Sunteți pe pagina 1din 2

ENIGMA OTILIEI

~ Caracterizare: cuplul Otilia Felix ~ De George Clinescu Roman citadin, fresc a burgheziei bucurestene de la nceputul secolului al XX-lea, romanul Enigma Otiliei se plaseaz pe coordonatele tematice ale realismului balzacian: familia, cstoria, parvenirea, esecul erotic, motivul mostenirii si al paternittii, dar apeleaz si la mijloace ale modernittii. Structurat n douzeci de capitole, romanul este construit pe mai multe planuri narative care urmresc destinul unor personaje, prin acumularea detaliilor: destinul Otiliei, al lui Felix, al clanului Tulea, al lui Stnic Ratiu etc. Un plan urmreste lupta dus de clanul Tulea pentru obtinerea mostenirii lui Costache Giurgiuveanu si nlturarea Otiliei Mrculescu; al doilea plan prezint destinul tnrului Felix Sima care, rmas orfan, vine n Bucuresti pentru a studia medicina, locuieste la tutorele su si trieste iubirea adolescentin pentru Otilia. Conflictul romanului se bazeaz pe relatiile dintre dou familii nrudite (Giurgiuveanu si Tulea): primul conflict este iscat n jurul mostenirii averii lui Costache Giurgiuveanu, al doilea destram familia Tulea (interesul lui Stnic pentru averea btrnului); conflictul erotic priveste rivalitatea adolescentului Felix si a maturului Pascalopol pentru mna Otiliei. Desi triunghiul amoros din comedia clasic se regseste n grupul Felix-Otilia-Pascalopol sau Felix-Otilia-Georgeta, se poate argumenta faptul c Felix si Otilia alctuiesc un cuplu de personaje care ilustreaz tema iubirii, n acest roman realist. Fata exuberant si tnrul rational, personaje ce pun n evident antiteza romantic, dar si atractia contrariilor, au n comun conditia social adolescenti orfani care au nc nevoie de protectori (Costache si Pascalopol) dar si statutul intelectual superior fat de copiii cu printi din familia Tulea. Incipitul romanului realist fixeaz cadrul temporal (ntr-o sear de la nceputul lui iulie 1909), spatial (strada Antim) si prezint personajele reunite n jurul mesei de joc n casa lui Costache Giurgiuveanu. Intrusul Felix Sima, care ptrunde n acest univers, este caracterizat n mod direct de narator: ...un tnr de vreo optsprezece ani, mbrcat n uniform de licean...Fata i era juvenil si prelung, aproape feminin din pricina suvitelor mari de pr ce-i cdeau de sub sapc, dar si de alte personaje(N-am stiut, faci azil de orfani). Felix vine n casa tutorelui su, pentru a studia medicina. Sora btrnului, Aglae Tulea, cei trei copii ai ei, Olimpia, Titi, Aurica si ginerele Stnic Ratiu doresc s obtin averea avarului. Otilia, fiica vitreg a lui mos Costache, l primeste cu cldur si l protejeaz. ntiul portret fizic al fetei este realizat din perspectiva lui Felix, care privi spre captul scrii ca spre un cer deschis si vzu n apropierea lui Hermes cel vopsit cafeniu, un cap prelung si tnr de fat, ncrcat cu bucle, cznd pn peste umeri. Verisoara Otilia l surprinde n mod plcut, mai ales c portretul ei apare n contrast cu cel al fetei btrne, Aurica: Fata prea s aib optsprezece-nousprezece ani. Fata mslinie, cu nasul mic si ochii foarte albstri, arta foarte copilroas...fr acea slbiciune supt si ptat a Aureliei... Student la Conservator, nzestrat cu un temperament de artist, Otilia i va purta de grij lui Felix nc din seara sosirii n casa lui mos Costache. ntre cei doi se naste o afectiune delicat determinat si de condiria lor de orfani. Impulsiv si nc imatur, Felix percepe dragostea la modul romantic, transformndo pe Otilia ntr-un ideal feminin: Otilia i se nftisase de la nceput ca o finalitate, ca un premiu mereu dorit si mereu amnat, al meritului lui. Voia s fac ceva mare din cauza Otiliei si pentru Otilia. Comportamentul derutant al fetei l descumpneste, pentru c nu-si poate explica schimbrile de atitudine, trecerea ei brusc de la o stare la alta. nsusi scriitorul justific misterul personajului feminin prin prisma imaturittii lui Felix: Nu Otilia are vreo enigm, ci Felix crede aceasta. Pentru orice tnr de douzeci de ani, enigmatic va fi n veci fata care l va respinge, dndu-i totusi dovezi de afectiune. Otilia nssi recunoaste cu sinceritate fat de Felix c este o fiint dificil si se autocaracterizeaz astfel: Ce tnr de vrsta mea ti nchipui c m-ar iubi pe mine asa cum sunt? Sunt foarte capricioas, vreau s fiu liber....

