‘’Liviu Rebreanu-Opere 5’’-editie critica de Niculae Gheran Addenda, de Cezar

Aprotesei si Valeria Dumitrescu

Definitorii pentru caracterul personajului sunt insemnarile:

Apostol e cetatean, particica din Eul cel mare al statului, o rotita intr.-o masinarie
mare; omul nu e nimic, decat in functie de stat.

Apostol devine roman: pe cand statul e ceva fictiv si intamplator, putand intruni
oameni straini la suflet si aspiratii; neamul e o izolare bazata pe iubire, chiar
instinctiva. Statul un cere iubire, ci devotament si disciplina omului, pe cand
neamul presupune o dragoste frateasca.

Apostol devine om: in sanul neamului, individul isi regaseste eul sau cel bun, in
care salasuieste mila si dragostea pt toata omenirea. Numai intr.-un eu constient
poate trai iubirea cea mare, universala - religia viitorului. [Patria un e pamantul;
patria inseamna oameni. Si un pot alcatui o patrie oameni care nu se iubesc, care se
urasc ca la noi.]

GENEZA

Apostol Bologa=Emil Rebreanu.

‘’Tovarasul Rebreanu a gresit. Pe fratele dansului nu l-au omorat de la inceput.De

trei ori a incercat sa fuga si de 3 ori a fost iertat.A 4 a oara un a mai scapat.’’

‘’Padurea Spanzuratilor apare pentru prima data la Bucuresti, in anul 1922.

‘’Padurea Spanzuratilor’’ s-a nascut dintr-o fotografie pe care mi-a aratat-o un

prieten, la sfarsitul anului 1918. Fotografia representa o padure plina de cehi
spanzurati in dosul frontului austriac dinspre Italia.Cateva luni mai tarziu am aflat
ca un frate de-al meu, student, devenit ofiter artilerist in armata austriaca, adus sa
lupte pe frontul romanesc impotriva romanilor, a incercat sa treaca la roman; a fost
insa prins, condamnat si executat prin streang, inca din mai 1917.’’ ‘’Apostol
Bologa insa nu are nimic din fratele meu.Cel mult cateva trasaturi exterioare si
poate unele momente de exaltare.’’

Partea intai-datoria

Partea a doua-datoria dincolo de hotare

Partea a treia-iubirea pt toti oamenii

Partea a patra-iubirea mortii.

‘’Conceptia abstracta in ‘’Ion’’ si ‘’Padurea Spanzuratilor’’ este aceeasi:zbuciumul

gratuit al omenirii in goana ei dupa fericirea in existente. Ion se zbate toata viata
lui pentru dobandirea pamantului, care trebuia sa ii dea neatarnarea, si cade
mototolit, cand o dobandeste, din pricina unei femei, pe care incepe sa o ravneasca.
Apostol Bologa se framanta, cat traieste, ca sa gaseasca o formula de viata, care sa-
i asigure fericirea, si o gaseste cu pretul vietii sale.’’-Scarlat Struțeanu.

‘’Psihologia sufletului mediocru, combatut de doua atitudini impuse dina fara,

‘’Padurea Spanzuratilor’’, roman carea ar fi putut sa fie politic si din instinct
creator a ramas un roman de analiza.’’-G. Calinescu

‘’Cazul de constiinta a lui Bologa este un caz tipic FREUDIAN. Un sentiment

puternic domina sufletul eroului nostru; el este refulat in substratul primar al
inconstientului, de unde un poate iesi decat sub forma unei nevroze. Bologa un
merge la moarte in urma unui proces de deliberare nationala. El este impins de
declansarea fortelor frenetice ale inconstientului.’’

‘’Freudismul operei un are nimic artificial, nimic tendentios.Este un freudism

natural, daca ne putem exprima astfel.’’-D. Paulian si Em. Constantinescu.

