Cugetarile sarmanului Dionis este textul poemului extras din nuvela inrudita ca titlu sarmanul dionis scrisa de Mihai

Eminescu. Poemul dezvolta ca tema, conditia poetului, surprins intr-un moment de singuratate in odaia sa. Rima poeziei este im ratisata, masura versusurilor este de !" sila e iar ritmul este iam ic, ast#el poezia respecta in totalitate caracteristicile prozodice. Persona$ul principal al nuvelei este, dupa cum reiese si din titlu, Dionis. El este un spirit oem, capa il de gesturi marete, insa este prins intr-un univers domestic de cea mai crunta analitate% &n regat pentr-o tigara, s-implu norii de zapada ' Cu himere(... Dar de unde) *cartaie de vant #ereastra, ' +n pod miauna motanii - la curcani vanata-+ creasta ' *i cu pasuri melancolici meditand im la-n ograda.. ,utorul reuseste sa-l caracterizeze pe Dionis indirect prin intermediul mediului in care acesta traieste% ,h( -ara#a pantecoasa doar de s#esnic mai e una( ' *i mucoasa lumanare s#araind saul si-l arde ' *i-n aceasta saracie, te inspira , canta arde - ' .ani nam mai avut de-un secol, vin n-am mai aut de-o luna., citat prin care ne dam seama usor de saracia lucie in care acesta traieste. +nsa autorul nu se limiteaza aici, el continua sa caracterize persona$ul pe parcursul textului poeziei ampli#icand idea saraciei prin descrierea mediul in care traieste% Pe pareti cu col , pe podul cu lungi panze de paian$en si starea de discom#ort a acestuia care sporeste printr-un #rig tot mai accentuat% .ruh( Mi-e #rig. /ietatile o isnuite ale casei, prezente in opera, imita societatea umana, in care este cuprins si Dionis, de la pureci, pana la plosnite si motani, vietati in care poetul se regaseste si care il indeamna la mediatie, speci#ica omului de geniu, lui Dionis. *ingura avutie a lui Dionis sunt cartile acestuia, pe care el pretuieste, in special operele legendarului autor grec 0omer, din care adora sa guste% Mi-as manca cartile mele 1 nici ca mi-ar pasa de ger2 Mi-ar parea super a, dulce, o ucata din 0omer. Dionis este prezentat ca un geniu, preocupat de spiritualitate, de cultivarea su#letului, nicidecum de lucrurile materiale, care ne conditioneaza pe noi, ograda sa #iind martorul neinsu#letit, care dovedeste asta.