituale: spalari, rugaciuni, post (Rammadam), recitari din Coran, implinirea dreptatii, milostenii etc. Formula de baza a teologiei mahomedane este: Nu este Dumenzeu afara de Allah, si Mahomed este profetul sau. Aria de raspandire este reprezentata in principal de Asia si nordul Africii, dar si in Europa sau America(in ultimul timp). Centrul religios se afla in orasele sfinte Mecca si Medina, locuri in care un adevarat crestin trebuie sa ajunga macar o data in viata.

Are doua mari directii: musulmanii siiti si cei sumiti.

Iudaism

Iudaismul este prima religie momoteista Este Intemeiata de Moise, care a primit invatatura prin revelatie divina. Esenta invataturii mozaice(de la Moise) este cuprinsa in cele zece porunci scrise pe Tablele Legii (doua). Este practicata doar de membrii poporului evreu, ce se considera poporul ales al lui Dumnezeu. Cartea Sfanta a iudeilor este Torra (Vechiul Testament din Biblie). Semn specific: Steaua lui David.

A constituit un adevarat liant, care a creat o unitate de gandire si traire in spiritul unei solidaritati totale a evreilor in orice colt al lumii au trait, indiferent de greutatile pe care le-au avut de intampinat. Ideile lor religioase de baza au fost preluate si in Crestinism, dar mai apoi si in Islamism. Tara de origine, unde populatia este predominant mozaica se numeste Israel. Orasul Sfant al evreilor este Ierusalimul, unde se afla Zidul Plangerii (ramasite ale Templului lui Solomon), unde evreii vin de pretutindeni pentru a se ruga.

Rugaciunea si postul sunt elementele principale ale cultului privat, iar participarea la slujbele din Sinagoga il constituie pe cel public. Mult timp jertfele sangeroase a unor animale tineau de ritualul necesar mantuirii. Torra cuprinde istoria creatiei si cea a poporului evreu cu toate invataturile necesare pentru ca un credincios evreu sa aiba o relatie de armonie cu Iahve (Dumnezeu).

Hinduism

Este o forma evoluata a religiei brahmane si este religia marii majoritati a locuitorilor din India. Dumnezeu e conceput ca fiind si personal si impersonal. Lumea este gandita ca avand o existenta proprie sau ca fiind tot una cu Fiinta Suprema Marii reformatori religiosi din India sunt: Ramakrishna, Rabindranath Tagore, Mahatma Ghandi, care pe langa vechile sisteme filozofice brahmane luare in special din Vedanta au venit si cu influente din islam si crestinism. Ca si in budism, se vorbeste despre Nirvana(stare care incheie sirul reincarnarilor. Nirvana este eternitatea, inexistenta, adica antipodul lumii imediate a lucrurilor schimbatoare. Nirvana este in afara oricarei posibilitati de reprezentare mentala). Meditatia colectiva, dar si individuala(chiar izolata) este la mare pret in hinduism.

O ramura mistica a hinduismului s-a transformat intr-o secta numita sikh, ce s-au constituit intr-o forta militara menita sa reziste in fata persecutiilor suferite din partea carmuitorilor mongoli de religie musulmana care cucerisera partea de nord a Indiei. Si hindusii cred in viata viitoare cu cele doua directii( a fericirii si a nefericirii), prin care trec sufletele pentru purificare dupa ce revin de pe pamant pana ajung la eliberarea si unirea cu realitatea absoluta considerat ca fiind Dumnezeu.

Constantin Brncoveanu
Domnia Sfntului Martir Constantin Brncoveanu (1688-1714), srbtorit n Biserica Ortodox Romn la data de 16 august, marcheaz un punct important n evoluia culturii i artelor pe teritoriul Trii Romneti. Domnitorul a iniiat o ampl activitate de construcii religioase i laice, mbinnd armonios n arhitectur, pictura mural i sculptura,tradiia autohton, stilul neobizantin i ideile novatoare ale renascentismului italian ntr-un nou stil caracteristic, numit stilul brncovenesc. Unele dintre ctitoriile sale s-au pstrat, dar sunt i multe dintre ele care au disprut.

