O SCRISOARE PIERDUTA

-Tema i viziunea despre lume-

Comedia este specie a genului epic in proz sau n versuri, care nfieaz personaje, caractere,
ntmplri, moravuri sociale ntr-un mod care s strneasc rsul, avnd ntotdeauna un
deznodmnt vesel i adesea un sens moralizator (prin rs se ndreapt moravurile). Ca i
tragedia i are originea n srbtorile dionisiace; comazo=a merge n procesiune +
oda=cntec=>comedia.
Opera O scrisoare pierduta a fost pentru prima dat reprezentat pe scena la 13 noiembrie 1884 la
Teatrul Naional Bucureti i este cea de-a treia oper dramatic scris de Caragiale. Este o
comedie de moravuri in care sunt satirizate aspecte ale societii contemporane autorului, fiind
inspirata din farsa electoral din anul 1883.
Titlul este semnificativ, anticipnd tema comediei. Conine un substantiv scrisoare i adjectivul
pierdut. Articolul nehotrt proclitic o particularizeaz elementul care devine obiect al antajului i
care prin pierderea i gsirea repetat ntreine conflictul piesei de teatru.
Tema comediei surprinde viaa politic i de familie a unor politicieni care ajuni la putere i roi de
ambiii se caracterizeaz printr-o cretere brusc a instinctelor de parvenire. Interesele
personajelor, contrare numai n aparen se armonizeaz n final pentru c toi tiu s speculeze n
interes personal, avantajele unui regim curat constituional.
Aciunea are loc n capitala unui jude din munte, acolo unde Nae Caavencu se confrunt cu
grupul politicii locale format din prefectul Tiptescu i prezidentul Zaharia Trahanache, n zilele
noastre, secolul XIX, anul 1883.
Conflictul piesei este realizat prin amplificarea treptat, determinat de intrrile repetate ale
ceteanului turmentat care creeaz o stare de tensiune niciodat rezolvat; evoluia invers a
grupurilor adversare i apariia neateptat a numelui trimis de la Bucureti, Agamemnon
Dandanache.
Comedia impresioneaz prin arta compoziiei: amplificarea treptat a strii conflictuale.
Iniial apar n scen Tiptescu, Trahanache, Zoe, alarmai de un eveniment petrecut n afar i
dezvluit parial. La apariia lui Caavencu se constituie conflictul principal.
Conflictele secundare sunt apariiile repetate ale ceteanului turmentat i cuplului Farfuridi
Brnzovenescu.
Piesa este structurat in patru acte, actul I avnd 9 scene, al II-lea 14 scene, al III-lea 7, iar al IVlea XIV scene. Personajele piesei, numite de ctre autor persoane, sunt menionate cu numele si
statutul social pe care l are fiecare in cadrul comediei.
Actul I reprezint scena n care se anun pierderea unei scrisori de dragoste, n jurul creia se va
petrece ntreaga aciune. Punctul culminant al acestei scene, l constituie vestea c Nae Caavencu
nu vrea s restituie scrisoarea dect in schimbul asigurrii c va fi numit candidat pentru un loc de
deputat, si apariia lui Zaharia Trahanache care anun c a descoperit o plastografie a lui
Caavencu.
Actul al II-lea ncepe cu numrtoarea voturilor posibile si cu teama lui Farfuridi si Brnzovenescu
c vor fi trdai. O scen important este reprezentat de ntlnirea prefectului cu posesorul
scrisorii, o scen tipic si de nuane caracterologice memorabil prinse, gradat redate, in care vedem
tehnica antajului si a schimbului.
Actul al III-lea cuprinde doua pri, dominate de discursul agramat de beia de cuvinte, al lui
Farfuridi si de discursul categoric demagogic al lui Caavencu pn la punctul culminant cnd se
pronun numele candidatului propus de centru, dup care urmeaz vacarmul si btaia.
Actul al IV-lea aduce nfrngerea lui Caavencu si alegerea senilului Agami/Agamemnon
Dandanache, adevrat maestru al antajului, de vreme ce cu o scrisoare bine pstrat i poate

