CÂNTECUL PLOAIEI

DE ALEXANDRU MACEDONSKI
Plouă, plouă,
Plouă cât poate să plouă.
Cu ploaia ce cade, m-apasă
Durerea cea veche, cea nouă...
Afară e trist ca şi-n casă, -
Plouă, plouă.
Plouă, plouă...
Plouă cât poate să plouă...
Fiinţa mea şi simţirea
Sufăr şi plâng amîndouă...
Viaţa-şi urmează-ndârjirea...
Plouă, plouă.

Plouă, plouă... Plouă, plouă.,

Plouă cât poate să plouă...
Zadarnic vor cântece clare
Cu florile umezi de rouă
Cei vecinici scutiţi de-ntristare...-
Plouă, plouă.
Plouă cât poate să plouă...
Răpăne-n geamuri ca-n tobe...
Spintecă inima-n două
Cântecul ploaiei de cobe...-
Plouă, plouă...

1. Indicați un sinonim contextual pentru cuvintele: apasă, durerea, simțirea,

viața, îndârjirea, răpăne, spintecă.
apasă =framanta
durerea=patima
simtirea=trairea
viata=existenta
rapene=bate
spinteca=sfarama
indarjirea= a se nătîngi.
2. Explicați rolul unui semn de punctuație și al unui semn de ortografie din
poezie.
Virgula,semn de punctuatie,marcheaza in structura :” Plouă, plouă.”
Prezenta unei enumeratii delimitand doua verba predicative.
Cratima,semn de ortografie,marcheaza in structura „ca-n tobe” elidarea
sunetului „î”.rostirea a doua parti de vorbire diferite intr-una
singura,evitarea hiatului si conservarea ritmului si a masurii.
3. Construiți un enunț în care să ilustrezi sensul conotativ al verbului plouă.
In ochii ei se vede cum ploua iubirea.
4. Transcrieți două cuvinte/secvențe ce ilustrează prezența paralelismului/ a
simetriilor/ a analogiilor care se construiesc în text.
„ Zadarnic vor cântece clare”
„Cei vecinici scutiţi de-ntristare...”

5. Identificaţi patru trăsături formale ale textului, care indică încadrarea lui în
textul liric.
Prezenta eului licric subiectiv remarcat prin marci lexico gramaticale de
persoana 1:”mea”,”sufar”.
Prezenta figurilor de stil:repetitia: „Plouă, plouă.”
 Modurile de expunere sunt monologul si descrierea.
Prezenta elementelor de versificatie: măsură variabilă, rimă
împerecheată,ritm trohaic.
6. Precizaţi sursele muzicalităţii lui intense.
Masura variabila,ritm trohaic,rima imperecheata

7. Selectaţi versurile care se repetă cel mai mult, în funcţie de valoarea lor,
refren sau laitmotiv.
“Plouă, plouă,
Plouă cât poate să plouă.[…]
Plouă, plouă.”
8. Explicaţi alternarea semnelor de punctuaţie (virgulă, puncte de suspensie)
de la sfârşitul fiecărei vers al fiecărei strofe.
Virgula margheaza prezenta repetiei ce accentueaza trairile eului liric iar
punctele de suspensie marcheaza sentimentul de melancolie neincetat a
vocii interioare.
9. Priviţi cu atenţie aspectul grafic al strofelor şi precizaţi figura geometrică
pe care v-o sugerează.
Forma sugerata este cea a unui octogon
10. Stabiliţi o asociere între forma sugerată de strofe şi titlul poeziei.
Forma octogona este sugerata de prezenta repetitie „ploua,ploua” la
fiecare inceput si final de strofa.Astfel fiind 4 strofe repetitia exista de 8
ori in poezie.
11. Exprimăţi prin cuvinte proprii starea de spirit degajată de întreaga poezie
Poetul trăiește sentimentul de dramatică singurătate a ființei , neputinţa
de a-și manifesta trăirile,iar    atmosfera generală a poeziei
este  dominată de tristețe, melancolie și nostalgie, sentimente datorate
ploii nesfârșite. Cadrul exterior, în care ploaia copleșește totul,
influențează trăirile și sentimentele, eului liric care constată că existența
continuă cu îndrăzneală, curaj, hotărâre.Sunetul ploii este un vaiet ,un
bocet al inimii ce prevestește o nenorocire.

.
12. Stabiliţi elementele unei gradaţii ascendente a stării de spirit a eului liric
(strofele 1, 3, 4)
Prima strofă: “Durerea cea veche, cea nouă...”
A treia strofă: “Sufăr și plâng amîndouă…”
A patra strofă: “Spintecă inima-n două”
Gradatia este evidentiata de sentimentul de melancolie generat de ploaia
nesfarsita intr o desfășurare monotonă și obsedantă ce cade peste
întreaga lume,devenind copleșitoare pentru sufletul omului,remarcandu-
se traseul acesteia de la Prezentarea sentimentului la Intensificarea
acestuia si apoi la Coplesire.
13. Motivaţi analogia între mişcarea din planul exterior (Răpăne-n geamuri
ca-n tobe...) şi mişcarea interioară (Spintecă inima-n două).
 Cadrul exterior, în care ploaia copleșește totul, influențează trăirile și
sentimentele, eului liric care constată că existența continuă
cu îndrăzneală, curaj, hotărâre.Sunetul ploii este un vaiet ,un bocet al
inimii ce prevestește o nenorocire.
14. Prezentați semnificația a două figuri de stil diferite.
Imaginea vizual-auditivă ,,cântece clare ca florile umezi de rouă”aduce o
notă luminoasă în poezie prin comparația sunetelor vieții cu apa pură
celestă,lacrimi divine.
Comparația: ,,Afară e trist ca și-n casă” evidențiază legătura care se
stabilește între poet și mediul intim, astfel sentimentele și trăirile sunt mult
mai pregnante.
15. În strofa a doua apare sintagma cântece clare, care înlesneşte interpretarea
întregului text ca artă poetică, implicită şi personală. Selectaţi alte
sintagme din poezie care susţin o asemenea abordare.
„Durerea cea veche, cea nouă...”; „Ființa mea și simțirea”; „Spintecă
inima-n două”.