Margini de sear Ion Barbu Pendulul apei calme, generale, Sub sticl sta, n rile-de-Jos.

Luceferii marini, amari n vale; Slciu muia i racul fosforos.

Margini de Seara este o poezie formata din doua catrene .aceasta este impartita cu multa impetuozitate de catre poet ,privind catre un ideal poetic, in doua parti ce stau in balanta comparatiei. In talerele acestei balante se afla doua tablouri ce proiecteaza spre intuitia poetului de a-si expune ideea poetica, aceasta fiind traditionalista, prin date exacte, fara alte incarcari ce plafoneaza spiritualitatea. In aceasta poezie simbolul tablourilor barbiene apare prin vibratiile dintre absolutul colorat relativ si a idealului exprimat prin imaginea unei vederi senzoriale. Primul tablou (prima strofa )este incadrat intr-o specifica aura barbiana.eul poetic reda spectrul maritim printr-o serie de elemente specific e simbolizand efecte ale cadrului natural al apei. (apei,sticla,marini,muia) .viziunea adusa parca din mare exagereaza cu scopul expunerii ideii generale, efectuand comentarii la fiecare element ce isi gaseste simbolul in aria poetului.(pendulul ,sub sticla,luceferi ,amari,racul fosforos).in aceasta prima strofa se descrie linistea exprimand principiile barbiene, acestea compunandu-se intr-o serie de actiuni usor de privit, ce dau curgere strofei, dar totodata si stagnare pe un anumit ton(calme,generale,sta,in vale,salciu). Efectul primului tablou este acela de a ademeni cititorul intr-o lume linistita, calma, curgatoare, lipsita de griji,poetul trecand rapind de la cadrul exterior la cel interior.se urmareste succesiunea de planuri independente; din trei obiecte capricioase poetul construieste un chip unitar.(sticla apei, luceferii marini si racul fosforos).

Un gnd adus, de raze i curbur (Fii aurul irecuzabil greu!) Extremele cmrilor de bur Mirat le ncepea, n Dumnezeu.
Al doilea tablou(a doua strofa) aduce in prim plan completarea unui sentiment ce incepe inca din prima strofa. Sentimentul unei incercari de redare a unui simbol lumina. Aici este vorba de divinitate. Complacand situatia rezultata, eul poetic tinde spre o iubire ascunsa, ne spusa vreodata.iubirea la Ion Barbu este un sentiment stagannd in ascunsul exprimarii starilor interioare prin metode pur poetice.(Fii aurul irecuzabil greu). prin aceste putine cuvinte eul poetic reda o adevarata atmosfera cititorului, trimitandu-l printr-un scurt dialog infantil in universul lui.transmisiunea fara continuitate, joc subtil al spiritului, duce ermetismul la ultimele lui concluzii. Deasemenea cum spunea si in comentariul primei strofe eul trece cu o rapiditate diversificata de la exterior la interior.(Extremele camarilor->in Dumnezeu).Podurile pe care face acesta trecerea sunt planificate diferit, de ex . aici diferit este felul in care atentia se indreapta nu spre materie, ci spre actiunea la prin care tinde sa apara el.(mirat le incepea). In concluzie pentru a-l intelege pe Ion Barbu trebuie sa risti sa gandesti ca te expui total unui anumit chip general, ce face parte din insasi materia pamanteasca.