asigura alegerea perpetu. Salvat de consecinele unei plastografii, Caavencu accept ce i-a
ordonat Zoe si conduce manifestaia in cinstea noului ales.
Atmosfera destins la final reface starea iniial a personajelor, fr nicio modificarea a statutului
lor dinainte pierderii scrisorii. Personajele acioneaz stereotip, simplist, ca nite marionete lipsite
de profunzime sufleteasca, fr a evolua pe parcursul aciunii, fr a suferi transformri
psihologice.
Limbajul este principala modalitate de individualizare a personajelor. Formele greite ale
cuvintelor, erorile de exprimare, ticurile verbale denot incultura/statutul de parvenit sau trsturi
psihologice ale personajelor comice. Vorbirea constituie criteriul dup care se constituie dou
categorii de personaje: parveniii, care i trdeaz incultura prin limbajul valorificat de autor ca
surs a comicului (Dandanache, Caavencu, Farfuridi, Brnzovenescu) i personajele cu carte (Zoe,
Tiptescu), ironizate pentru legtura lor extraconjugal.
Principala modalitate de caracterizare a personajelor si de construirea situaiilor in care sunt puse
acestea l constituie comicul de caracter (+comicul de nume) care contureaz personaje tip,
ridicole prin trsturi negative. Pompiliu Constantinescu mparte aceste personaje n 8 categorii:
Tiptescu=primul amorez. Este prefectul judeului pe care l administreaz ca pe propria moie,
avnd o mentalitate de stpn absolut. Orgolios, abuziv, ncalc legea, daca o cer interesele
partidului si admite, amuzat, escrocheriile poliaiului: ai tras frumuel condeiul. Tiptescu este
lipsit de abiliti politice, singura cale de a parveni fiind amorul, de care tie s profite cu fler si
diplomaie.
Tiptescu, trimite la cuvntul tip, care semnifica june prim, om rafinat, amorez abil, aventurier.
Zaharia Trahanache= tipul ncornoratului. Numele lui sugereaz zahariseala i capacitatea
personajului de a se adapta la orice situaie (trahanaua este o coc moale). i urmrete enteresul
respectnd ordinile primite de la centru. Este condus de Zoe.
Zoe Trahanache=tipul cochetei si al adulterinei. Este soia lui Zaharia Trahanache si amanta
lui Tiptescu. Este inteligenta, autoritara, ambiioas si i impune voina in fata oricui. Este o
lupttoare hotrt si folosete tot arsenalul de arme feminine ca sa-si salveze onoarea. Conduce
din umbra manevrele politicii.
Nae Caavencu=tipul politicianului demagog. Numele Caavencu sugereaz firea de
mahalagiu, de palavragiu ca=mahalagioaica- si ipocrizia, demagogia caaveica=haina cu doua
fete, trsturi ce definesc acest personaj si prin comicul de nume.
Farfuridi i Brnzovenescu= tipul politicianului demagog, respectiv al raisonneurului.
Prin aluzia culinar sugereaz, cred, inferioritate, vulgaritate i licheism noteaz G. Ibrileanu.
Dandanache=tipul politicianului demagog. Numele su vine de la dandana care nseamn
boacn, gaf, sugestiv pentru personajul care creeaz confuzi penibile. Un personaj mai prost
dect Farfuridi i mai canalie dect Caavencu, blbit, ilogic, incult.
Pristanda=tipul servitorului. Numele acestuia sugereaz principalele sale trsturi de caracter
servil si umil fa de ef, lipsit de personalitate.
Ceteanul turmentat=tipul ceteanului. Reprezint alegtorii, apare n cele mai nepotrivite
momente, enervndu-i pe toi. Nu este tocmai cinstit, ntruct citete scrisoarea.
Alte tipuri de comic prezente n text sunt:
Comicul de moravuri: vizeaz viaa de familie (triunghiul conjugal), i viaa politic (antajul,
falsificarea listelor)
Comicul de intenie: (ceea ce vor s par personajele i ceea ce sunt de fapt). Personajele
modeste sunt sancionate doar prin pronunie greit (Pristanda, ceteanul turmentat), pe cnd
Caavencu este satirizat(atribuie sensuri greite neologismelor)

Comicul de situaie susine tensiunea dramatic prin ntmplri neprevzute: pierderea i

gsirea succesiv a scrisorii, rsturnarea de statut/ evoluia invers a lui Caavencu, teama
exagerat de trdare a cuplului Farfuridi-Brnzovenescu, confuziile lui Dandanache care o
atribuie pe Zoe cnd lui Tiptescu, cnd lui Trahanache .

Personajele lui Caragiale sunt actuale si astzi, deoarece natura nu lucreaz dup tipare, ci-l toarn
pe fiecare dup calapod deosebit: unul e sucit ntr-un fel, altul ntr-alt fel, fiecare in felul lui, nct
nu te mai saturi sa-i vezi si s-i faci haz de ei.(I. L. Caragiale)