In limba romana contemporana exista cinci stiluri

functionale: stiintific, oficial (juridic - administrativ),

publicistic, beletristic (artistic) si colocvial (familiar).

1. Stilul stiintific

Se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor
obiecte, fenomene, fapte, investigatii, cercetari, caractere tehnice
etc, cu alte cuvinte, in lucrarile stiintifice; comunicarea este lipsita
de incarcatura afectiva; accentul cade pe comunicare de notiuni,
cunostinte, idei etc., astfel ca functia limbajului este cognitiva;

CUPRINDE: articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de
cercetatori, savanti, persoane creditabile in domeniul stiintific.
Textele stiintifice urmaresc sa exploreze, sa explice, sa
argumenteze cunostinte factuale.

CARACTERISTICI:

o are functie exclusiv referentiala;
o trasmite informatii stiintifice, tehnice, utilizate pe baza
unor rationamente logice, deductive, argumentate;
o respecta proprietatea termenilor;
o se folosesc multe neologisme;
o conform tipului de discurs: nonfictional, argumentativ,
descriptiv, explicativ.
o conform relatiei E-R (emitator-receptor). Emitatorul
poate fi specializat (chimis, sociolog, psiholog, medic etc.).
Receptorul este specializat sau nespecializat. Relatia
emitator-receptor poate fi determinata de emitator prin
numirea publicului-tinta sau nedeterminata.
o conform efectului mesajului: Acordul, fiindca autorii sunt
persoane creditabile in domeniul stiintific.
o conform functiei mesajului (scop): informare, educare,
publicitar (functie colaterala intalnita la textele de escorta
de tip prefete, cuvant inainte).
o conform incarcaturii emotionale a mesajului: critic,
polemic, neutru.
o folosirea cuvintelor monosemantice;
o claritatea exprimarii (pusa in evidenta printr-o structura
adecvata a propozitiei/frazei), precizie, corectitudine;
o utilizarea sensului propriu al cuvantului;
o un grad mare de tranzitivitate;
o fiecare domeniu stiintific isi are propriul vocabular;
termenii utilizati sunt monosemantici. Lexicul stiintific
include numeroase neologisme si cuvinte derivate cu
prefixe si pseudoprefixe (antebrat , contraofensiva) sau
compuse cu sufixoide si prefixoide (biolog, geografie etc.)
Acestora li se adauga utilizarea unor abrevieri, simboluri,
semne conventionale, formule stereotipe. Dintre
compozitiile pe baza textelor stiintifice, amintim: analiza
stiintifica (filozofica, economica, politica, botanica, etc);
studiul; comunicarea; referatul; eseul;

PARTICULARITATI LINGVISTICE:

Lexicale: terminologie de specialitate, monosemantism,
neologisme, prefixoide;
Morfologice:Substantive abstracte, pluralul autorului;
Sintactice: Coordonarea si subordonarea;
Stilistice:fara figuri de stil si digresiuni.

Nota! Tot de stilul stiintific tine si limbajul tehnic (terminologie cu
caracter orientat practic), limbajul religios (terminologie arhaica,
solemna, conservatoare si cu incarcatura emotiva), limbajul
poetic (terminologie accesibila si cu tehnici persuasive).

Nota!
-Informatiile din stilul stiintific se transmit prin diverse tipuri de
texte (argumentativ, descriptiv, informativ, explicativ, injoctiv).
-Argumentarea este un demers prin care se justifica o afirmatie.
Textele argumentative afirma sau neaga, valorizeaza sau nu,
favorizeaza ca adevarate sau false, idei, convingeri, atitudini. Intr-
un text stiintific argumentarea are functie referentiala, dar intr-un
text jurnalistic ea are functie conativa.



2. Stilul oficial (juridic - administrativ)

A. STILUL JURIDIC



CUPRINDE: domeniul legislativ (articole de lege, Constituia,
Codul penal, Codul muncii etc), texte elaborate de organul
judiciar.




CARACTERISTICI ALE STILULUI:

-funcie referenial;


-enunuri cu form impersonal


-coninut normativ;


-enunuri clare, lipsite de ambiguitate;


-folosirea unui inventar lexical cu termeni clar definii;


-folosirea clieelor formale;


-utilizarea unor cliee care indic atitudinea necesar (se
completeaz
cu majuscule, se scrie numai n chenarul albastru, se va
completa, se


scrie cu litere de tipar etc);


-respect proprietatea termenilor;


-folosete terminologia de specialitate;


-folosete neologisme;


-n raport cu realitatea, mesajul este preponderent denotativ;


-conform relaiei E-R (emitator-receptor)beneficiar. Emitor -
specializat, adic organul
legislativ; n acest tip de text, emitorul d receptorului
instruciuni
n legtur cu modul n care trebuie neles textul. Instruciunile
sunt
realizate prin mijloace lexicale (trebuie, e obligatoriu, e interzis)
sau
prin mijloace formale (art. 1,2). Receptorul este de obicei
specializat -
cel care trebuie s aplice legea, dar i nespecializat - cel care
vrea s
cunoasc legea.

-conform efectului mesajului: Acord, fiindc autorii sunt persoane
credi-tabile n domeniul juridic. Emitorul poate controla efectul
mesajului asupra receptorului (tip de discurs unde funcia
perlocuionar este controlabil).


-conform funciei mesajului: informare, educare.


