Sunteți pe pagina 1din 3

Ion Luca Caragiale, cel mai mare dramaturg romn, a creat adevrate capodopere

ale genului, surprinznd aspecte ale realittii din societatea noastr la sfrsitul secolului
al XIX-lea. Cea mai cunoscut comedie a sa este O scrisoare pierdut, comedie de
moravuri n care este prezentat si criticat viata public si de familie a unor politicieni.
Actiunea se desfsoar n capitala unui judet de munte, pe fondul agitat al unei
campanii electorale..Conflictul dramatic se naste intre reprezentantii opozitiei-
Catavencu si grupul de intelectuali independenti- si membrii partidului de
guvernamant-Tipatescu, Trahanache, Zoe, Farfuridi si Branzovenescu
Ca specie a genului dramatic, comedia este destinata reprezentarii scenice, dovada
fiind lista de la inceputul piesei dar si didascaliile(notatiile autorului din paranteza).
Piesa este structurata in 4 acte alcatuite din scene, fiind construita sub forma
schimbului de replici intre personaje.Principalul mod de expunere este dialogul, prin
care personajele isi exprima in mod direct sentimentele,gandurile,ideile . Prin dialog se
realizeaza deasemenea caracterizarea directa si indirecta a personajelor comediei si se
defines relatiile dintre aceste personaje.
Caragiale a creat personaje vii, reprezentative pentru societatea timpului su. Ele
sunt tipuri umane care au o trstur dominant, creia i se adaug altele, personajele
fiind surprinse n complexitatea lor.
Stefan Tiptescu este personajul principal al operei, el particip la toate actiunile ei,
iar celelalte personaje actioneaz si reactioneaz n functie de ce face el. Tiptescu
este tipul junelui prim, al primului amorez,iar importana acestuia este dat de Caragiale
prin aezarea pe primul loc intabela de persoane cu sublinierea prefectul judeului
Acest personaj este stpnit de aroganta celui ce se stie atotputernic.
Personajul este caracterizat direct de dramaturg din tabela personajelor care
ii prezinta functia si statutul social, necasatorit. Este unul dintre stalpii
puterii din acest judet, invidiat si criticat de adversarii politici. Tipatescu
este un barbat tanar si prezentabil, inteligent, dar imoral, fiindca intretine
relatii amoroase cu Zoe, sotia prietenului de familie, Zaharia Trahanache.
Dup cum reiese, n mod direct, din conflictul principal al piesei, Tiptescu este tipul
amorezului, fiind amantul Zoei Trahanche, sotia celui mai bun prieten al su, Zaharia
Trahanache. De-a lungul operei, Tiptescu dovedeste c este un tip instruit, fapt
sugerat prin replicile sale, intrnd astfel n antitez cu celelalte personaje care fac
greseli de exprimare si au ticuri verbale.El d dovad de inteligent n jocurile politice,
dar uneori devine impulsiv si violent, la fel cum se ntmpl si ntr-unul dintre conflictele
sale cu Nae Catavencu. Acest fapt este reliefat n mod direct prin vorbele lui Zaharia
Trahanache: biat bun, dar iute.
Tiptescu este unul dintre stlpii puterii locale cruia i revine totul si de aceea face
aluzie nclcnd legea si acceptnd compromisuri. Astfel, dup ce ncearc s scoat
de la Catavencu scrisoarea compromitatoare, el i promite acestuia diferite functii si
mosia Zvoiul, numai s intre n posesia rvasului cu pricina. Aceast postur de a
dispune de tot dup bunul plac este caracterizat de Ghit Pristanda: mosia, mosie,
fonctia, fonctie, coana Joitica, coana Joitica, sugernd c Tiptescu aprea n ochii
politaiul drept detintorul tuturor izvoarelor fericirii.. De asemenea, opinia lui Pristanda
pune n evident, n mod indirect, alt trstur a prefectului, si anume imoralitatea.
Orgolios nu accepta sa fie santajat si ameninta cu bastonul pe Catavencu,