n general, caracterizarea personajelor se realizeaz ca n romanul realist-balzacian: prin tehnica focalizrii, caracterul personajelor se dezvluie progresiv, pornind de la datele exterioare ale existentei lor: prezentarea mediului, descrierea locuintei, a camerei, a fizionomiei, a gesturilor si obisnuintelor. n mod direct, naratorul d lmuriri despre gradele de rudenie, starea civil, biografia personajelor reunite la nceputul romanului, la jocul de table. Caracterele dezvluite initial se desvrsesc prin acumularea detaliilor n caracterizare indirect (prin fapte, gesturi, replici, vestimentatie, relatii ntre personaje). Exceptie face portretul Otiliei, realizat prin tehnici moderne: comportamentismul si reflectarea poliedric. Pn n capitolul al XVI-lea, Otilia este prezentat exclusiv prin comportamentism (fapte, gesturi, replici), fr a-i cunoaste gndurile din perspectiva unic a naratorului, cu exceptia celor mrturisite chiar de personaj. Aceast tehnic este dublat, pe acelasi spatiu narativ de reflectarea poliedric a personalittii Otiliei n constiinta celorlalte personaje, ceea ce sugereaz enigma, misterul feminittii. Prin reflectarea n mai multe oglinzi, se creeaz un portret complex si contradictoriu: fe-fetita cuminte si iubitoare pentru mos Costache, fata exuberant, admirabil, superioar pentru Felix, femeia capricioas pentru Pascalopol, o dezmtat, o stricat, pentru Aglae, o fat desteapt cu spirit practic pentru Stnic, o rival n cstorie pentru Aurica. ns cel care intuieste adevrata dimensiune a caracterului Otiliei este Weissmann, prietenul lui Felix: Orice femeie care iubeste un brbat fuge de el, ca s rmn n amintirea lui ca o aparitie luminoas...nteleg c te iubeste. O trstur a formulei estetice moderne este ambiguitatea personajelor. Felix nu este un ambitios lipsit de scrupule, ci un adolescent orfan capabil de a iubi dezinteresat. Hotrt s-si fac o carier, se bazeaz pe luciditate si profunzime intelectual. Contradictiile Otiliei l contrariaz pe Felix: initial nu stie ce s cread, ezit ntre brfele clanului Tulea si a-i pstra o iubire pur, dar cnd aceasta pleac pe neasteptate la Paris cu Pascalopol el are o scurt aventur cu Georgeta, pupila unui general, prezentat de Stnic. Cele dou femei contribuie la maturizarea lui Felix. Ultima ntlnire ntre Felix si Otilia naintea plecrii ei din tar cu Pascalopol, este esential pentru ntelegerea personalittii tinerilor si a atitudinii lor fat de iubire. Dac Felix este intelectualul ambitios, pentru care femeia reprezint un sprijin n carier, Otilia este cocheta care crede c rostul femeii este s plac, n afar de asta neputnd exista fericire. Otilia concepe iubirea n felul aventuros al artistului, cu druire si libertate absolut, n timp ce Felix este dispus s astepte orict pentru a se cstori cu Otilia. Vznd aceast diferent si creznd c i va sta n cale, Otilia l prseste pe Felix si alege siguranta cstoriei cu Pascalopol. n epilog, ctiva ani mai trziu, Felix afl de la Pascalopol c Otilia a devenit sotia unui conte exotic, undeva n Argentina: A fost o fat delicioas, dar ciudat. Pentru mine e o enigm. La rndul lui, Felix devine un medic renumit si profesor universitar, cstorindu-se cu o fat dintr-o familie prin care intr ntr-un cerc de persoane influente. n concluzie, n cuplul Felix-Otilia, femeia dovedeste c are puterea de a decide pentru amndoi si de a face un sacrificiu din iubire, dnd tnrului posibilitatea de a-si mplini visul. Otilia reprezint pentru Felix imaginea eternului feminin, iar pentru Pascalopol, o enigm. Misterul personajului pare a se ascunde n replica de la nceput: Noi trim dect patru-cinci ani.