Sunteți pe pagina 1din 2

Publicat n 1938, romanul Enigma Otiliei apare spre sfritul perioadei interbelice, fiind al doilea dintre

cele patru romane scrise de George Clinescu. Scriitorul opteaz pentru romanul obiectiv i metoda balzacian,
realiznd un roman modern, ce mbin elemente ale realismului, clasicismului i romantismului.
Concepia estetic a lui G. Clinescu privind romanul se delimita de experienele unor contemporani. Dei
adept al romanului inspirat din viaa contemporan, modern, citadin, Clinescu ader sub raportul formulei epice
la modelul tolstoian i balzacian, nu la proustianism. El militeaz pentru un roman obiectiv, pentru perspectiva
clasic, pentru tipologie i caracteriologie. n structurile sale fundamentale, Enigma Otiliei este o strlucit aplicaie
a acestei concepii artistice. Aadar, Enigma Otiliei este un roman de sintez estetic n care realismului obiectiv de
factur balzacian i se asociaz elemente caracteristice altor modele estetice ( clasicist, romantic, modern).
Programul estetic ( balzacian) este influenat de experiene de via total diferite fa de cele de la care se
revendic modelul. Aa cum afirm i criticul Nicolae Manolescu, ,,la G. Clinescu, balzacianismul este
redescoperit polemic, ntr-un moment n care romanul se schimbase o dat cu clasa social care-i dduse natere.
Tematica este dubl: realist, deoarece reprezint fresca burgheziei bucuretene de
la nceputul secolului al XX-lea, i romantic prin iubirea dintre Felix i Otilia.
Tema fundamental, balzacian i ea, este cea a existenei unei societi precis
ancorat ntr-un spaiu geografic i ntr-o perioad istoric ( existena societii burgheze
bucuretene n primul sfert al secolului trecut ). Aceast tem fundamental se dezvolt n
trei arii temtatice : tema motenirii, a paternitii i cea a iubirii. Se poate identifica i o
tem a parvenirii n msura n care toate personajele ( cu excepia lui Pascalopol) nzuiesc
s ptrund ntr-o sfer social superioar, prin mbogire, prin cstorie sau prin afirmare
profesional.
Viziunea despre lume a scriitorului realist se reflect n abordarea tematicii, structura simetric, specificul
secvenelor descriptive i realizarea personajelor. Naratorul isi exprima viziunea ironica atat a Bucurestiului cat si a
casei lui Mos Costache.
Titlul Enigma Otiliei sugereaz comportamentul derutant al eroinei, uneori absurd care-l uimete pe
Felix: Nu Otilia are o enigm, ci Felix crede c o are, mrturisete G. Clinescu, justificnd titlul romanului.
Actiunea se desfasoara pe parcursul mai multor ani. Aceasta incepe cu venirea lui Felix in Bucuresti pentru
a urma medicina. Conflictul exterior este declansat de mostenirea batranului care se cuvenea Otiliei. Conflictul
interior apartine lui Felix care se indragosteste de Otilia si cu care are o relatie ce este importanta in procesul de
maturizare a personajului.
Expozitiunea este realizata in metoda realist - balzaciana: situarea exacta a actiunii in timp si spatiu,
veridicitatea sustinuta prin detaliile tipografice, descrierea strazii in maniera realista. Patruns in locuinta, Felix il
cunoaste pe unchiul sau un omulet straniu care ii raspunde balbait, pe verisoara Otilia si asista la o scena de
familie: jocul de carti. Naratorul ii atribuie lui Felix observarea obiectiva a personajelor prezente in odaia inalta in
care este introdus. Sunt realizate portretele fizice ale personajelor, cu detalii vestimentare si fiziologice care
sugereaza, in maniera clasica, trasaturi in familie, elemente de biografie. Toate aceste aspecte configureaza
atmosfera neprimitoare, imaginea mediului in care patrunde tanarul si prefigureaza cele doua planuri narative si
conflictul.
Intriga se dezvolta pe doua planuri care se intrepatrund: istoria mostenirii lui Costache Giurgiuveanu si
destinul tanarului Felix Sima. Competitia pentru mostenirea batranului avar este un prilej pentru observarea
efectelor, in plan moral, ale obsesiei banului. Batranul avar, proprietar de imobile, restaurante, actiuni nu pune in
practica nici un proiect privitor la asigurarea viitorului Otiliei, pentru a nu cheltuii bani. Personajul sustine in fond
intriga romanului, pana la rezolvarea in deznodamant: Olimpia e parasita de Stanica, Aurica nu-si poate face o
situatie, Felix o pierde pe Otilia.
Alaturi de avaritie, lacomie si parvenitate, aspecte sociale supuse observatiei si criticii in romanul realist
sunt infatisate aspecte ale familiei burgheze: relatia dintre parinti si copii, relatia dintre soti, casatoria si orfanul.
Casatoria face parte dintre preocupatile unor personaje cum ar fi Aurica fata batrana, are obsesia casatoriei, Titi se
tulbura erotic si traieste o scurta experienta matrimoniala, Pascalopol doreste sa aiba o familie si se casatoreste cu
Otilia, Stanica se insoara cu Olimpia pentru zestrea niciodata primita, Felix se va casatori, ratand prima iubire, dupa
ce isi va face o cariera.
Planul formarii tanarului Felix, student la medicina, urmareste experientele traite de acesta in casa unchiului
sau, in special iubirea adolescentina pentru Otilia. Este gelos pe Pascalopol, dar nu face nimic pana nu va avea o
cariera, asa ca dupa moartea lui mos Costache, Otilia devine sotia unui conte exotic. Ea ramane pentru Felix o
imagine a eternului feminin, iar pentru Pascalopol o enigma.