-conform ncrcturii emoionale a mesajului: neutru, prohibitiv.




PARTICULARITI LINGVISTICE

Lexicale:terminologie specifica
Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi; -
Substantive abstracte; -Verbul "a trebui", verbul "a putea"; -
Folosirea infinitivului cu valoare de imperativ; -Verbe la diateza
reflexiv-pasiva, preferinta pentru anumite verbe, locutiuni si
expresii; -Forme impersonale; -Expresii verbale
impersonale.Sintactice:Coordonare sisubordonare; - constructii
infinitivale; -fraze coordonate;
Stilistice:clisee; -elipsa, verbele copulative; -fara figuri de stil si
digresiuni.



B. STILUL ADMINISTRATIV

CUPRINDE: domeniul legislativ, administrativ, texte elaborate de
organul administrativ.

CARACTERISTICI ALE STILULUI:


enunuri cu form impersonal


coninut normativ


enunuri clare, lipsite de ambiguitate


inventar lexical cu termeni clar definii


prezena clieelor


respect proprietatea termenilor


folosete terminologia de specialitate


are un numr mai mare de formule fixe dect stilul juridic
(cerere, telegram etc.)


obiectiv i impersonal


accesibil, clar i precis


conform relaiei E-R beneficiar. Emitor - specializat adic
organul legislativ. Receptorul este de obicei specializat - cel care
trebuie s aplice legea.


conform efectului mesajului: Acord, fiindc autorii sunt instituii
creditabile n domeniul administrativ, (act oficial)


Not! n cazul cererii, scrisorii oficiale, telegramei, efectul
mesajului vizeaz acordul/ dezacordul/ aprobare/ dezaprobare/
respingere/ informare.


conform scopului: funcie conativ.


conform ncrcturii emoionale a mesajului: neutru, prohibitiv.




PARTICULARITI LINGVISTICE

Lexicale:Terminologie
specific:
adeverin,
adres, cerere,
certificat,
domiciliu, dosar
indemnizaie


Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi; -Verbul "a
trebui", verbul "a putea"; -Folosirea infinitivului cu valoare de
imperativ; -Verbe la diateza reflexiv-pasiva, preferinta pentru
anumite verbe, locutiuni si expresii; -Forme impersonale; -Expresii
verbale impersonale.

Sintactice: - constructii infinitivale; -fraze coordonate;

Stilistice -fara figuri de stil


3. Stilul publicistic

Stilul publicistic este propriu ziarelor si revistelor destinate
marelui public; este stilul prin care publicul este informat,
influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu
evenimentele sociale si politice, economice, artistice etc.
Modalitatile de comunicare sunt: monologul scris (in presa si
publicatii), monologul oral (la radio si televiziune), dialogul oral
(dezbaterile publice), dialogul scris (interviuri consemnate scris);

ARTICOLUL, CRONICA, REPORTAJUL, FOILETONUL,
INTERVIUL, MASA ROTUNDA, STIREA, ANUNTUL
PUBLICITAR

CARACTERISTICI ALE STILULUI


o are funcie de mediatizare a evenimentelor;
o conine informaii economice, politice, sociale;
o influeneaz opinia public (discurs persuasiv);
o n conformitate cu strategiile persuasive, discursul se
poate adresa raiunii sau afectivitii;
o strategia persuasiv se bazeaz pe
argumente: A.persuasiunea adresat raiunii aduce
argumente de specialitate, de tip cauz-efect; (cauze-
situaie de analizat i/ sau problem-soluii-rezultate/
modaliti de aplicare a soluiilor); B.persuasiunea
adresat afectivitii aduce argumente de popularitate,
superioritatea unor produse n raport cu altele similare,
mrturia unor beneficiari ai produsului, tradiie, grija fa
de destinatar.
o dimensiunea persuasiv ine de publicitar;
o are funcie conativ;
o exprim atitudini;
o orientat spre maxim accesibilitate i actualitate.
o utilizarea limbii literare, dar si a unor formulari tipice
limbajului cotidian;
o receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni noi (
neologisme ), preocuparea pentru inovatia lingvistica
(creatii lexicale proprii), utilizarea unor procedee menite a
starni curiozitatea cititorilor; titluri eliptice, adeseori formate
dintr-un singur cuvant, constructii retorice (repetitii,
interogatii, enumeratii, exclamatii etc.), utilizarea larga a
sinonimelor; tendintele de aglomerare sintactica; tendinta
eliminarii conjunctiilor copulative .
o utilizarea unor mijloace menite sa atraga publicul
(exclamatii, grafice, interogatii, imagini etc)

Not!

o Unele forme se apropie de stilul colocvial, artistic sau
tiinific, prin faptul c mbin informaia cu o prezentare/
comentare a acesteia, ceea ce, uneori, presupune i o
anumit implicare subiectiv a autorului.
o Coninutul reflect realitatea imediat i este completat
cu mijloace extralingvistice de tipul: fotografie, caricatur,
hart, schem, statistic, tabel.

PARTICULARII LINGVISTICE

Lexicale: Este evitat limbajul profesional (el se folosete n
publicaiile de specialitate). Termenii noi sunt explicai prin
analogie: raporturi de asemnare/ difereniere stabilite ntre dou
sau mai multe obiecte, fenomene, fiine etc. Utilizeaza titluri
socante pentru a atrage atentia, pentru acoperirea subiectului sau
pentru oreferire nemijlocita la continut.

