Costache Negruzzi s-a născut în 1808 la Iași, iar în anul 1886 a decedat. A fost un om politic și scriitor român din perioada pașoptistă. Și-a început cariera în anul 1821 cu prima operă “ Zăbavele mele din Basarabia” “ Alexandru Lăpușneanul” este prima nuvelă istorică din literatura română, considerată de critica literară o reușită exemplară, fiind publicată în primul număr al revistei “Dacia literară”, la data de 30 ianuarie 1840 și a fost inspirată din “Letopisețul Țării Moldovei”. Titlul Este alcătuit dintr-un substantiv propriu “Alexandru Lăpușneanul” ce indică o personalitate istorică ce reprezintă personajul principal, un domnitor crunt și tiran. Tema Nuvela are ca temă istoria, scriitorul prezentând artistic o perioadă agitată pentru Moldova , fixată temporal la mijlocul secolului al XVI-lea , dominată de personalitatea puternică a unui domnitor crud, care a lăsat amprente adânci asupra conștiinței poporului său. Încadrarea în curent/specie “Alexandru Lăpușneanul” se înscrie în curentul literar romantic și este o nuvelă istorică datorită unei serii de elemente: fir narativ, conflict puternic între personaje, reprezentarea epocii prin mentalități, obiceiuri , vestimentație, limbaj etc. Relația autor –narator –cititor Scrierea se remarcă prin obiectivitate, naratorul este omniscient și prezintă evenimentele sobru, detașat , la persoana a III-a; inserând totuși mărci ale subiectivității, dintre care se remarcă în special epitete dezaprobatoare: “mârșavul curtean” , “mișelul boier”, etc., insuflând impresia de verosimilitate. Structura Din punct de verdere compozițional, nuvela are patru capitole, care corespund momentelor subiectului , construite asemenea actelor unei drame, remarcându-se rigurozitatea formală de factură clasică, fiecare dintre ele purtănd un motto semnificativ:” Dacă voi nu mă vreți eu vă vreu...”, “Ai să dai samă doamnă!...”, “Capul lui Moțoc vrem...”, “De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu ....” . Fiecare dintre mottouri enunță concret ideea centrală a capitolului. Subiectul Expozițiunea și intriga surprind întoarcerea lui Lăpușneanul în Moldova , cu gândul de a-și recupera tronul, pierdut în urma uneltirilor boierești. Desfășurarea acțiunii prezină faptele reprobabile întreprinse de Lăpușneanul pentrru a se răzbuna pe boieri,dar și intervenția soției sale. Punctul culminant constă în uciderea celor 47 de boieri și pierderea lui Moțoc. Deznodământul aduce un binemeritat sfârșit al existenței domnitorului tiran. Conflicte Conflictul principl este exterior, de ordin social fiind definit de lupta pentru putere dintre domnitor si boieri, iar cel secundar se desfășoară între domnitor și Moțoc. Personaje Alexandru Lăpușneanul, cei patru boieri, Moțoc, Sponcioc, Stroici,Veveriță, Ruxandra. Motive Călugărirea Uciderea, schingiuirea Tronul pierdut prin trădarea boierilor Arta narativă: registre stilistice În ceea ce privește limbajul prozei narative, observăm prezența arhaismelor (“spahii”, “vornic”, “spătar”, “pre”, “proști”, “junghi” etc.) și utilizarea regionalismelor (“pănă”, “șepte”) prin care este conturată culoarea locală a textului. Stilul autorului este concis, sobru, simplu, folosind puține mijloace artistice. Bibliografie Margareta Onofrei, Literatura română ,Editura Booklet, București, 2018 Vă mulțumim pentru atenție!