‘’Padurea Spanzuratilor’’ este construita in intregime pe schema unei obsesii,

dirijand destinul eroului din adancimile subconstientului.Cand tanarul locotenent
ardelean Apostol Bologa asista la scena spanzurarii cehului Svoboda, la a carui
condamnare luase el insusi parte, >>el se facu rosu de luare-aminte si privirea i se
lipise pe fata condamnatului>>.Amintirea lui Svoboda va deveni de aici inainte
forta calauzitoare a propriei vieti, pana in clipa deznodamantului deopotriva cu
acela care ii infipsese in inima imputarea dureroasa a privirii stranii. – Tudor Vianu

‘’Padurea Spanzuratilor’’, roman de patrunzatoare analiza sufleteasca a tragediei

intelectualului ardelean in cursul razboiului.

Apostol Bologa este un rezultat hibrid al mai multor directii educative: educatia
religoasa inculcata de mama si protopopul Groza, influienta tatalui sau avocat si
om politic in apararea drepturilor romanilor, care voia sa scoata din el un om cu
carácter, amprenta Universitatii din Budapesta. Drama lui Bologa un e generata
numai de faptul ca se afla fata-n fata cu oameni de acelasi sange cu el-aceasta o
amplifica desigur-ci e si o drama a cunoasterii.Liniile de forta ale caracterului sau
sunt zdruncinate in contact cu razboiul, echilibrul intre lumea sa interioara si cea
exterioara se strica si caderea sa e inexorabila.

‘’Arca lui Noe’’-eseu despre romanul romanesc, vol1 de Nicolae Manolescu

Desi un incape nici o indoiala in privinta motivului care-l face sa traga de streang,
ni se spune ca locotenentul apuca funia de ‘’parca ar fi vrut s-o incerce daca-i
destul de solida’’. Acest ‘’parca’’ indica o incertitudine pe care n-o putem pune pe
seama unui narator omniscient.Sub privirea ‘’speriata’’ a capitanului, noul sosit da
drumul streangului ‘’rusinat si umilit’’, si apoi se indreapta nehotarat spre martorul
entuziasmului sau penibil, ca sa se prezinte. Asistam la muierea acestui entuziasm
datorita felului cum e apreciat, si nu de catre narator, ci de catre un personaj
identificabil.Naratorul nu intervine direct, nici ca sa califice comportamentul lui
Bologa, nici ca sa explice modificarea lui:total se petrece sub presiunea unei priviri
in care gesturile se oglindesc critic, fiind marite ca de o lupta.

In ‘’Padurea Spanzuratilor’’ impresia de obiectiv tine de felul cum orizonturile

subiective ale personajelor se intersecteaza, producand viziunea fara ajutorul
autorului. Personajele insesi pot vedea si intelege in limitele campului lor de
observatie. Aceasta disparitie, suprimare a autorului permite uneori sa existe,
despre aceeasi realitate, mai multe puncte de vedere. De exemplu, spanzuratoarea
apare de 4 ori si de fiecare data mediata de o alta viziune: Aceea simpolica a
naratorului; superstitioasa a micului caporal; alarmanta a capitanului klapka;
neutra, functionala a lui Bologa. Orizontul actorial se lasa desfacut in parti, dar
continua a functiona ca un factor de coerenta.

Liberalismul autorului nu merge dincolo de afirmarea unor viziuni psihologic-

diferentiale asupra evenimentelor. Stilistic, elementul frapant il constituie numarul
mare de verbe si substantive care desemneaza privirea:toate personajele se uita,
privesc. Ca intr.-un sistema de oglinzi, lucrurile se reflecta unele in altele.Inainte
de a sti ceva despre klapka, ii vedem ochii infrigurati inainte de a ne orienta la fata
locului caporalul e cel ce se uita cercetator si plin de dispret, inainte de a sti cine e
si cum il cheama il vedem pe Bologa din perspectiva lui klapka.

‘’Romanul psihologic romanesc’’-Al. Protopopescu

TRIMITERI LA FREUD-Sigmund Freud a fost un medic neuropsihiatru evreu

austriac, fondator al școlii psihologice de psihanaliză. Principalele teorii ale acestei
școli sunt fondate pe următoarele ipoteze: Dezvoltarea umană este înțeleasă prin
schimbarea zonei corporale de gratificare a impulsului sexual.