Morfologice:Folosete preponderent diateza activ

Sintactice: Construit cu propoziii enuniative ct mai accesibile
i mai simple. Formulri eliptice care s impresioneze i s atrag
atenia.

Stilistice: Detaliile sunt precise i elocvente. Stilul cel mai
sensibil la inovaie. Se utilizeaza uneoriprocedee artistice
(asemanatoare cu stilul beletristic).



4. Stilul artistic (beletristic)

Stilul beletristic are drept caracteristica fundamentala functia
poetica a limbajului (expresiva, sugestiva); (artistic) se foloseste
in operele literare.

CUPRINDE: operele literare n proz, versuri i operele
dramatice; tot aici pot fi incluse eseurile, jurnalele, memoriile,
amintirile.



CARACTERISTICI:

o libertatea pe care autorul i-o poate lua n raport cu
normele limbii literare;
o contrastul dintre sensul denotativ i sensul conotativ al
cuvintelor (n special n poezie, prin modul neobinuit n
care se folosesc cuvintele);
o caracterul individualizat al stilului;
o unicitate i inovarea expresiei;
o bogie lexical - din punct de vedere statistic;
o sensuri multiple ale aceluiai cuvnt;
o nglobeaz elemente din toate stilurile funcionale, dar
i din afara limbii literare (arhaisme, regionalisme,
elemente de argou, elemente de jargon);
o mesajul are funcie poetic, centrat asupra lui nsui,
asigurndu-i acestuia o structur care l face perceptibil la
nivelul formei i adesea uor de fixat n memorie. Prin
funcia poetic, un mesaj nu mai e un simplu instrument,
un vehicul pentru informaie, ci un text interesant n sine:
plcut, frumos, obsedant, amuzant etc. Pregnana
mesajului e produs de simetrii, repetiii, rime, ritm,
sensuri figurate etc. Funcia poetic se manifest desigur
n poezie, dar nu numai n ea; e prezent n vorbirea
curent, n expresii i locuiuni populare, n sloganuri,
proverbe etc.
o folosirea termenilor cu sens figurat ca si a celora care,
prin anumite calitati, trezesc in constiinta cititorilor imagini
plastice, emotii, sentimente;
o o mare complexitate, data fiind diversitatea operelor
literare cat si faptul ca fiecare autor isi are propriul stil;
o bogatia elementelor lexicale (cuvinte din fondul principal
lexical, termeni regionali, arhaici, neologisme, termeni de
jargon sau argou etc);
o extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a
polisemiei unor termeni;
o cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa;
o relieful enuntului poate fi intarit chiar si prin abaterea de
la uzul curent al limbii.

CALITILE GENERALE ALE STILULUI:

o Claritate: exprimarea clar a gndurilor i a
sentimentelor.
o Proprieti: utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate
pentru exprimarea gndurilor i sentimentelor.
o Corectitudine: respectarea normelor limbii n
organizarea comunicrii.
o Precizia: utilizarea riguroas a termenilor n
organizarea enunurilor.
o Puritatea: utilizarea mijloacelor lingvistice admise de
limba literar.


PARTICULARITI LINGVISTICE

Lexicale: Polisemantism; Sensul conotativ; Varietate lexical

Morfologice: Valori expresive ale prilor de vorbire; Mrcile
subiectivitii

Sintactice: Diversitatea raporturilor de subordonare; Inversiuni,
dislocri topice

Stilistice: Prezena
procedeelor artistice




5. Stilul colocvial

Stilul colocvial (familiar) se utilizeaza in sfera relatiilor de familie,
in viata de zi cu zi.

CUPRINDE (sfera de utilizare) - relaii interpersonale n planul
vieii cotidiene.



CARACTERISTICI:

o conform specificului discursului: discurs ficional/ stil
artistic, discurs nonficional/ stil tiinific;
o recurge la elemente suprasegmentale (ton, gestic,
mimic);
o are o mare ncrctur afectiv;
o regulile gramaticale pot fi nclcate;
o pot fi folosite elemente de argou sau jargon;
o sunt folosite particulariti regionale sau socio-
profesionale;
o se realizeaza dezvoltarea spontana, neintentionata a
limbii.
o un anume grad de afectivitate;
o folosirea unor formule de adresare, pentru implicarea
ascultatorului;
o utilizarea mijloacelor non-verbale; oscilare intre
economie si abundenta in exprimare. Economia se
manifesta prin intrebuintarea cliseelor lingvistice, a
abrevierilor de tot felul, dar mai ales prin elipsa, ca urmare
a vorbirii dialogate, precum si prin mijloace extralingvistice
(mimica, gestica) care permit intreruperea comunicarii,
restul fiind sugerat. Abundenta in exprimare este
materializata prin repetitie, prin utilizarea zicalelor,
proverbelor, locutiunilor si expresiilor, prin evitarea
cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze.
o prezenta unor termeni regionali sau chiar argotici;
o folosirea diminutivelor, augmentativelor, substantivelor
in vocativ sau a verbelor la imperativ;
o simplitate, degajare si naturalete.
o conform relaiei E-R (beneficiar)

Emitorul poate fi specializat sau nespecializat.
Receptorul poate fi i

el specializat sau nespecializat. In cadrul acestui stil,
relaia emitor-receptor poate fi i de rudenie.
o conform efectului mesajului

