Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Patul lui Procust" (1933) este cel mai bun roman al lui Camil
Petrescu si una dintre cele mai originale creatii din proza
romaneasca moderna.
Tema
Romanului este drama omului superior, sortit sa fie incompatibil cu lumea, cu
iubirea si cu norocul. Fiecare dintre cele trei personaje care reprezinta omul
superior (doamna T., Ladima si Fred Vasilescu) este un inadaptat care nu se
poate incadra in "patul procustian" al iubirii sau al societatii.
Titlul
Trimite la mitul antic al lui Procust, talhar-hangiu din Atica si care punea drumetii
intr-un anumit pat, "lungin-du-i" sau "scurtandu-i" dupa dimensiunile lui.
Rezulta ca "patul lui Procust" reprezinta un spatiu al neotrivirii aducator de
suferinta.
Perspectiva narativ
se afl n concordan cu cele trei planuri ale romanului.
Primul plan este dominat de cele trei scrisori pe care doamna T. le trimite
autorului la iniiativa acestuia, povestindu-i ntmplri marcante ale vieii ei,
n special de natur amoroas.
Cel de-al doilea plan i aparine lui Fred Vasilescu i cuprinde jurnalul
acestuia, numit ntr-o dup amiaz de august, dar i Epilog I, n care Fred
cerceteaz circumstanele morii lui Ladima. Acesta din urm este prezent i
n jurnalul lui Fred Vasilescu, manuscrisul incluznd scrisorile pe care Ladima
le trimitea actriei frivole Emilia Rchitaru, de care era ndrgostit
.Cel de-al treilea plan este al autorului, acesta intervenind n roman prin
notele de subsol, explicnd diverse situaii, cum ar fi faptul c iubirea vieii
doamnei T era F. Vasilescu. Autorul intervine si in Epilog, analizand moartea
lui Vasilescu. Finalul deschis, specific romanelor moderne, las moartea
personajului neelucidat, cititorul netiind cu certitudine dac a fost vorba
despre o sinucidere sau un accident.
LIMBAJUL
n vederea exprimrii spontane a ideilor, a sentimentelor profunde, Petrescu
renun la orice tip de podoabe stilistice care ar putea perverti autenticitatea i
calitatea transmiterii. Prin urmare, anticalofilismul limbajului ine de viziunea
acestuia, conform creia, romanul este o oglindire a realitii: Fr ortografie,
fr stil i chiar fr caligrafie..