Construcia personajelor este realizat prin tehnica balzacian a descrierii mediului si fizionomiei pentru
deducerea trsturilor de caracter. Personajele reprezint tipologii: mos Costache - avarul sufletist, iubitor de copii;
Otilia cocheta; Felix ambitiosul; Pascalopol aristocratul rafinat, Aglae baba absolut si rea; Aurica fata
btrn; Simion dementul senil. Aceste tipuri realiste pornesc de la caracterele clasice pe care realismul le preia.
Tot un element clasic este si triunghiul amoros.
Tehnicile de caracterizare a personajelor utilizate sunt caracterizarea direct, realizat de narator nc de la
nceputul romanului cnd ne d lmuriri despre gradele de rudenie, starea civil si biografia personajelor reunite la
jocul de table ct si de personaje si caracterizarea indirect ce rezult din fapte, comportamente, limbaj,
vestimentaie, relaii ntre personaje.
Conflictul principal al romanului este unul exterior si consta in lupta pentru mostenire dusa de clanul
Tulea. Aglae face eforturi pentru a o inlatura pe Otilia de la mostenire si pentru a pune mana pe averea fratelui sau,
Costache Giurgiuveanu. Se remarca insa, si un conflict erotic, reprezentat de sentimentele de gelozie pe care le
incearca Felix, sentimente generate de prezenta maturului Leonida Pascalopol.
In planul constructiei discursului narativ se observa preferinta scriitorului pentru structurile clasice. Opera
curpinde 20 de capitole, realizate printr-o simetrie a incipitului cu finalul. In plan compozitional textul lui Calinescu
este realizat pe doua planuri narative: un plan urmareste istoria mostenirii, iar cel de al doilea, povestea de iubire
dintre Felix si Otilia.
Naraiunea este fcut la persoana a III-a, naratorul fiind obiectiv, relatnd faptele n mod detaat,
perspectiva fiind dindrt. Dialogul confer veridicitate i concentrare epic, realismul operei fiind dublat i de
observaii i notarea detaliului semnificativ care devine mijloc de caracterizare indirect a personajelor (de
exemplu scena n care Felix intr n camera Otiliei i vede obiectele sale aezate dezordonat: partiturile indicnd
nclinarea ei artistic, sticluele de parfum denotnd cochetria tinerei).
In opinia mea, romanul Enigma Otiliei este unul modern, n ciuda tehnicilor realiste preluate de la Balzac
i a crerii unor personaje clasice, atingndu-i scopul de a zugrvi ideea destinului marcat de paternitate prin
relaiile dintre personaje i situaiilor cu care se confrunt acestea.
In concluzie Enigma Otiliei de George Calinescu ramane o creatie reprezentativa pentru viziunea despre
lume a unui autor care si-a propus sa umple golul din istoria noastra literara prin recurgere la metoda balzaciana.