INTREBARI BACALAUREAT, SUBIECTE TIP I, PROBA ORALA

1. Prezinta doua dintre calitatile generale sau particulare ale stilului:

- Claritate: inlantuirea logica a ideilor; accesibilitate; formularea si exprimarea
limpede a gandurilor; preferinta pt. cuvintele cu sens denotativ etc.
- Proprietate: folosirea celor mai potrivite cuvinte, structuri, sensuri pentru a
exprima o anumita ide sau un anumit sentiment.
- Corectitudinea: respectarea normelor limbii literare.
- Precizia: organizarea clara a mesajului; fara explicatii suplimentare- scurt si
la subiect.
- ariatie stilistica: utilizarea unor procedee stilistice diferite apartinand unor
stiluri functionale diverse sau unor registre stilistice variate.
- !ufonia: imbinarea armonioasa a sunetelor, astfel incat ele sa creeze o
impresie muzicala; se realizeaza in general in stilul beletristic" literar-
artistic#, in genul liric- trasatura a poeziei simboliste; proces special de
alegere a cuvintelor- preferinta pt structuri lexicale bogate in vocale, in
special cele de tipul lui $a%, $o%, $u% care creeaza o ambianta armonioasa,
mai ales alaturi de consoane nazale sau lic&ide" l,r#.
-Concizia: utilizarea mijloacelor lingvistice strict necesare comunicarii;
eliminarea pauzelor sau explicatiilor suplimentare; astfel comunicarea devine
clara , scurta , precisa.
- 'aturaletea: exprimarea fireasca, spontana.
- (inetea: subtilitatea exprimarii, rafinamentul ei; exprimarea poetica sau
aforistica.
- )ralitatea: dialogul; expresii si locutiuni; proverbe si zicatori; regionalisme;
ar&aisme; limbajul popular; abundenta exclamatiilor si interogatiilor;
adresarea directa; diminutive si augmentative; anacolutul; $si% copulativetc.
*. Precizeaza tema si scopul comunicarii:
- tema: ideea generala a textului;
- scopul comunicarii: informativ; persuasiv sau convingator; cognitiv sau de
cunoastere; predictiv; argumentativ, afectiv, satiric"critic#, ironic
+. ,otiveaza incadrarea fragmentului dat in categoria textelor nonliterare:
- textul nonliterar sau nonfictional se caracterizeza prin urmatoarele elemente:
prezinta un eveniment sau o situatie din realitate; utilizeaza un lexic compus
din cuvinte monosematice, sens denotativ; neologisme specializate
domeniului descris; claritate si precizie; scop informativ, persuasiv si
cognitiv; se adreseaza intelectului; presupune un cititor avizat sau initiat.

-. .dentifica doua informatii pe care le consideri importante
- $ .n opinia mea informatiile importante ale textului sunt/.%0Consider drept
informatii relevante/.0 si selectezi fragmentul sau enunturile pe care le
consideri mai importante argumentandu-ti alegerea.
1. ,entioneaza doua argumente pentru incadrarea textului intr-un anumit stil functional:
- cele cinci stiluri functionale sunt:
a# Stilul tehnico-stiintific: 2e utilizeaza in lucrarile care contin
informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investigatii,
1
cercetari, caractere te&nice etc, cu alte cuvinte, in lucrarile
stiintifice; comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva; accentul
cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc., astfel ca
functia limbajului este cognitive.CUPRINDE: articole stiintifice,
lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti, persoane
creditabile in domeniul stiintific. 3extele stiintifice urmaresc sa
exploreze, sa explice, sa argumenteze cunostinte factuale.
CARACTERISTICI: are functie exclusiv referentiala; trasmite
informatii stiintifice, te&nice, utilizate pe baza unor rationamente
logice, deductive, argumentate; respecta proprietatea termenilor; se
folosesc multe neologisme; conform tipului de
discurs: nonfictional, argumentativ, descriptiv, explicative;
conform relatiei E-R "emitator-receptor#. !mitatorul poate fi
specializat "c&imist, sociolog, psi&olog, medic etc.#. 4eceptorul
este specializat sau nespecializat. 4elatia emitator-receptor poate fi
determinata de emitator prin numirea publicului-tinta sau
nedeterminata.(olosirea cuvintelor monosemantice; claritatea
exprimarii "pusa in evidenta printr-o structura adecvata a
propozitiei0frazei#, precizie, corectitudine; utilizarea sensului
propriu al cuvantului; un grad mare de tranzitivitate; fiecare
domeniu stiintific isi are propriul vocabular; termenii utilizati sunt
monosemantici. 5exicul stiintific include numeroase neologisme si
cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe "antebrat ,
contraofensiva# sau compuse cu sufixoide si prefixoide "biolog,
geografie etc.#.6cestora li se adauga utilizarea unor abrevieri,
simboluri, semne conventionale, formule stereotipe. 7intre
compozitiile pe baza textelor stiintifice, amintim: analiza stiintifica
"filozofica, economica, politica, botanica, etc#; studiul;
comunicarea; referatul; eseul. PARTICULARITATI
LINGVISTICE:Lexicale: terminologie de specialitate,
monosemantism, neologisme, prefixoide;Morfologice:2ubstantive
abstracte, pluralul autorului; Sinacice: Coordonarea si
subordonarea; Sili!ice:fara figuri de stil si digresiuni. 3ot de stilul
stiintific tine si limbajul tehnic "terminologie cu caracter orientat
practic#, limbajul religios "terminologie ar&aica, solemna,
conservatoare si cu incarcatura emotiva#, limbajul
poetic "terminologie accesibila si cu te&nici persuasive#.