Intreg destinul lui Bologa penduleaza intre entuziasmul ideii(conditionat de

realitatea de a zdrobi reflectorul) si suferinta(ideala) pt victima lui, lumina.

Klapka, Cervenco si Gross-sunt niste voci, rep niste componente ale unui tip uman
unic si complex.Acest tip este Apostol Bologa.

REFERAT

Padurea spanzuratilor este primul roman de analiza(dupa clasificarea facuta

de Garabet Ibraileanu), obiectiv, si realist din literatura romana, motiv pentru care
Liviu Rebreanu este considerat creatorul romanului romanesc modern.Nocolae
Manolescu il discuta ca pe un „roman psihologic al epocii dorice, unul al
evenimentelor critice si al reflectarii lor intr-o constiinta pe care o traumatizeaza:
impactul il constituie intotdeauna o revelatie, iar consecinta e de obicei o
modificare radicala de a concepe existenta si de o trai.

Opera este construita in intregime pe schema unei obsesii, dirijand destinul

eroului din adancimile subconstientului.Cand tanarul locotenent ardelean Apostol
Bologa asista la scena spanzurarii cehului Svoboda, la a carui condamnare luase el
insusi parte, >>el se facu rosu de luare-aminte si privirea i se lipise pe fata
condamnatului>>.Amintirea lui Svoboda va deveni de aici inainte forta
calauzitoare a propriei vieti, pana in clipa deznodamantului deopotriva cu acela
care ii infipsese in inima imputarea dureroasa a privirii stranii. – Tudor Vianu

Perspectiva narativa este cea „heterodiegetica”, naratiunea fiind realizata la

persoana a III-a cu „autor extradiegetic”,naratorul necorespunzand de factorul
personajului implicat. Dupa studiile de teorie critica tiparul narativ este cel
auctorial cu focalizare interna – fixa.

Desi un incape nici o indoiala in privinta motivului care-l face sa traga de

streang, ni se spune ca locotenentul apuca funia de ‘’parca ar fi vrut s-o incerce
daca-i destul de solida’’. Acest ‘’parca’’ indica o incertitudine pe care n-o putem
pune pe seama unui narator omniscient.Sub privirea ‘’speriata’’ a capitanului, noul
sosit da drumul streangului ‘’rusinat si umilit’’, si apoi se indreapta nehotarat spre
martorul entuziasmului sau penibil, ca sa se prezinte. Asistam la muierea acestui
entuziasm datorita felului cum e apreciat, si nu de catre narator, ci de catre un
personaj identificabil.Naratorul nu intervine direct, nici ca sa califice
comportamentul lui Bologa, nici ca sa explice modificarea lui:total se petrece sub
presiunea unei priviri in care gesturile se oglindesc critic, fiind marite ca de o
lupta.

In ‘’Padurea Spanzuratilor’’ impresia de obiectiv tine de felul cum orizonturile

subiective ale personajelor se intersecteaza, producand viziunea fara ajutorul
autorului. Personajele insesi pot vedea si intelege in limitele campului lor de
observatie. Aceasta disparitie, suprimare a autorului permite uneori sa existe,
despre aceeasi realitate, mai multe puncte de vedere. De exemplu, spanzuratoarea
apare de 4 ori si de fiecare data mediata de o alta viziune: Aceea simpolica a
naratorului; superstitioasa a micului caporal; alarmanta a capitanului klapka;
neutra, functionala a lui Bologa. Orizontul actorial se lasa desfacut in parti, dar
continua a functiona ca un factor de coerenta.

Liberalismul autorului nu merge dincolo de afirmarea unor viziuni psihologic-

diferentiale asupra evenimentelor. Stilistic, elementul frapant il constituie numarul
mare de verbe si substantive care desemneaza privirea:toate personajele se uita,
privesc. Ca intr-un sistema de oglinzi, lucrurile se reflecta unele in altele.Inainte de
a sti ceva despre klapka, ii vedem ochii infrigurati inainte de a ne orienta la fata
locului caporalul e cel ce se uita cercetator si plin de dispret, inainte de a sti cine e
si cum il cheama il vedem pe Bologa din perspectiva lui klapka.