STILUL BRNCOVENESC
ntre anii 1678 - 1725 domni ca: Serban Cantacuzino, Constantin Brncoveanu, Nicolae Mavrocordat, mitropolii ca Varlaam, Theodosie, Antim Ivireanu, episcopi ca Stefan Mitrofan, starei ca arhimandritul Ioan de Hurezi, Ilarion de Cozia i erudii ca fraii Greceanu, Radu Popescu, Constantin Cantacuzino realizeaz n acelai timp o ampl opera de reactualizare a tradiiei bizantine. La curtea domneasc a avut loc o adevarat Renatere bizantin.

Stilul brncovenesc reprezint un sincretism ntre tradiii artistice locale, valahe, bizantine i alte influene orientale i forme occidentale, ale Renaterii, cum ar fi scoala italian. Dei istoricii de art caracterizeaz uneori stilul prin analogie cu renasterea apusean, datorit structurilor sale clare, rationaliste, exuberana lui decorativ permite i folosirea termenului de baroc brncovenesc. n secolul al XVIII-lea, stilul brncovenesc a devenit stil naional i s-a rspndit n toat ara Romneasc ajungnd pn n Transilvania.

"Primul stil romnesc, aa cum este considerat stilul arhitectural brncovenesc, are drept una dintre trsturile sale fundamentale, importana deosebit pe care o acord ornamentului. Ornamentul pare a fi orientat: spre deosebire de celelalte elemente ale operei arhitecturale, el este/trebuie sa fie distribuit mai ales n zonele de vizibilitate maxim, acolo unde poate fi perceput i decodat, tinznd aadar spre exterior. Opera de arhitectur brcoveneasc este decorat i n zonele cu vizibilitate redus, ba chiar i n zonele practic inaccesibile privirii curente. Stilul brncovenesc pstreaz totui un echilibru ntre simplitate i ornamentare excesiv.

Sfntul Constantin Brncoveanu, a fost unul dintre cei mai mari ctitori de biserici i mnstiri din Tarile Romane. Inca inainte de a ajunge domnitor, el a ridicat doua biserici, una la Potlogi, Dambovita i alta la Mogosoaia, langa Bucuresti.

Dupa ce s-a urcat pe tronul Tarii Romanesti, Brancoveanu a mai ctitorit tot n Bucuresti inca trei biserici, pe locul unora mai vechi: biserica Sfantul Ioan cel Mare sau "Grecesc, demolata n secolul trecut, biserica mnstirii Sfantul Sava, demolata n secolul trecut i Biserica Sfantul Gheorghe Nou din Bucuresti, existenta i azi n centrul capitalei, recent restaurata. In aceasta din urma biserica au fost depuse i osemintele ctitorului, n anul 1720, aduse n ascuns de la Constantinopol, de catre sotia sa, doamna Marica. Impreuna cu unchiul sau, spatarul Mihai Cantacuzino, a ridicat mnstirea din Ramnicu Sarat, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, inchinata mnstirii Sfanta Ecaterina din Muntele Sinai.

Naterea stilului brncovenesc a fost la Hurezi, unde se afla principala ctitorie a lui Constantin Brncoveanu, aceasta nsumand cel mai vast ansamblu de arhitectur monastic din ara Romneasc. Avnd hramul "Sfinii mprai Constantin i Elena, a fost nzestrat cu ziduri i turnuri de aprare i cu numeroase cldiri n incint. A refcut din temelie Mnstirea Mamul, pe locul unei biserici de lemn ctitorit de fratii Buzeti i Brncoveni, veche ctitorie a boierilor Craioveti i a lui Matei Basarab, n care erau ngropai i membri ai familiei Brncoveanu.

Palatul de la Mogosoaia, palatul domnesc de la Bucureti (astazi disprut) i palatul de la Potlogi din judeul Dmbovia sunt cele mai importante monumente de arhitectur laic construite din vointa Sfntului Constantin Brncoveanu.

