Sunteți pe pagina 1din 2

Enigma Otiliei-roman realist de tip balzaciam

Incadrare in context: Ca teoretician al romanului romanesc,G.Calinescu respinge proustianismul si pledeaza pentru realismul clasic, ilustrat prin romanul obiectiv de tip balzacian.Al doilea dintre cele patru romane ale sale,Enigma Otiliei-aparut in 1938 , este un roman de critic, in care realismul,balzacianismul si obiectivitaea au devenit program estetic. Incadrare in specie si current literar: Opera literara Enigma Otiliei de G.Calinescu este un roman realist de tip balzacianism prin atenta observatie a socialului, zugravirea unor caractere bine individualizate, gustul detaliului,observarea umanitatii sub latura morala,fresco Bucurestiului de dinainte de Primul Razboi Mondial, naratiunea la persoana a III-a si mentinerea naratorului omniscient(Gh.Glodeanu),dar depaseste modelul realismului classic, al balzacianismului, prin spiritual cristic si polemic, ca si prin diferita elemente ale modernitatii. Viziune despre lume: Viziunea despre lume a scriitorului realist se reflecta in romanul Enigma Otiliei in tema , structura simetrica, circular, specificul secventelor descriptive,realizarea personajelor.Societatea romaneasca de la inceputul sec. al XX-lea este prezentata detaliat, urmarindu-se mediul familial, universitar, al restaurantelor, al cinematografelor si al plimbarilor cu trasura, arhitectura specifica si preocuparile oamenilor:casatorie, cariera ,imbogatire prin orice mijloace. Perspectiva narativa: Intamplarile din roman sunt relatate la persoana a III-a.Viziunea dindarat presupune un narator obiectiv,detasat, care nu se implica in faptele relatate.Naratorul omniscient stie mai mult decat personajele sale si, omniprezent, controleaza evolutia lor ca un regizor universal.Desi adopta un ton obiectiv, naratorul nu este absent;el se ascunde in spatele diverselor masti (un exemplu in acest sens este Felix Sima-personajul reflector-prin intermediul caruia sunt prezentate alte personaje). Tema: Prin tema, romanul este balzacian si citadin.Cracterul citadin este un aspect al modernismului lovinescian.Fresca a burghziei bucurestene de la inceputul sec. al XX-lea,prezentata in aspectele ei esentiale, sub determinare socialeconomica, imaginea societatii constituie fundalul pe care se proiecteaza maturizarea tanarului Felix Sima.Roman al unei familii si istorie a unei mosteniri, cartea se incadreaza in categoria prozei realist balzaciene prin motivul mostenirii si al paternitatii. Titlul: Titlul initial, Parintii Otiliei, reflecta idea balzaciana a paternitatii, pentru ca fiecare din personaje determina cumva soarta orfanei Otilia, ca niste parinti.Autorul schimba titlul din motive editoriale si deplaseaza astfel accentul de la tema specific realista a paternitatii la misterul prin care se caracterizeaza comportamentul protagonistei-Otilia Marculescu. Structura romanului : Romanul, alcatuit din douazeci de capitol, este construit pe mai multe planuri narrative, care urmaresc destinul unor personaje , prin acumularea detaliilor:destinul Otiliei, al lui Felix, al membrilor clanului Tulea, al lui Stanica .Un plan urmareste lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea mostenirii lui Costache Giurgiuveanu si inalturarea Otliei.Al doilea plan prezinta destinul tanarului Felix Sima, care ramas orfan, vine la bucuresti pentru a studia Medicina, locuieste in casa tutorelui sai,Mos Costache, si traieste iubirea adolescentina pentru Otilia. Succesiunea secventelor narative este redata prin inlantuire, completata prin insertia unor micronaratiuni in structura romanului.Dialogul confera veridicitate si concentrare epica.In rpoza realista, descrierea spatiilor(strada,arhitectura,decorul interior-camera) si a vestimentatiei sustine impresia de univers authentic, iar prin observatie si notarea detaliului semnificativ, devine mijloc de caracterizare indirecta si conturare a caracterelor.

