Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. STILUL STIINTIFIC
Se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investigatii, cercetari,
caractere tehnice etc, cu alte cuvinte, in lucrarile stiintifice; comunicarea este lipsita de incarcatura
afectiva; accentul cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc., astfel ca functia limbajului este
cognitiva;
CUPRINDE: articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti, persoane creditabile in
domeniul stiintific. Textele stiintifice urmaresc sa exploreze, sa explice, sa argumenteze cunostinte
factuale.
CARACTERISTICI:
are functie exclusiv referentiala;
trasmite informatii stiintifice, tehnice, utilizate pe baza unor rationamente logice, deductive,
argumentate;
respecta proprietatea termenilor;
se folosesc multe neologisme;
conform tipului de discurs: nonfictional, argumentativ, descriptiv, explicativ.
conform relatiei E-R (emitator-receptor). Emitatorul poate fi specializat (chimis, sociolog, psiholog,
medic etc.). Receptorul este specializat sau nespecializat. Relatia emitator-receptor poate fi
determinata de emitator prin numirea publicului-tinta sau nedeterminata.
conform efectului mesajului: Acordul, fiindca autorii sunt persoane creditabile in domeniul stiintific.
conform functiei mesajului (scop): informare, educare, publicitar (functie colaterala intalnita la
textele de escorta de tip prefete, cuvant inainte).
conform incarcaturii emotionale a mesajului: critic, polemic, neutru.
folosirea cuvintelor monosemantice;
claritatea exprimarii (pusa in evidenta printr-o structura adecvata a propozitiei/frazei), precizie,
corectitudine;
utilizarea sensului propriu al cuvantului;
un grad mare de tranzitivitate;
fiecare domeniu stiintific isi are propriul vocabular; termenii utilizati sunt monosemantici. Lexicul
stiintific include numeroase neologisme si cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe (antebrat ,
contraofensiva) sau compuse cu sufixoide si prefixoide (biolog, geografie etc.) Acestora li se adauga
utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne conventionale, formule stereotipe. Dintre compozitiile
pe baza textelor stiintifice, amintim: analiza stiintifica (filozofica, economica, politica, botanica, etc);
studiul; comunicarea; referatul; eseul;
PARTICULARITATI LINGVISTICE:
Lexicale: terminologie de specialitate, monosemantism, neologisme, prefixoide;
Morfologice:Substantive abstracte, pluralul autorului;
Sintactice: Coordonarea si subordonarea;
Stilistice:fara figuri de stil si digresiuni.
2. STILUL OFICIAL (JURIDIC-ADMINISTRATIV)
A. STILUL JURIDIC
CUPRINDE: domeniul legislativ (articole de lege, Constituţia, Codul penal, Codul muncii etc), texte elaborate de
organul judiciar.
PARTICULARITĂŢI LINGVISTICE
B. STILUL ADMINISTRATIV
CUPRINDE: domeniul legislativ, administrativ, texte elaborate de organul administrativ.
CARACTERISTICI ALE STILULUI:
• enunţuri cu formă impersonală
• conţinut normativ
• enunţuri clare, lipsite de ambiguitate
• inventar lexical cu termeni clar definiţi
• prezenţa clişeelor
• respectă proprietatea termenilor
• foloseşte terminologia de specialitate
• are un număr mai mare de formule fixe decât stilul juridic (cerere, telegramă etc.)
• obiectiv şi impersonal
• accesibil, clar şi precis
• conform relaţiei E-R beneficiar. Emiţător - specializat adică organul legislativ. Receptorul este de obicei specializat -
cel care trebuie să aplice legea.
• conform efectului mesajului: Acord, fiindcă autorii sunt instituţii creditabile în domeniul administrativ, (act oficial)
Notă! în cazul cererii, scrisorii oficiale, telegramei, efectul mesajului vizează acordul/ dezacordul/ aprobare/
dezaprobare/ respingere/ informare.
• conform scopului: funcţie conativă.
• conform încărcăturii emoţionale a mesajului: neutru, prohibitiv.
PARTICULARITĂŢI LINGVISTICE
Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi; -Verbul "a trebui", verbul "a putea"; -Folosirea infinitivului cu
valoare de imperativ; -Verbe la diateza reflexiv-pasiva, preferinta pentru anumite verbe, locutiuni si expresii; -Forme
impersonale; -Expresii verbale impersonale.
3.STILUL PUBLICISTIC
Stilul publicistic este propriu ziarelor si revistelor destinate marelui public; este stilul prin care publicul este
informat, influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si politice, economice,
artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt: monologul scris (in presa si publicatii), monologul oral (la radio si
televiziune), dialogul oral (dezbaterile publice), dialogul scris (interviuri consemnate scris);
ARTICOLUL, CRONICA, REPORTAJUL, FOILETONUL, INTERVIUL, MASA ROTUNDA, STIREA, ANUNTUL PUBLICITAR
1. Unele forme se apropie de stilul colocvial, artistic sau ştiinţific, prin faptul că îmbină informaţia cu o
prezentare/ comentare a acesteia, ceea ce, uneori, presupune şi o anumită implicare subiectivă a autorului.
2. Conţinutul reflectă realitatea imediată şi este completat cu mijloace extralingvistice de tipul: fotografie,
caricatură, hartă, schemă, statistică, tabel.
PARTICULARIĂŢI LINGVISTICE
Lexicale: Este evitat limbajul profesional (el se foloseşte în publicaţiile de specialitate). Termenii noi sunt explicaţi
prin analogie: raporturi de asemănare/ diferenţiere stabilite între două sau mai multe obiecte, fenomene, fiinţe etc.
Utilizeaza titluri socante pentru a atrage atentia, pentru acoperirea subiectului sau pentru oreferire nemijlocita la
continut.