Vasile Lupu
Domnitor al Moldovei ntre 1634-1653, Vasile Lupu s-a remarcat prin cultur, fiind pstrtor al ideii imperiale bizantine i totodat protector al spiritualitii ortodoxe. A fost numit de ctre membrii Friei Ortodoxe din Liov, imaginea exact a marelui Iustinian, mpratul de pioas amintire, iar de cea mai luminat minte a secolului al XVII-lea a fost descris ca fiind domnitorul pe care nu-l ncpea Moldova, ca pe un om cu hire nalt i mprteasc, mai mult dect domneasc.

El a influenat pozitiv viaa religioas ortodox n limitele granielor pontice ale fostului orbis bizantin. n acea epoc, turcii deineau controlul asupra Asiei Mici i Orientului Apropiat, iar rile romne susineau existena cretinismului n aceste teritorii. Dintre toi domnitorii romni care au avut un rol important n susinerea cretinismului oriental ortodox, Vasile Lupu a jucat rolul cel mai activ n organizarea i conducerea vieii religioase din Orient, iar sfera lui de influen a cuprins i partea de sud a Dunrii, Anatolia i Egiptul. Existena patriarhiilor ortodoxe orientale depindea de el, la fel i patriarhii care le conduceau. Titlurile destinate altdat bazileilor (mprailor bizantini) i-au fost oferite lui Vasile Lupu de ctre acetia n semn de recunotin, considerndu-l a fi nlocuitorul preasfinilor mprai ortodoci, aprtor al pcii peste tot pmntul, cel ce sprijin toate bisericile ortodoxe, un nou Ahile fr de care n-ar mai fi diniut la Patriarhie piatr peste piatr

La 1 iulie 1639, Partenie de Adrianopol a urcat n scaunul de patriarh ecumenic sub numele de Partenie I. Cu acest patriarh Vasile Lupu a ntreinut relaii diplomatice, a corespondat n limba greac, limb pe care o cunotea foarte bine i a cerut voie s intervin n rezolvarea problemelor interne al Patriarhiei Ecumenice, iar Patriarhia a acceptat condiiile impuse de domnitorul moldovean. Una dintre aceste importante condiii a fost controlul bugetului bisericii cu ajutorul unei comisii formate din patru episcopi alei anual de sinodul bisericii. n urma acceptrii condiiilor impuse, Vasile Lupu a scos din vistieria Moldovei sume importante de bani, astfel pltind vechile datorii ale Patriarhiei. n 1641, n semn de recunotin, Patriarhia Ecumenic a druit Moldovei moatele Sfintei Parascheva, lucru atestat documentar de Actul Sinodal semnat de patriarhul Partenie i membrii sinodului su.

{
A zidit mai multe biserici, dintre care cea mai frumoas este cea numit "Trei Ierarhi" (Academia Vasilian) de la Iai, pe lng care a nfiinat o coal i o tipografie..

Domnia lui relativ lung a asigurat un nou avnt culturii bisericeti. Mai ales prin zelul Mitropolitului Varlaam, s-au tiprit mai multe cri bisericeti ("Carte romneasc de nvtura duminicelor de peste an" - Iai 1643 ; "Rspunsuri la Catehismul Calvinesc" - Suceava 1645), dar i o carte de legi, "Pravilele mprteti". n acest fel s -a mai fcut nc un pas important n introducerea limbii romne n biseric i stat. "Predoslovia" domnitorului Vasile Lupu la "Cartea romneasc de nvtur" ("Cazania") a mitropolitului Varlaam, se adresa ctre "toat seminia romneasc, pretutinderea ce se afl pravoslavnici ntr-aciast limb", artndu-se c s-a scris lucrarea pentru ca s "druim i noi acest dar limbii romneti, carte pre limba romneasc". Prin prestigiul su personal pe plan intern i prin legturile ntinse n afar, Vasile Lupu a dat o nou strlucire Principatului Moldovei

Cazania

Pravilele mprteti

Marcus Bandini, un episcop catolic originar din Bosnia, contemporan cu Vasile Lupu, ni-l descrie ca fiind de o statur potrivit, cu faa oache, cu sprncenele negre, fruntea nalt, nasul spre acvilin, buzele puin ntredeschise, mustaa i barba neagr, cu o expresie sever i o cuttur nc mai sever a ochilor Grecii privindu-l, aveau impresia c au n faa lor un nou ctitor al imperiului bizantin.