.nformatiile din stilul stiintific se transmit prin diverse tipuri de
texte "argumentativ, descriptiv, informativ, explicativ, injoctiv#.
6rgumentarea este un demers prin care se justifica o afirmatie.
3extele argumentative afirma sau neaga, valorizeaza sau nu,
favorizeaza ca adevarate sau false, idei, convingeri, atitudini. .ntr-
un text stiintific argumentarea are functie referentiala, dar intr-un
text jurnalistic ea are functie conativa.
b# Stilul oficial sau administrativ-juridic: se foloseste in domeniul
relatiilor oficiale.CUPRINDE: domeniul legislativ "articole de
lege, Constitu8ia, Codul penal, Codul muncii etc#, texte elaborate
de organul judiciar, domeniul legislativ, administrativ, texte
elaborate de organul administrative. CARACTERISTICI ALE
STILULUI:func8ie referen8ial9; enun8uri cu form9 impersonal9;
con8inut normativ; enun8uri clare, lipsite de ambiguitate;
folosirea unui inventar lexical cu termeni clar defini8i;
folosirea cli:eelor formale;utilizarea unor cli:ee care indic9
atitudinea necesar9 "se completeaz9 cu majuscule, se scrie numai ;n
*
c&enarul albastru, se va complete, se scrie cu litere de tipar etc#;
respect9 proprietatea termenilor; folose:te terminologia de
specialitate; folose:te neologisme; ;n raport cu realitatea, mesajul
este preponderent denotativ; conform relaiei E-R "emitator-
receptor#beneficiar. !mi89tor - specializat, adic9 organul legislativ;
;n acest tip de text, emi89torul d9 receptorului instruc8iuni ;n
leg9tur9 cu modul ;n care trebuie ;n8eles textul. .nstruc8iunile sunt
realizate prin mijloace lexicale "trebuie, e obligatoriu, e interzis#
sau prin mijloace formale "art. 1,*#. Rece"or#l este de obicei
specializat - cel care trebuie s9 aplice legea, dar :i nespecializat -
cel care vrea s9 cunoasc9 legea. PARTICULARIT$%I
LINGVISTICE:Lexicale:terminologie
specifica;Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi;
2ubstantive abstracte; erbul <a trebui<, verbul <a putea<; (olosirea
infinitivului cu valoare de imperativ; erbe la diateza reflexiv-
pasiva, preferinta pentru anumite verbe, locutiuni si expresii;(orme
impersonale; !xpresii verbale impersonale; Sinacice:Coordonare
sisubordonare;constructii infinitivale;fraze
coordonate; Sili!ice:clisee; elipsa, verbele copulative; fara figuri
de stil si digresiuni.
c# Stilul publicistic sau jurnalistic: 2tilul "#&lici!ic este propriu
ziarelor si revistelor destinate marelui public; este stilul prin care
publicul este informat, influentat si mobilizat intr-o anumita
directie in legatura cu evenimentele sociale si politice, economice,
artistice etc. ,odalitatile de comunicare sunt: monologul scris "in
presa si publicatii#, monologul oral "la radio si televiziune#,
dialogul oral "dezbaterile publice#, dialogul scris "interviuri
consemnate scris#;include 643.C)5=5, C4)'.C6,
4!P)436>=5, ().5!3)'=5, .'3!4.=5, ,626
4)3='76, 23.4!6, 6'='3=5 P=?5.C.364. Caracteristici:
are func8ie de mediatizare a evenimentelor; con8ine informa8ii
economice, politice, sociale; influen8eaz9 opinia public9 "discurs
persuasiv#; ;n conformitate cu strategiile persuasive, discursul se
poate adresa ra8iunii sau afectivit98ii; are func8ie conativ9; exprim9
atitudini; orientat spre maxim9 accesibilitate :i actualitate;
utilizeaza limba literara, dar si formulari tipice limbajului cotidian;
e receptiv la termenii ce denumesc notiuni noi " neologisme #,
preocupare pentru inovatia lingvistica "creatii lexicale proprii#,
utilizeaza procedee menite a starni curiozitatea cititorilor; titluri
eliptice, adeseori formate dintr-un singur cuvant, constructii
retorice "repetitii, interogatii, enumeratii, exclamatii etc.#, utilizarea
larga a sinonimelor; tendintele de aglomerare sintactica; tendinta
eliminarii conjunctiilor copulative .=nele forme se apropie de stilul
colocvial, artistic sau :tiin8ific, prin faptul c9 ;mbin9 informa8ia cu
o prezentare0 comentare a acesteia, ceea ce, uneori, presupune :i o
anumit9 implicare subiectiv9 a autorului.Con8inutul reflect9
realitatea imediat9 :i este completat cu mijloace extralingvistice de
tipul: fotografie, caricatur9, &art9, sc&em9, statistic9,
tabel.PARTICULARI$%I LINGVISTICE : Lexicale: !ste evitat
limbajul profesional "el se folose:te ;n publica8iile de specialitate#.
