„Sarmanul Dionis” - comentariu literar Nuvela „Sarmanul Dionis” a fost publicata la sfarsitul anului 1873 in „Convorbiri Literare”.

Motivele fundamentale ale nuvelei sunt concentrate in jurul ideii de absolut. Aici meditatia filozofica nu constituie un scop in sine, ci tinde sa serveasca puterii de viata si de sensibilitate, ea este o revenire specific romaneasca. Dionis intorcandu-se spre casa mediteaza asupra teoriei lui Kant despre subiectivitatea spatiului si timpului ca forme ale intuitiei noastre si face speculatii in legatura cu relativitatea dimensiunilor. Ceea ce este important in poeziile retroductive consta mai ales in fantezia ce se naste in sufletul lui Dionis. Caracterul fantastic al acestor ipoteze consta faptul ca ele trec de limitele experientei si ale realitatii prin mijloace pozitive. Aspirand spre o cuprindere integrala a lumi, fie macar cu intelegerea, omul romantic se izbeste de tot pasul de obstacole de netrecut a caror constrangere tinde totusi sa o depaseasca prin imaginatie. Dionis este un personaj care se satisface prin rit. El crede cu multa incapatanare si exces de subtilitate metafizica in realitatea lui pana la a confunda cele doua planuri si daca nar interveni ironia autorului, care priveste cu detasare inchipuirile eroului sau, lucrurile ar ramane pana la sfarsit confuze si n-am afla pana la sfarsit care este adevarata ipostaza a lui Dionis. Partea introductiva a nuvelei ne familiarizeaza nu numai cu lumea gandurilor si a existentei cotidiene a personajului principal, ci continua prin a ne infatisa strada, cafeneaua si locuinta lui Dionis, toate la fel de dezgustatoare, apasate parca de un blestem al descompunerii, mai evidente sub ploaia care cade. Singurul element feeric al peisajului este Luna care rasare cele din urma dintre nori care incep sa se risipeasca pe bolta cereasca dupa ploaie. Portretul fizic a lui Dionis si imaginea camerei sale confirma atmosfera romantica a intregii evocari. Dionis este tanar, palid, melancolic, orfan si sarac. Povestea nasterii lui este intr-un fel neobisnuita, ca si destinul tragic al parintilor, care au murit inainte devreme. Casa unde locuieste este veche si darapanata, ascunsa in mijlocul unei gradini pustii unde lobodele si buruenile sunt crescute numai in tufe negre-verzi. Camera de la etaj pe care o ocupa Dionis are pereti negri din cauza siroaielor de ploaie ce curg prin pod si al unui mucegai verde care se prinsese de var. Mobilierul este foarte simplu si cateva sute de carti, cele mai multe vechi si ele, completeaza peisajul.

Preocuparile lui Dionis sunt nepotrivite cu situatia in care se afla. adica de acum 500 de ani. . aceea a lui Dionis. deoarece tanarul sarac si orfan devine mostenitorul unei bogati suficiente pentru a-i schimba radical situatia. fiica spatarului Tudor Mesteacan si o ia cu sine in posesia lui primordiala si impreuna cu tanara lui iubita calatoresc impreuna spre Luna in voluptatea unei lungi imbratisari. Dan o iubeste pe Maria. Pamantul reusete sa isi redobandeasca dimensiunile initiale. Cand calugarul care transformase pamantul intro margea pentru a-l atarna in salba de margaritare ai iubitei. Nuvela s-ar fi putut termina aici dar autorul simte nevoia unui postscriptum explicativ prin care din nou incearca sa strecoare indoiala daca a fost a fost vis sau realitate. cand soarele se inalta pe bolta cereasca asemenea unui glob de aur foarte arzator. lesina si nu se va trezi decat dupa un delir in care dinou planurile initiale se amesteca ca pemntru apoi sa constate ca intreaga lui situatie sa schimbat radical. Cand tanarul se trezeste din delir o descopera pe fata la marginea patului. Ea era imbracata baieteste. iar paianjenul devenea tot mai mare. In „Sarmanul Dionis” apare motivul „viata e vis”. Totul ar fi decurs normal daca Dan nu ar fi framantat de taina pe care nu trebuie s-o dezlege si anume aceea a triunghiului cu ochi de foc dezlegat de un necunoscut proverb arab. iar apoi apare motivul lumii ca teatru in care rasuna foarte multe ecouri si se tes foarte multe fire care vin din cele mai indepartate orizonturi. Cand printre perdelele albe de la fereastra casei vecine zareste chipul blond al copilei care cautase inainte ca el sa adoarma. Scena de dragoste incheie intr-un mod fericit destinul ratacitor si fantastic a lui Dionis pentru a-i deschide perspectiva inpliniri cosmice alaturi de Maria iar aceasta perspectiva este prezentata de Eminescu printr-un epilog. se produce o fantastica prabusire cosmica. Dedesubtul ferestei se afla gradina in care adormise Dionis iar acesta era un verde umed. Astrul nopti este un Eden cu peisaje feerice pe care eminescu le descuie cu o insistenta caracteristica si le transforma in veritabile poeme in proza. Dionis incearca experinenta cruciala dar nu inainte de a arunca o privire visatoare spre casa vecina. exclama: „Maria” si pe loc se hotareste sa scrie. iar cerul era de un albastru patrunzator. Cand fata apare la fereastra. de unde patrun pana la el sunetele diafone ale unei voci feciorelnice. Cu ajutorul unei compendiu de astrologie se daruieste puteri magice. In continuare asistam la trezirea personajului in forma lui reala. Dionis devine calugarul Dan din Iasii lui Alexandu cel Bun. Dionis. are impresia ca s-a identificat cu Dumnezeu. iar Dan si Maria sunt proietati in Haos. In acest cadru Dionis devine foarte nedumerit nestiind daca a fost un vis sau realitate.

ci incarcatura emotionala. Eminescu se arata in primul rand atras de problematica cautarii echilibrului sau interior pe care de cele mai multe ori il descoprea in iubire. Prabusirea lui Dionis este lectia amara a vietii. neglijand insa limbajul individualizat sau analiza starilor sufletesti. mai original. tiparele lirice nu fac alceva decat sa asigure cadru ei de manifestare. naratiune si compozitie. iar accentul va cadea pe relevarea epica foarte captivanta si inimaginabila. poezia trairilor interioare zborul eliberator al fanteziei. In Sarmanul Dionis expresia ramane fundamental lirica. Proza fantastica la Eminescu are un anumit scop si legile ei. Pentru a realiza portretul lui Dionis poetul recurge la o diversitate de procedee: descriere. Nu faptele il intereseaza pe Eminescu. . ca in Cezara. Dionis este un demon iar maria e un inger. Translatia lui Dionis in timp si spatiu are un scop precis de a castiga un teritoriu ideal al iubiri.Nuvela este mai degraba un portret in miscare si mai presus de orice viziune lirica asupra existentei si naturii umane. o insula Euthonosiu. prin intermediul imaginatiei pot modifica datele realitatii. un Eden selenar ca aici. iar contopirea lor prin iubire se va realiza pe un plan mai inalt. Aici apare imaginea feerica a cosmosului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful