Tema si viziunea despre lume in nuvela istorica Alexandru Lapusneanul, perioada pasoptista

Prima nuvel istoric din literatura romn Alexandru Lpuneanul de Costache Negruzzi apartine prozei
romantice, fiind publicata in perioada pasoptista, n primul numr al revistei Dacia literar (1840). Este inspirata din
istoria nationala si urmeaz ideile formulate de Mihail Koglniceanu, conductorul revistei, n articolul-program,
intitulat Introducie.
Alexandru Lpuneanul este o nuvela deoarece are o constructie riguroasa, epica, in proza, cu un fir
narativ central si conflict concentrat. Personajele relativ putine si caracterizate succint pun in lumina trasaturile
personajului principal.
Este o nuvela romantica prin tema de inspiratie istorica, personaje exceptionale in situatii exceptionale,
construite in antiteza (blandetea doamnei si cruzimea domnului).
Tema nuvelei este prezentarea unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei, i anume cea de-a doua
domnie a lui Alexandru Lpuneanu. Conflictul este de ordin social-politic, constnd n lupta pentru putere ntre
domnitor i boieri. Doua episoade care infatiseaza tema luptei pentru putere in epoca medievala sunt notabile : unul
concentrat in replica rostita de Lapusneanul Daca voi nu ma vreti , eu va vreu... la intalnirea lui cu solia boierilor, in
capitolul I, si scena uciderii celor 47 de boieri, in capitolul al III-lea, ilustrativa pentru cruzimea tiranului medieval.
Raportul realitate-fictiune este ilustativ pentru viziunea despre lume a scriitorului pasoptist, care se inspira
din Letopisetul Tarii Moldovei al lui Grigore Ureche si din cel al lui Miron Costin.
Perspectiva narativa obiectiva, iar naratiunea la persoana a III a aminteste de relatarea cronicarilor.
Naratorul omniscian, omniprezent, sobru intervine rareori prin epitetele de caracterizare, prin care precizeaza
ipotazele personajului.
Titlul evidentiaza personalitatea puternica a pers. principal, exceptional prin hotararea si cruzimea sa.
Subiectul se deruleaz n patru capitole care au la nceput cte un motto replici ale personajelor, dou ale
domnitorului i alte dou ale unei jupnese cruia i fusese ucis brbatul i ale multimii revoltate: dac voi nu m
vrei, eu v vreu, ai s dai sam, doamn!, capul lui Mooc vrem i de m voi scula, pre muli am s popesc
i eu.
Capitolul I cuprinde expoziiunea (intoarcerea lui Alexandru Lapusneanul la tronul Moldovei, in fruntea unei
armate turcesti si intalnirea cu solia formata din ei patru boieri trimisi de domnitorul Tomsa: Veverita, Motoc,
Spancioc, Stroici) si intriga (hotararea domnitrului de a-si relua tronul si dorinta sa de razbunare fata de boierii
tradatori).
Capitolul al II lea corespunde,ca moment al subiectului, desfasurarii actiunii si cuprinde intamplari
declansate de revenirea la tron a lui Lapusneanul: fuga lui Tomsa in Muntenia, incendierea cetatilor Moldovei,
desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor boieresti, uciderea unor boieri, fapte urmate de interventia
doamnei Ruxandra pe langa domnitor pentru a inceta cu omorurile si de promisiunea pe care acesta i-o face.
Capitolul al III lea (punctul culminant) contine mai multe scene romantice: discursul domnitorului la slujba
religioasa de la mitropolie, ospatul de la palat si uciderea celor 47 de boieri, omorarea lui Motoc de multimea
revoltata si leacul de frica pentru doamna Ruxandra.
In capitolul al IV lea, este infatisat deznodamantul, moartea tiranului prin otravire. Dupa patru luni de la
cumplitele evenimente, Lapusneanul se retrage in cetatea Hotinului. Bolnav de friguri, domnitorul este calugarit,
dupa obiceiul vremii. Deoarece, cand isi revine, ameninta sa-i ucida pe toti, doamna Ruxanda accepta sfatul
boierilor de a-l otravi.
Conflictul nuvelei pune in lumina personajul principal. Conflictul principal, politic, releva lupta pentru putere
intre domnitor si boieri. Conflictul secundar, razbunarea domnitorului impotriva lui Motoc, se declanseaza in primul
capitol si se incheie in in cap. al III lea.
Personajele sunt realizate potrivit esteticii romantice: personaje exceptionale (au calitati si defecte iesite din
comun) in situatii exceptionale, construite in antiteza.
Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei, personaj romantic, exceptional, intruchipeaza
tipul domnitorului sangeros, tiran. El este construit din contraste, avand calitati si defecte puternice. Crud, hotarat,
viclean, inteligent, abil politic, personajul este puternic individualizat. Este caracterizat direct (de catre narator, de
alte personaje), prin autocaracterizare si indirect (prin fapte, limbaj, comportament, relatii cu alte personaje).
Boierul Motoc reprezinta tipul boierului tradator, viclean, las, intrigant. Nu urmareste decat propriile interese.
De aceea il tradase pe Lapusneanul in prima domnie, iar la intoarcerea acestuia , dupa refuzul de a renunta la tron il
linguseste.
Personaj colectiv, multimea revoltata de targoveti, apare pentru prima data in literatura noastra. Acestia
nemultumiti, scandeaza : Capul lui Motoc vrem!.
Stilul narativ se remarca prin sobrietate si concizie. Registrele stilistice arhaic si regional confera culoare
locala , prin expresiile populare, regionalisme vreu , arhaisme spahii, vornic, armas.

In opinia mea, opera Alexandru Lpuneanul este deosebit nu att prin tem, istoria naional, obinuit
n romantismul paoptist, ct prin personajul central, prin construcia riguroas a subiectului care creeaz impresia
acumulrii gradate a tensiunii i printr-o naraiune concis, obiectiv.
In concluzie, prin toate trasaturile enuntate mai sus: conflicte puternice, intriga riguros construita, un singur
fir narativ, creionarea unui personaj puternic si bine individualizat, Alexandru Lapusneanul se constituie intr-o
nuvela istorica, o reusita certa a literaturii romane, meritul lui Negruzzi fiind acela de a fi creat un personaj
memorabil intr-o scriere exemplara.