Acord

Identificare

Internalizare
o conform funciei mesajului (scop):

Informare

Educare

Divertisment

Publicitar
o conform ncrcturii emoionale a mesajului

Emoional

Persuasiv

Manipulant

Prohibitiv

Critic

Polemic


CALITILE GENERALE ALE STILULUI

Claritate
Proprietate
Corectitudine
Precizia
Puritatea

PARTICULARITI LINGVISTICE

Lexicale: Argou; Jargon;Neologisme la moda; Cuvinte tipice unor
graiuri

Morfo-sintactice: Pronume, adjective, adverbe nehotarate.
Aproximari prin numerale si substantive. Pronume si verbe cu
specific regional; enunturi fragmentate. Izolari, inversiuni, elipse.
Digresiuni, paranteze.

Stilistice: Diminutive. Argumentative. Cuvinte cu sens peiorativ.
Superlative expresive. Vocative, interjectii,imperative. Zicale.


Elementele situatiei de comunicare: Emitator, Receptor,
Mesaj

Elementele situatiei de comunicare E R M:

a) Emitor: funcie emotiv(emitorul este cel care transmite
mesajul unui receptor; funcia emotiv se concretizeaz n
selecia informaiei pe care emitorul o opereaz n realitatea
nconjurtoare);


b) Receptor: funcie conativ(receptorul este cel cruia i se
adreseaz mesajul emitorului, adic el este cel care primete o
informaie, astfel se concretizeaz funcia conativ sau de
cunoatere. Efectul mesajului se msoar ntr-un rspuns verbal/
scris sau comportamental);


c) Mesaj: funcie poetic (ceea ce emitorul transmite
receptorului printr-un proces de codificare a unor elemente
verbale/ nonverbale).


Cerina (verbul de comand) :

1. Precizeaz/ indic/ arat/ menioneaz/ stabilete/
consemneaz/ identific


Forma i coninutul rspunsului:

Rspunsul presupune s stabileti i s ari n mod precis
i succint aspectul impus de cerin



Exemplu:


Art. 23 (1): Copilul are dreptul la liber exprimare. Art. 25 (1):
Copilul are dreptul la libertate de gndire, de contiin i de
religie. Art. 28 (1): Copilul are dreptul la respectarea personalitii
i individualitii sale i nu poate fi supus pedepselor fizice sau
altor tratamente umilitoare sau degradante. (Legea privind
protecia i promovarea drepturilor copilului]


Cerin: Precizeaz, elementele situaiei de comunicare din textul
dat {emitor, receptor mesaj].




Indicaii: Pentru un rspuns corect trebuie:

1. s ii cont de sensul i funcia termenilor pe care trebuie s-i
numeti: Emitator, Receptor, Mesaj -definitiile


2. s le identifici pe text:

Emitorul este specializat: instituia care d legile. Ideea
specializrii este susinut de titlu, Legea privind protecia i
promovarea drepturilor copilului, i de structuri formale
tipice: Art. 23, Art. 25, Ari. 28, paragrafe notate cu (1), (1), (1).


Receptorul este specializat, respectiv cel care aplic legea, dar i
nespecializat, adic ceteanul beneficiar care citete legea.


Mesajul este circumscris de tema textului: protecia copilului.



Sugestii de raspuns:


BILETUL 1. Stilul stiintific

1.Autor, titlu

In subsolul textului este indicat numele autorului, Constantin C.
Giurescu, Dinu C. Giurescu, titlul lucrarii de unde este extras
fragmentul, Scurt istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi.

Titlul sugereaza ca fragmentul ar putea apartine unui text din
sfera stiintifica. El indica un text de specialitate din domeniul
istoriei: Scurt istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi.


2.Tipul de discurs (text nonfictional, informativ).

Discursul este nonfictional (poate fi identificat conform
predominantei cuvintelor cu sens denotativ si in conformiate cu
sfera de referinta a cuvintelor).

In text sunt folositi termeni cu sens denotativ:corpul omenesc,
familie, motenirii lingvistice; moteniri sufixele;romneti; etc.

Discursul are functie referentiala.El transmite informatii stiintifice
pe baza unui text informativ.Primul enunt poate fi considerat un
argument: Sub raportul limbii, cercetrile ntreprinse [...] au putut
stabili un numr de 160 (o sut aizeci) de termeni romneti
care sunt de origine geto-dac.

Urmatoarele enunturi sunt menite sa exemplifice argumentul. E
de notat faptul ca exemplificarea argumentului se face atat prin
recursul la termenii romanesti de origine geto-daca; cat si prin
observatiile facute in legatura cu termenii care vor sporii prin
cercetari ulterioare care ne vor arata si alte aspecte a mostenirii
lingvistice...


Ultimul enunt poate fi considerat o concluzie a ideii despre
legatura termenilor romanesti cu originea geto-daca: Ni s-au
pstrat de la daco-gei i cteva nume de ape: n primul rnd
Dunrea, care deriv dintr-un Dunaris dacic; apoi Argeul din
Argessos (la Herodot diformat: Ordessos); Brzava, al crei nume
se regsete n oraul dacic Berzobis; Someul: o inscripie latin
din inuturile udate de acest ru vorbete de Samus; este sigur c
romanii au pstrat vechiul nume, autohton. Acelai lucru cu Oltul,
Aluta n izvoarele latine, i cu Tisa.

3. Sfera de utilizare:

Discursul este relevant pentru stilul stiintific si are relevant in
domeniul istoriei si criticii literare.


4. Elementele situatiei de comunicare Emitator-Receptor-Mesaj


*Conform relatiei E-R (Emitator-Receptor)(Beneficiar)

Emitatorul este specializat, respectiv o persoana abilitata in
domeniul istoriei si criticii literare. Receptorul nu este prezent
explicit, dar se poate presupune ca este puternic specializat,
respectiv tot o persoana abilitata in domeniul istoriei si criticii
literare, sau nespecializat, categorie din care fac parte cititorii
care sunt interesati de aceasta tema.

Relatia emitator-receptor este determinata de emitator prin
numirea publicului-tinta (se adreseaza in special tinerilor, dupa
cum reiese din titlul fragmentului).


*Conform efectului mesajului

Mesajul vizeaza ca efect acordul cu informatia in masura in care
informatia este corecta stiintific si in masura in care este corect
argumentata.


*Conform functiei mesajului (scop)

Functia mesajului este de informare, concentrata pe un subiect
precis: legatura dintre termenii romanesti si originea geto-dac.

Mesajul are si functie educativa: in masura in care textul este
folosit in procesul invatarii in orele de limba, dar si in masura in
care un receptor nespecializat doreste sa conoasca problema.


*Conform incarcaturii emotionale a mesajului

Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate.
Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.Autorul
vizeaza o problema teoretica, exemplificata printr-un context
cultural dat.

5. Caracteristici ale stilului:

a. Corectitudine: textul este alcatuit din enunturi construite in
conformitate cu regulile grmaticale si semantice.
b. Claritate:descriere clara, logica, coerenta, obtinutaprin folosirea
unor cuvinte al caror sens este consacrat si prin evitarea
termenilor prea specializati.
c. Obiectivitate: continutul textului se refera la o problema reala,
demonstrata stiintific.
d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de
elevi/studenti familiarizati cu terminologia, sau oricare alt cititor cu
o monima specializare.
e. Proprietatea termenilor: termenii sunt folositi cu sensul propriu,
denotativ (raport, limba, cercetari, termeni, origine etc.)
f. Sens unic (opera inchisa): receptarea textului se face numai in
sensul indicat de autor.



BILETUL 2. Stilul stiintific

1.Autor, titlu

In subsolul textului este indicat numele autorului,Sorin
Alexandrescu, titlul lucrarii de unde este extras
fragmentul, Paradoxul romnesc

Titlul sugereaza ca fragmentul ar putea apartine unui text din
sfera stiintifica, specialitatea istorie.


2.Tipul de discurs (text nonfictional, informativ).

Discursul este nonfictional (poate fi identificat conform
predominantei cuvintelor cu sens denotativ si in conformiate cu
sfera de referinta a cuvintelor).

In text sunt folositi termeni cu sens denotativ: paradox, istorie,
cultural, european, geografia, latinitate,apartenenta, pamant,
cultura, arte, caracter etc.
Discursul are functie predominant referentiala.El formuleaza
argumente referitoare la modul in care poate fi interpretata
paradoxul roman.Primul enunt poate fi considerat un
argument: Primul paradox al domeniului romn se refer la
poziia sa n spaiul cultural european. Geografia i istoria au
plasat Romnia ntre Europa central, Europa rsritean i
Balcani, asemeni unei insule de latinitate pierdute ntr-o mare
slav i ungar. Urmatorul enunt are un caracter explicativ.Spaiul
romn s-a format astfel la frontiera a trei zone culturale diferite i,
asemeni oricrui spaiu de frontier, i le-a apropiat, difereniindu-
se n acelai timp de fiecare din ele. [...]

Ultimul enunt poate fi considerat o concluzie a ideii despre cultura
si caracterul domandit de romani: Romnii i-au creat propria lor
cultur, acceptnd un minim de elemente comune cu fiecare zon
vecin, minim care fcea posibil contactul cu aceasta i care a
servit, n acelai timp, tocmai pentru a o diferenia de celelalte
zone vecine. Datorit unei asemenea arte au reuit ei s
echilibreze caracterul, altminteri divergent, al acestor numeroase
influene.

3. Sfera de utilizare:
Discursul este relevant pentru stilul stiintific si are relevant in
domeniul istoriei si criticii literare.

4.Elementele situatiei de comunicare Emitator-Receptor-
Mesaj
*Conform relatiei E-R (Emitator-Receptor)(Beneficiar)

Emitatorul este specializat, respectiv un specialist in domeniul
istoriei. Ideea rezulta din titlul lucrarii Paradoxul romnesc.
Receptorul poate fi specializat si/ sau nespecializat. Specificul
unor texte de acest gen este ca se adreseaza unuipublic larg ,
care nu trebuie sa fie neaparat specializat.
*Conform efectului mesajului
Mesajul vizeaza ca efect acordul cu informatia in masura in care
este corecta stiintific.

*Conform functiei mesajului (scop)
Functia mesajului este de informare concentrata pe un subiect
precis: paradoxul domeniului romn. In acest context intrbarile
esentiale ale mesajului informativ actualizate aici
sunt:Ce? (paradoxul roman), Cum? (ca tablou al romanilor in care
si-au format propria cultura si caracter).
Mesajul are si functie educativa: in masura in care textul este
folosit in procesul invatarii, dar si in masura in care un receptor
nespecializat doreste sa cunoasca problema.