3ermenii noi sunt explica8i prin analogie: raporturi de asem9nare0
diferen8iere stabilite ;ntre dou9 sau mai multe obiecte, fenomene,
fiin8e etc. =tilizeaza titluri socante pentru a atrage atentia, pentru
+
acoperirea subiectului sau pentru oreferire nemijlocita la continut.
Morfologice:(olose:te preponderent diateza activ9
Sinacice: Construit cu propozi8ii enun8iative c@t mai accesibile :i
mai simple. (ormul9ri eliptice care s9 impresioneze :i s9 atrag9
aten8ia.Sili!ice: 7etaliile sunt precise :i elocvente. 2tilul cel mai
sensibil la inova8ie. 2e utilizeaza uneori procedee artistice
"asemanatoare cu stilul beletristic#.
d# Stilul beletristic sau literar-artistic: e utilizat in operele literare;
porneste de la un eveniment real pe care il tranforma prin
intermediul imaginatiei; CARACTERISTICI: lexicul este bogat
utilizand atat cuvinte mono0polisemantice, registre stilistice variate;
ar&aic, regional, neologic, popular etc; ambiguitate; se adreseaza
afectului emotionand; accepta orice tip de cititor; expresivitate-
procedee artistice; functie poetica si expresiva; libertatea pe care
autorul :i-o poate lua ;n raport cu normele limbii literare; contrastul
dintre sensul denotativ :i sensul conotativ al cuvintelor ";n special
;n poezie, prin modul neobi:nuit ;n care se folosesc cuvintele#;
caracterul individualizat al stilului; unicitate :i inovarea expresiei;
sensuri multiple ale aceluia:i cuv@nt; ;nglobeaz9 elemente din toate
stilurile func8ionale, dar :i din afara limbii literare "ar&aisme,
regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon#; mesajul are
func8ie poetic9, centrat9 asupra lui ;nsu:i, asigur@ndu-i acestuia o
structur9 care ;l face perceptibil la nivelul formei :i adesea u:or de
fixat ;n memorie. Prin func8ia poetic9, un mesaj nu mai e un simplu
instrument, un ve&icul pentru informa8ie, ci un text interesant ;n
sine: pl9cut, frumos, obsedant, amuzant etc. Pregnan8a mesajului e
produs9 de simetrii, repeti8ii, rime, ritm, sensuri figurate etc.
(unc8ia poetic9 se manifest9 desigur ;n poezie, dar nu numai ;n ea;
e prezent9 ;n vorbirea curent9, ;n expresii :i locu8iuni populare, ;n
sloganuri, proverbe etc.; bogatia elementelor lexicale "cuvinte din
fondul principal lexical, termeni regionali, ar&aici, neologisme,
termeni de jargon sau argou etc#; extinderea semantica prin
utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termini.
PARTICULARIT$%I LINGVISTICE :
Lexicale: Polisemantism; Sensul conotativ; Varietate leical!;
Morfologice: Valori epresive ale p!rilor de vorbire; "!rcile
subiectivit!ii; Sinacice: 7iversitatea raporturilor de subordonare;
.nversiuni, disloc9ri topice; Sili!ice: Prezen8a procedeelor
artistice
e# 2tilul coloc'ial "familiar# se utilizeaza in sfera relatiilor de familie,
in viata de zi cu zi..nclude rela8ii interpersonale ;n planul vie8ii
cotidiene. =tilizeaza elemente nonverbal si paraverbale "ton,
gestic9, mimic9#;are o mare ;nc9rc9tur9 afectiv9; regulile
gramaticale pot fi ;nc9lcate; pot fi folosite elemente de argou sau
jargon;sunt folosite particularit98i regionale sau socio-profesionale;
se realizeaza dezvoltarea spontana, neintentionata a limbii ;
foloseste formule de adresare, pentru implicarea ascultatorului.