desi incalca legea, poruncind politaiului sa-l aresteze si sa-i scotoceasca
toata casa
Tiptescu, cu abilitate, stie s-l fac servil pe politai, care se prezint la ordin n orice
moment. De-a lungul actiunii se observ o pendulare a prefectului ntre dorinta de
ascensiune politic si sentimentele pentru Zoe. D dovad de luciditate cnd cedeaz
insistentelor amantei si promite sustinerea candidaturii lui Catavencu..De remarcat la
Tiptescu este arta disimilarii: fat de Trahanache se preface c nu stie nimic de
scrisoare, iar fat de cuplul Farfuridi-Brnzovenescu, joac rolul victimei.
Caragiale reliefeaz defectele si viciile lui Stefan Tiptescu, trsturi general-umane. El
nu este ncadrat n grupul politicienilor demagogi si inculti. Postura de amant este
subliniat prin comicul de moravuri, autorul critic astfel moralitatea vietii de familie.
Numele personajului, comicul de nume, este deosebit de sugestiv: Tiptescu ne duce
cu gndul la un tip important n viata politic, dar si capabil de aventuri amoroase,
datorit pozitiei sale.
Orgolios nu accepta sa fie santajat si ameninta cu bastonul pe Catavencu,
desi incalca legea, poruncind politaiului sa-l aresteze si sa-i scotoceasca
toata casa. Devine impulsiv cand Nae Catavencu refuza a inapoia scrisoarea.
Aceasta insusire este evidentiata de Trahanche bun baiat, cu carte, dar
iute nu face pentru un prefect. Are tot timpul un aer de superioritate.
Considerand ca totul ii apartine. Administreaza judetul ca pe propria mosie,
propunand lui Caavencu, in schimbul scrisorii alte functii importante precum:
un loc in Comitetul permanent, avocat al statului, primar, postul de epitrop
al bisericii Sfantul Nicolae, ba chiar si o mosie. Stie sa-l faca servil pe
Pristanda, acceptandu-i micile gainarii, precum cea cu stegurile, ca sa fie
sigur de devotamentul politaiului: daca nu curge, pica Las ca stim noi.
Si nu-mi pare rau daca stii sa faci lucrurile cuminte: mie imi place sa ma
servesca funtionarul cu tragere de inima.
Politaiul sesizeaza cu invidie pozitia sociala si personala a sefului mosia,
mosie;fonctia, fonctie, coana Joitica, coana Joitica. Pe plan politic, traieste
sentimentul ca a abandonat o cariera stalucita in favoarea partidului cum sa
nu ma iutesc, onorabile? D-stra veniti la mine acasa, la mine care mi-am
sacrificat cariera si am ramas la Dv ca sa va organizez partidul. El oscileaza
intre dorinta de ascensiune politica si sentimentele fata de Zoe, dovedind
luciditate cand aceasta insista sa fie ales Catavencu si va ceda doar cand
Trahanache descopera falsul in actele lui Catavencu. Pe Zoe o iubeste sincer
si ii propune sa-l paraseasca pe Trahanache si sa fuga in lume.
Personajul e caracterizat indirect prin felul de a vorbi si de a se comporta si
din relatia cu celelalte personaje. El stapaneste perfect arta disimularii: fata
de Trahanache se preface ca nu stie nimic despre scrisoare, fata de Farfuridi
si Branzovenescu pozeaza in victima, iar in fata lui Catavencu devine violent
sau ii ofera diverse avantaje in schimbul scrisorii. Cand primeste de la
Centru numele deputatului pe care cu orice pret trebuie sa-l aleaga,
accepta compromisul. Vazandu-l pe ales si auzind povestea acestuia,
exclama indignat Ce lume! Ce lume!.
Desi autorul ii scoate in evidenta defectele si viciile, acestea sunt general-
uman, iar personajul este privit cu o oarecare ingaduinta neincadrandu-se in
tagma politicienilor demagogi si inculti.


Mai mult: http://www.ebacalaureat.ro/c/4/67/1236/0/Caracterizarea-unui-
personaj-de-comedie--Stefan-Tipatescu-din-comedia-O-scrisoare-
pierduta#ixzz34T1wES7e