*Conform incarcaturii emotionale a mesajului
Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate.
Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.Autorul
vizeaza o problema teoretica, exemplificata printr-un context
cultural dat.

5.Caracteristici ale stilului:
a. Corectitudine: din punct de vedere gramatical si lexical textul
este corect alcatuit.
.
b. Claritate:descriere clara, logica, coerenta, ea se obtine prin
folosirea unor cuvinte al caror sens este consacrat si prin evitarea
termenilor prea specializati.
c. Obiectivitate: continutul textului se refera la o problema
demonstrata stiintific.
d. Accesibilitate: limbajul este usor de inteles atat de specialisti,
cat si de elevi/studenti familiarizati cu terminologia, sau oricare alt
cititor cu o minima specializare.
e. Proprietatea termenilor: termenii sunt folositi cu sensul propriu,
denotativ (istorie, cultural, geografia, latinitate, cultura, arte,
caracter etc.)
f. Sens unic (opera inchisa): receptarea textului se face numai in
sensul indicat de autor.



BILETUL 5. Stilul stiintific

1. Autor, titlu (se afl n partea dreapt jos) i tem (despre ce e
vorba n text)
n subsolul textului este numit autorul Vasile Prvan i
titlul nceputurile vieii romane la gurile Dunrii. Titlul
sugereaz c textul ar putea fi de specialitate i c aparine unei
sfere tiinifice (sensul sintagmei din titlu, nceputurile vieii
romane la gurile Dunrii, care sugereaz o plasare a unui
eveniment istoric - instaurarea vieii romane n spaiu - la gurile
Dunrii - i n timp - nceputurile). E important de remarcat faptul
c tema fragmentului citat care se refer la modul de lectur a
istoriei indic faptul c avem de-a face cu un text de escort, un
text explicativ.

2. Tipul de discurs (text nonficional, justificativ) Discursul
este nonficional (poate fi identificat conform predominanei
cuvintelor cu sens conotativ/ denotativ i n conformitate cu sfera
de referin a cuvintelor). n text sunt folosii termeni cu sens
denotativ: istorie, popor, cri-, via. Discursul are funcie
predominant referenial. El formuleaz argumente referitoare la
modul n care poate fi interpretat istoria veche. Din acest punct
de vedere fragmentul dat poate fi considerat o definiie a tipurilor
de lectur a istoriei: nvaii care scriu istoria popoarelor sunt de
dou feluri: unii, care din copilrie i pan la btrnee au trit tot
ntre cri, iar alii, care au trit i viaa cea de toate zilele, cu
luptele, necazurile, ureniile i frumuseile ei, cunoscnd n came
i oase oameni vii de toate felurile. Urmtoarele enunuri au un
caracter explicativ. Ele enumera atributele fiecrui tip de cititor,
respectiv cititorul care interpreteaz istoria numai prin intermediul
altor lecturi i cel care coreleaz viaa cu textele citite. Ultimul
enun este favorabil celui de-al doilea tip de cititor. Considernd
fragmentul o prefa la un model de lectur i interpretare a
istoriei se poate afirma c autorul va citi istoria conform celui de-
al doilea model.

3. Sfera de utilizare Sfera de referin a termenilor este cea la
intersecia dintre domeniul strict tiinific i cel literar. Chiar dac
discursul are relevan n domeniultiinelor umaniste, stilul este
tangent la domeniul eseisticii i al literaturii.

4. Elementele situaiei de comunicare ERM

Conform relaiei E-R (beneficiar) Emitorul este specializat,
respectiv un specialist n domeniul istoriei, Ideea specializrii este
susinut de titlul lucrrii -nceputurile vieii romane la gurile
Dunrii i de tem - modul n care este citit i interpretat
istoria. Receptorul poate fi specializat, nespecializat, sau n curs
de specializare (elevi, studeni).
Conform efectului mesajului Mesajul vizeaz ca
efect acordul cu informaia n msura n care este corect
tiinific.
Conform funciei mesajului (scop) Funcia mesajului este de
informare concentrat pe un subiect precis: cum se citete i se
interpreteaz istoria.ntrebrile eseniale ale mesajului informativ
actualizate sunt: Ce? (istoria), Cnd? (de la nceputuri}, Pentru
cine? (pentru specialii,nvai), Cum? ( citirea istoriei numai din
cri/ corelarea lecturii cu viaa). Funcia educativ este prezent
n msura n care textul este folosit n procesul nvrii n orele
de istorie sau este folosit de diveri receptori interesai de subiect.
Conform ncrcturii emoionale a mesajului Mesajul
este neutru din punctul de vedere al implicrii afective a autorului,
prin datele furnizate. Prin tonalitate ns textul tinde ctre
emoional, graie figurilor de stil prezente n text i graie
construciei ample a frazei.