Sintactice: Construit cu propoziţii enunţiative cât mai accesibile şi mai simple. Formulări eliptice care să
impresioneze şi să atragă atenţia.
Stilistice: Detaliile sunt precise şi elocvente. Stilul cel mai sensibil la inovaţie. Se utilizeaza uneoriprocedee artistice
(asemanatoare cu stilul beletristic).
Stilul beletristic are drept caracteristica fundamentala functia poetica a limbajului (expresiva, sugestiva); (artistic) se
foloseste in operele literare.
CUPRINDE: operele literare în proză, versuri şi operele dramatice; tot aici pot fi incluse eseurile, jurnalele, memoriile,
amintirile.
CARACTERISTICI:
libertatea pe care autorul şi-o poate lua în raport cu normele limbii literare;
contrastul dintre sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvintelor (în special în poezie, prin modul neobişnuit
în care se folosesc cuvintele);
caracterul individualizat al stilului;
unicitate şi inovarea expresiei;
bogăţie lexicală - din punct de vedere statistic;
sensuri multiple ale aceluiaşi cuvânt;
înglobează elemente din toate stilurile funcţionale, dar şi din afara limbii literare (arhaisme, regionalisme,
elemente de argou, elemente de jargon);
mesajul are funcţie poetică, centrată asupra lui însuşi, asigurându-i acestuia o structură care îl face
perceptibil la nivelul formei şi adesea uşor de fixat în memorie. Prin funcţia poetică, un mesaj nu mai e un
simplu instrument, un vehicul pentru informaţie, ci un text interesant în sine: plăcut, frumos, obsedant,
amuzant etc. Pregnanţa mesajului e produsă de simetrii, repetiţii, rime, ritm, sensuri figurate etc. Funcţia
poetică se manifestă desigur în poezie, dar nu numai în ea; e prezentă în vorbirea curentă, în expresii şi
locuţiuni populare, în sloganuri, proverbe etc.
folosirea termenilor cu sens figurat ca si a celora care, prin anumite calitati, trezesc in constiinta cititorilor
imagini plastice, emotii, sentimente;
o mare complexitate, data fiind diversitatea operelor literare cat si faptul ca fiecare autor isi are propriul stil;
bogatia elementelor lexicale (cuvinte din fondul principal lexical, termeni regionali, arhaici, neologisme,
termeni de jargon sau argou etc);
extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termeni;
cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa;
relieful enuntului poate fi intarit chiar si prin abaterea de la uzul curent al limbii.
5. STILUL COLOCVIAL
CUPRINDE (sfera de utilizare) - relaţii interpersonale în planul vieţii cotidiene (scrisoare, jurnal, invitatie, dicurs)
CARACTERISTICI:
conform specificului discursului: discurs ficţional/ stil artistic, discurs nonficţional/ stil ştiinţific;
recurge la elemente suprasegmentale (ton, gestică, mimică);
are o mare încărcătură afectivă;
regulile gramaticale pot fi încălcate;
pot fi folosite elemente de argou sau jargon;
sunt folosite particularităţi regionale sau socio-profesionale;
se realizeaza dezvoltarea spontana, neintentionata a limbii.
un anume grad de afectivitate;
folosirea unor formule de adresare, pentru implicarea ascultatorului;
utilizarea mijloacelor non-verbale; oscilare intre economie si abundenta in exprimare. Economia se
manifesta prin intrebuintarea cliseelor lingvistice, a abrevierilor de tot felul, dar mai ales prin elipsa, ca
urmare a vorbirii dialogate, precum si prin mijloace extralingvistice (mimica, gestica) care permit
intreruperea comunicarii, restul fiind sugerat. Abundenta in exprimare este materializata prin repetitie, prin
utilizarea zicalelor, proverbelor, locutiunilor si expresiilor, prin evitarea cuvintelor abstracte care sunt
substituite prin perifraze.
prezenta unor termeni regionali sau chiar argotici;
folosirea diminutivelor, augmentativelor, substantivelor in vocativ sau a verbelor la imperativ;
simplitate, degajare si naturalete.
conform relaţiei E-R (beneficiar)
Emiţătorul poate fi specializat sau nespecializat. Receptorul poate fi şi
el specializat sau nespecializat. In cadrul acestui stil, relaţia emiţător-receptor poate fi şi de rudenie.
conform efectului mesajului
Acord
Identificare
Internalizare
conform funcţiei mesajului (scop):
Informare
Educare
Divertisment
Publicitar
conform încărcăturii emoţionale a mesajului
Emoţional
Persuasiv
Manipulant
Prohibitiv
Critic
Polemic
CALITĂŢILE GENERALE ALE STILULUI
Claritate
Proprietate
Corectitudine
Precizia
Puritatea
PARTICULARITĂŢI LINGVISTICE
1. Stilul stiintific
2. Stilul oficial
a)juridic
b) administrativ
Cerere
3. Stilul publicistic-articol de ziar
(Industria jocurilor video se pregăteşte
să devină brand naţional în Polonia:
„Zona CEE a fost în stare să îşi valorifice
expertiza şi educaţia, oferind muncitori
de înaltă calificare industriei jocurilor
video. Polonia a dezvoltat cu precădere
un nucleu semnificativ” (zf.ro)
La sfârşitul lui 2019, numărul de companii de gaming listate pe WSE a ajuns la 54 şi a stabilit un nou record mondial,
întrecând fostul lider – Bursa din Tokyo. (Industria jocurilor video se pregăteşte să devină brand naţional în Polonia:
„Zona CEE a fost în stare să îşi valorifice expertiza şi educaţia, oferind muncitori de înaltă calificare industriei jocurilor
video. Polonia a dezvoltat cu precădere un nucleu semnificativ” (zf.ro))
5. Stilul colocvial
Scrisoare