Stefan cel Mare

Multe cuvinte frumoase i emoionante au fost scrise de-a lungul timpului de ctre istorici, scriitori, oameni simpli sau oameni de seam, pentru a caracteriza personalitatea covritoare a marelui voievod tefan cel Mare, trecut la venica odihn acum cinci veacuri. Figura sa strlucitoare a fascinat pn i pe cei mai aprigi contestatari ai meritelor sale deosebite. Apreciat i cinstit ca un om sfnt de ctre muli oameni, contestat de ctre alii, criticat cu asprime de ctre cei care nu tiu , tefan cel Mare va rmne pentru toi unul dintre cei mai de seam naintai ai notri i un aprtor strlucit al cretintii.

A fost un ctitor renumit de biserici i mnstiri. Au rmas pn azi ca adevrate comori spirituale ale acestui neam. Dar nu a ridicat aceste minunii ale artei cretine pentru o fal trectoare, ci din smerenia unui om care a recunoscut tot timpul c este un om ca toi oamenii, cu fapte bune dar i cu pcate pentru care se cuvine s cear iertare Printelui ceresc. Bisericile i mnstirile pe care le-a ridicat, le-a socotit ofranda sa de smerenie, credin i mulumire ctre Dumnezeu, care i-a fost alturi n toate.

Pisaniile pstrate din timpul Sfntului tefan cel Mare l atest drept ctitor al urmtoarelor biserici (anul din paranteze este cel al terminrii lucrrilor):

Binecredinciosul domn a toat ara Moldovei, Io tefan

voievod, fiul lui Bogdan voievod, a zidit i a fcut mnstirea aceasta ntru numele Sfintei Nsctoarei de Dumnezeu, n timpul arhimandritului Ioasaf, n anul 1481.

Io tefan voievod, domn al rii Moldovei, fiul lui Bogdan, a nceput s zideasc casa aceasta ntru numele cinstitei Cruci n anul 1487, luna iunie 13.

Manastire a Voronet
Io tefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al rii Moldovei, Fiul lui Bogdan voievod, a nceput s zideasc aceast cas n mnstirea de la Vorone, ntru numele Sfntului i Slvitului i Marelui Mucenic, purttor de biruin, Gheorghe, n anul 6996 (1488), luna 26, n lunea dup coborrea Sfntului Duh; i s-a sfrit n acelai an, luna septembrie 14.

Biserica Sf. Nicolae

n numele Tatlui i al Fiului i al Sfntului Duh, Ioan tefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al rii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a voit a zidi aceast cas ntru amintirea, pomenirea i ntru ruga Sfntului ierarh i fctor de minuni Nicolae, pentru pomenirea celor adormii unde sunt i prinii i fratele nostru, i pentru sntatea domniei noastre i copiilor notri, pe care am nceput a o zidi n anul 1491, luna iunie i s-au 1492, luna august, 10.

Biserica Sfntul Nicolae Domnesc - Dorohoi

Biserica nlarea Sfintei Cruci Volov

Bibliografie

Biblia, Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa, Bucuresti, 2008. Istoria limbii romane, Istoria critica a literaturii romane, Nicolae Manolescu Dictionar al religiilor, Eliade/Culianu Trilogia Culturii, Lucian Blaga Trilogia Cunoasterii Istoria credintelor si ideilor religioase, Mircea Eliade, Editura Univers, Chisinau, 1992, vol. I, II si III. Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie, Editura Minerva, Bucuresti, 1971

VA MULTUMIM!