CARACTERISTICI ALE STILULUI
1. Corectitudine: din punct de vedere gramatical i lexical textul
este corect alctuit.
2. Claritate: descriere clar, logic, coerent, obinut prin
folosirea unor cuvinte al cror sens este consacrat i prin evitarea
termenilor prea specializai.
3. Obiectivitate: coninutul textului se refer la o problem aflat
la grania dintre subiectiv i obiectiv, dup cum indic i
fragmentul citat n care discursul este construit pe dou moduri
posibile de lectur.
4. Accesibilitate; limbajul poate fi neles de specialiti, dar i de
elevi/ studeni familiarizai cu terminologia, sau oricare alt cititor
cu o minim specializare (sate, orae, ri, biserici, nvai).
5. Proprietatea termenilor, termenii sunt folosii cu sensul
propriu (istorie, popoare, rspunsuri).
6. Sens unic (oper nchis): receptarea textului dat se face
numai n sensul indicat de autor.




BILETUL 94. Stilul juridic - administrativ

ETAPE
1. Autor, titlu (se afla in partea dreapta de jos) si tema (despre
ce este vorba in text).
Informatiile apar in subsolul textului. In cazul textelor juridice,
autorul este institutia care elaboreaza legea. Titlul din subsolul
textului specifica domeniul de aplicare, Convenia European a
Drepturilor Omului. Titlul sugereaza ca textul apartine stilului
juridic-administrativ. Tema face referire la drepturile
omului.Aceasta se concentreaza asupra drepturilor omul in
diferite ipostaze. In acest sens legea prevede trei tipuri de
drepturi: dreptul la respectarea vieii sale private i de familie,
dreptul la libertatea de gndire, de contiin i de religie sidreptul
la libertatea de exprimare.
Cele trei articole de lege se insccriu in sfera relatiilor interumane.
Ele vizaza relatiile din viata privata a omului (relatiile de familie),
si relatiile din viata publica.

2.Tipul de discurs (text nonfictional, descriptiv)
*Conform specificului discursului
Discursul este nonfictional (poate fi identificat conform
predominantei cuvintelor cu sens denotativ si in conformitate cu
sfera de referinta a cuvintelor). In text sunt prezente cuvinte cu
sens denotativ: autoriti, lege, gndire, contiin, religie.

3.Sfera de utilizare
Textul apartine stilului juridico-administrativ, utilizat in relatii
administrative, oficiale, de natura juridica.

4.Elementele situatiei de comunicare ERM (emitator-receptor-
mesaj)
-conform relatiei E-R (beneficiar)
Emitatorul este specializat: institutia care da legile. Ideea
specializarii este sustinuta de titlu Convenia European a
Drepturilor Omului, si de termenii de specialitate: lege, penal,
securitate nationala, societate democratica, autoritatilor publice
etc. Receptorul este si el specializat, respectiv, cel care aplica
legea, dar si nespecializat, adica cetateanul beneficiar care
citeste legea.
-conform efectului mesajului
Acordul cu informatia este prezent in masura in care legea este
justificata de un anumit context social.
-Conform functiei mesajului (scop)
Texul are functie de informare: are dimensiune pragmatica si
aplicabilitate in sfera vietii private si vietii publice. Structural textul
raspunde la intrebarile specifice textului informativ:Ce? (drepturile
omului), De ce? (sunt importante: fiindca orice cetatean poate
avea acces liber si neingradit la informatiile de interes public).
Textul are si functia de popularizare, prin promovarea legii in
randul cetatenilor.
Functia educativa consta in a sugera un anumit comportament
intr-o situatie data, respectiv cunoastearea anumitor informatii de
interes public.
-Conform incarcaturii emotionale a mesajului
Mesajul este preponderent denotativ, se adreseaza ratiunii si este
lipsit de componenta afectiva.

CARACTERISTICI ALE STILULUI

1. Are formule fixe: fiecare paragraf incepe cu un numar.

2. Obiectiv si impersonal: in text nu exista marcile autorului.

3. Accesibil, clar si precis: accesibil prin termenii utilizati, clar prin
structura frazei si precis pentru ca numeste situatia si
comportamentul.

4. Vocabular pronuntat specializat: lege, art.

6. Folosirea cliseelor : In acest context, sablonul se
materializeaza in structura formala a textului, respectiv, paragraful
care defineste continutul articolului (8, 9, 10).
PARTICULARITATI LINGVISTICE
Lexicale: Termeni de specialitate: lege, penal, securitate
nationala, societate democratica.
Monosemantism si neologisme.
Morfologice: Substantive
abstracte
Reflexiv impersonal si Forme impersonale.
Sintactice: Enunturile sunt structuri de tip cliseu, propozitiile sunt
principale, dezvoltate, independente, enuntiative cu nuanta
imperativa, in ceea ce priveste aplicabilitatea. Predomina
coordonarea.
Stilistice: Clisee:art. 8,9,10; paragrafe 1,2.