Relatia incipit-final: Incipitul romanului realist fixeaza veridic cadrul temporal (intr-o seara de la inceputul lui iulie 1909) si spatial(descrierea strazii Antim, din Bucuresti,a arhitecturii casei lui mos Costanche, a interioarelor, prezinta principalele personaje sugereaza conflictul si traseaza principalele planuri epice.Finalul este inchis deoarece adduce rezolvarea conflictului si ese urmat de un epilog. Simetria incipitului cu finalulse realizeaza prin tehnica descrierii strazii si a casei lui Costache Giurgiuveanu, din perspective lui Felix/intrusul, in momentele diferite ale existentei sale.( adolescent si aproximativ zece ani mai tarziu:dupa razboi).Simetria este sustinuta si de replica pe care mos Costache i-o adreseaza lui Felix, in momentul in care tanarul apare in poarta casei sale sip e care doctoral Sima de mai tarziu si-o aminteste in finalul romanului:nu-nu sta nimeni aici, nu cunosc. Relatii temporale si spatiale: Actiunea debuteaza Intr-o seara de la inceputul lui iulie 1909, cu putin timp inainte de orele zece pe strada Antim din Bucuresti.Caracteristicile arhitectonice ale strazii si ale casei lui Mos Costache sunt surprinse de ochiul unui estet, din perspectiva naratorului specializat.Strada si casa sugereaza, prin detaliile surprinse, contrastul dintre pretentia de confort si bun gust a unor locatari bogati, burghezi imbogatiti candva, si realitate:inculti(aspectul de kitsch), zgarciti(case mici cu ornamente din material ieftine), snobi (imitarea arhitecturii clasice), delasatori (impresia de paragina).Arhitectura sugereaza imaginea unei lumi in declin, care a avut candva energia necesara pentru a dobandi avere, dar nu si fondul cultural. Conflictul romanului: Conflictul romanului se bazeaza pe relatii;e dintre doua familii inrudite, care sugereaza universul social prin tipurile umane realizate.O familie este a lui Costache Giurgiuveanu, posesorul averii, si Otilia M., adolescent orfana, fiica celei de-a doua sotii decedate.Aici patrunde felix Sima, fiul surorii batranului, dar si Leonida Pascalopol, priten al batranului. A doua familie, vecina si inrudita, care aspira la mostenirea averii batranului, este familia surorii acestuia, Aglae.Clanul Tulea este alcatuit din sotul Simion,cei trei copii ail or:Olimpia,Aurica si Titi.In aceasta familie patrunde si Stanica Ratiu pentru a obtine zestrea ca sot al Olimpiei. Modalitati de caracterizare a personajelor: In general, caracterizarea personajelor se realizeaza ca in romanul realistbalzacian.Prin tehnica focalizarii, caracterul personajelor se dezvaluie progresiv, pornind de la datele exterioare al existentei lor:prezentarea mediului, descrierea locuintei, a fizionomiei, a gesturilor. In mod direct, naratorul da lamuriri despre gradele de rudenie, starea civila, biografia personajelor reunite la inceputul romanului la jocul de table. Caracterele dezvaluite initial nu evolueaza pe parcursul romanului, dar trasaturile se ingroasa prin acumularea detaliilor in caracterizarea indirect.Exeptie face portretul Otiliei, realizat prin tehnici modern: comportamentismul si reflectarea poliderica.Reflectarea ei in mai multe oglinzi alcatuieste un portret complex si contradictoriu:fe-fetita cuminte si iubitoare pentru mos Costache, fata exuberant ,admirabila, superioara pentru Felix, femeia capricioasa,cu un temperament de artista pentru Pascalopol, o dezmatata,o stricata pentru Aglae,o fata desteapta,cu spirit practice, pentru Stanica, o rivala in casatorie pentru Aurica. Incheiere: Enigma Otiliei este un roman realist balzacian prin:prezentarea critica a unor aspecte ale societatii bucurestene de la inceputul secolului al XX-lea, motivul paternitatii si al mostenirii, structura, specificul secventelor descriptive,realizarea unor tipologii,veridicitatea, utilizarea naratiunii la persoana a III-a. Desi scriitorul insusi considera ca Enigma Otiliei este un roman realist balzacian, el este vazut astazi ca replica polemica la formula balzaciana, adica unbalzacianism fara Balzac(N.Manolescu.