Caracterizarea lui Stefan Tipatescu din comedia O

scrisoare pierduta
Ion Luca Caragiale, cel mai mare dramaturg romn, a creat adevrate capodopere ale genului,
surprinznd aspecte ale realittii din societatea noastr la sfrsitul secolului al XIX-lea. Cea mai
cunoscut comedie a sa este O scrisoare pierdut, comedie de moravuri n care este prezentat
si criticat viata public si de familie a unor politicieni. Actiunea se desfsoar n capitala unui
judet de munte, pe fondul agitat al unei campanii electorale.
Caragiale a creat personaje vii, reprezentative pentru societatea timpului su. Ele sunt tipuri
umane care au o trstur dominant, creia i se adaug altele, personajele fiind surprinse n
complexitatea lor.Stefan Tiptescu este personajul principal al operei, el particip la toate
actiunile ei, iar celelalte personaje actioneaz si reactioneaz n functie de ce face el. Tiptescu
este prefectul judetului de munte si este stpnit de aroganta celui ce se stie atotputernic.
Dup cum reiese, n mod direct, din conflictul principal al piesei, Tiptescu este tipul
amorezului, fiind amantul Zoei Trahanche, sotia celui mai bun prieten al su, Zaharia
Trahanache. De-a lungul operei, Tiptescu dovedeste c este un tip instruit, fapt sugerat prin
replicile sale, intrnd astfel n antitez cu celelalte personaje care fac greseli de exprimare si au
ticuri verbale.El d dovad de inteligent n jocurile politice, dar uneori devine impulsiv si
violent, la fel cum se ntmpl si ntr-unul dintre conflictele sale cu Nae Catavencu. Acest fapt
este reliefat n mod direct prin vorbele lui Zaharia Trahanache: biat bun, dar iute.
Tiptescu este unul dintre stlpii puterii locale cruia i revine totul si de aceea face aluzie
nclcnd legea si acceptnd compromisuri. Astfel, dup ce ncearc s scoat de la Catavencu
scrisoarea compromitatoare, el i promite acestuia diferite functii si mosia Zvoiul, numai s
intre n posesia rvasului cu pricina. Aceast postur de a dispune de tot dup bunul plac este
caracterizat de Ghit Pristanda: mosia, mosie, fonctia, fonctie, coana Joitica, coana Joitica,
sugernd c Tiptescu aprea n ochii politaiul drept detintorul tuturor izvoarelor fericirii.. De
asemenea, opinia lui Pristanda pune n evident, n mod indirect, alt trstur a prefectului, si
anume imoralitatea.
Tiptescu, cu abilitate, stie s-l fac servil pe politai, care se prezint la ordin n orice moment.
De-a lungul actiunii se observ o pendulare a prefectului ntre dorinta de ascensiune politic si
sentimentele pentru Zoe. D dovad de luciditate cnd cedeaz insistentelor amantei si promite
sustinerea candidaturii lui Catavencu..De remarcat la Tiptescu este arta disimilarii: fat de
Trahanache se preface c nu stie nimic de scrisoare, iar fat de cuplul Farfuridi-Brnzovenescu,
joac rolul victimei.
Caragiale reliefeaz defectele si viciile lui Stefan Tiptescu, trsturi general-umane. El nu este
ncadrat n grupul politicienilor demagogi si inculti. Postura de amant este subliniat prin
comicul de moravuri, autorul critic astfel moralitatea vietii de familie. Numele personajului,
comicul de nume, este deosebit de sugestiv: Tiptescu ne duce cu gndul la un tip important n
viata politic, dar si capabil de aventuri amoroase, datorit pozitiei sale.