BILETUL 97. Stilul publicistic

ETAPE


1. Autor, titlu (se afl n partea dreapt jos) i tem (despre ce e
vorba n text)

Textul are n subsol autorul, J onathan Scheele, i
titlul Conferina domnului Jonathan Scheele.Titlul trimite la
condiiile unei comunicri eficiente, foarte puin sau deloc
cunoscute vorbitorilor. Tema este definirea Ce nseamn s fii
european

2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) Din
informaia din subsolul textului rezult tipul de text: conferin
(convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme
din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa,
de a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este conativ.
Textul este nonficional (poate fi identificat conform predominanei
cuvintelor cu sens denotativ i n conformitate cu sfera de
referin a cuvintelor). Textul nu are elemente de confesiune.
Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i
prin modul de construire a discursului. n acest sens poate fi
considerat un text reflexiv.
El prezint dialogul din punctul declanrii lui, lundu-se n
seam capacitile interlocutorilor, disponibilitile acestora,
apreciindu-se ca valoare fundamental n comunicarea de acest
tip, respectul. Primul enun sugereaz faptul c tema articolului
urmeaz dup o alt intervenie Am fost invitat s vorbesc despre
Ce nseamn s fii european. V mrturisesc c
nu mi este uor s dau un rspuns, pentru c sunt deja
european: e o stare fireasc,

pe care nu simt nevoia s o definesc. [] Demonstraia pornete
de la alegerea interlocutorilor,
de la declinarea poziiilor acestora, care, obligatoriu, au opinii
diferite, au aceeai disponibilitate intelectual, au un fond de
referin comun (valori, reguli, principii). Se anticipeaz din
enunurile de nceput ale articolului condiia esenial a efortului
colocvial, acela de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a
pornit. Regulile notate ntr-un limbaj aflat la grania beletristic/
publicistic vizeaz personalitatea vorbitorilor, dimensiunea moral
a acestora, fora de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a
convige, se apeleaz la exemple alegorice (pentru a defini
calitatea de european prin mprtirea unui set de
valori). Tranant, se numete ca virtute cardinal fundamental a
dialogului facultatea de a vedea, coroborat, n viziunea autorului
puin la istoria Uniunii Europenei. Pericolele intuite care ar
amenina spaiul public, n cazul ignorrii regulilor formulate, sunt
vorbria i discursul torenial. Articolul este construit dup
structura discursului argumentativ.

3. Sfera de utilizare Textul este la intersecia dintre stilul
beletristic (eseistic) istilul publicistic. Aparine stilului
publicistic prin tem i prin faptul c este un articol, prin efectul de
convingere (persuasiune) i aparine stilului beletristic prin
maniera subiectiv de tratare a temei.

4. Elementele situaiei de comunicare ERM (emiotor-receptor-
mesaj)

o Conform relaiei E-R (beneficiar)(emitr-receptor) Relaia
emitor-receptor este traductibil n termenii autor-cititor. Aici
emitorul este specializat, problema comunicrii fiind o problem
constant a sa. Receptorul nu trebuie s fie neaprat specializat,
dimpotriv, prin modul de construire a discursului reflexiv se
poate presupune c autorul vizeaz un public-int nespecializat
n domeniu, dar interesat de ceea ce nseamn a fii european. Se
poate spune, de asemenea, c textul citat este o invitaie la a
nelege ceea ce inseamn s fii european.

Conform efectului mesajului. Mesajul vizeaz ca efect
principal persuasiuneareceptorului. Primul efect ar fi cel de a
convinge un receptor neiniiat sau slab iniiat c definitorie pentru
cunoaterea a ceea ce inseamna a fii european st la
baza valorii. Titlul este construit ca s pregteasc terenul pentru
persuasiune. Efectul de persuasiune este ns gndit de la
nceputul discursului prin punerea problemei:pentru a defini
calitatea de european prin mprtirea unui set de valori. Printr-
un astfel de enun, autorul incepe sa defineasc din punctul su
de vedere ceea ce inseamn a fii european. Astfel citit, primul
enun are efect de captare a ateniei, fiindc el creeaz un nivel
de ateptare. Un alt efect ar fiacordul. El poate veni de la
receptorii specializai.

Conform funciei mesajului (scop) Textul are funcie de
informare. ntrebri definitorii pentru mesajul
informativ: Cine? (Jonathan Scheele), Ce? (definitia
europeanului), De cnd?, Pn cnd?, De ce? (Uniunea a aprut
din nevoia de a nu mai avea niciodat un rzboi mondial. Planul,

Visul a fost integrarea voluntar a economiilor Europei att de
strns, nct rzboiul
sa nu mai fie o opiune. i a reuit, iar succesul se traduce ntr-o
valoare european
clar i palpabil: pacea. ntre statele membre nu au mai existat
rzboaie dup 1950.). Funcia educativ este reprezentat de
prezentarea unei perspective asupra valorii de a fii european.

Conform ncrcturii emoionale a mesajului Mesajul
este emoional n msura n care textul este o mpletire ntre
evocare i argumentare. Textul face apel la afectivitate, dar i la
raiune.

CARACTERISTICI ALE STILULUI

1. Corectitudine: enunurile sunt alctuite corect din punct de
vedere
gramatical.

2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a
sentimentelor i a ideilor; ea se obine prin folosirea unor cuvinte
al cror sens este consacrat i prin evitarea termenilor prea
specializai.

3. Obiectivitate: enunurile se refer la o dimensiune
fundamental a existenei umane: europenizarea; tendina spre
subiectivitate este prezent prin mrcile morfologice (verbe la
persoana a II-a singular).

4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele
membre, Uniunea European etc.), ns familiar cititorilor i
asculttorilor.

5. Sens multiplu (oper deschis): este o secven cu rol n
formarea vorbitorilor, care poate trimite spre alte sensuri i poate
genera alte opinii.

6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i
educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs
reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii.

FORMA DISCURSULUI PUBLICISTIC

Articol - text informativ (cu funcie predominant referenial, dar
poate avea i funcie conativa). El poate fi argumentativ,
demonstrativ, reflexiv, eseistic.