6bundenta in exprimare este materializata prin repetitie, prin
utilizarea zicalelor, proverbelor, locutiunilor si expresiilor, prin
evitarea cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze;
-
folosirea diminutivelor, augmentativelor, substantivelor in vocativ
sau a verbelor la imperativ; simplitate, degajare si
naturalete.2copul e cel de #nformare$Educare$ %ivertisment,
Publicitar. CALIT$%ILE GENERALE ALE STILULUI:
Claritate, Proprietate, Corectitudine, Preci&ia,
Puritatea'PARTICULARIT$%I
LINGVISTICE:Lexicale: (rgou; )argon;*eologisme la moda;
Cuvinte tipice unor graiuri; Morfo(!inacice: Pronume, adjective,
adverbe ne&otarate. 6proximari prin numerale si substantive.
Pronume si verbe cu specific regional; enunturi fragmentate.
.zolari, inversiuni, elipse. 7igresiuni, paranteze;
Stilistice: Diminutive. Augumentative. Cuvinte cu sens
peiorativ. Superlative expresive. Vocative,
interjectii,imperative. Zicale.
A. !videntiaza constructia discursului argumentativ: argumentarea presupune trei etape B
ipoteza, argumentarea propriu-zisa si concluzia; scop persuasiv si cognitiv; prezenta
conectorilor: prepozitii, conjunctii, locutiuni, pron si adj relative, adverbe relative, :
intai/apoi, pe scurt, intr-un cuvant, deci, asadar etc; te&nicile argumentative constau in
folosirae anumitor mijloace de realizare a argumentarii: de ex. utilizarea la inc sau la
finalul discursului persoanei . plural, urmata de trecerea la persoan a treia, verbe sau
structuri impersonale, prezentarea argumentelor prin enumeratie, iar sublinierea lor prin
repetitii, exemplificarea, citatul, antiteza etc.
C. Precizeza elementele situatiei de comunicare:
-emitatorul: cel care comunica;
-receptorul: cel care primeste0citeste informatia;
-mesajul: informatia care se transmite;
-codul: limba romana;
-canalul: scriptic;
- contextual"referentul# : realitatea despre care se relateaza.

D. Precizeaza registrul stilistic utilizat: ar&aic, argotic, regional, neologic, gnomic, oral,
cult, popular, colocvial, specializat etc.
1A. Prezinta particularitati ale comunicarii orale existente in textul dat: dialogul;
succesiunea intrebare-raspuns; interogatii; propozitii exclamative sau interjectii-
exprimari ale afectivitatii; formule de adresare catre interlocutor; vocativele; elemente
paralingvistice- pauzele afective; spontaneitatea; registre stlistice diverse etc.
1C. Precizeaza functiile comunicarii:
1
a. functia emotiva sau expresiva: focalizata asupra emitatorului prin forme
verbale si pronominale la pers. ., dar si prin marcile subiectivitatii.
b. functia conativa sau persuasiva: orienteaza discursul catre receptor prin indici
ai persoanei a ..-a, formule de adresare, enunturi interogative, exclamative;
c. functia poetica: centrata asupra mesajului; urmareste limbajul poetic utilizat;
d. functia metalingvistica : orientata asupra codului, asupra limbii utilizate;
e. functia fatica: vizeaza canalul de comunicare; mentine relatia de comunicare
intre emitator si receptor;
f. functia referentiala: centrata asupra contextului; mesajul se intelege direct din
context.
1D. !xprima-ti opinia despre rolul propozitiilor interogative in textul dat: ele pot sa
stabileasca inca din incipit aspectele sau situatiile pe care le va dezbate in text,
intrebarile la care va raspunde avand astfel rol de captare a atentiei; poate sa
marc&eze o reactie subiectiva; o pauza afectiva; o intrebare retorica etc.
1E. 4ezuma oral textul dat: selectarea ideilor importante; impersonal; obiectiv; fara
procedee artistice; fara citate.
*F. ,entioneaza receptorul textului: in functie de tematica textului descoperim
categoriile sociale interesate- elevi, studenti, profesori, clienti etc; totodata lectorul
sau cititorul initiat" in cazul textelor te&nico-stiintifice# , respectiv cel neofit, neinitiat
in cazul textelor accesibile care accepta ipostaze variate ale varstei cititorului :
adolescent, matur, persoana ajunsa la varsta senectutii pasionata de subiect sau
curioasa.
*1. .dentifica, in fragmentul dat, doua particularitati ale redactarii jurnalului"textului
diaristic#: datarea, caracterul subiectiv si autobiografic, statutul confesiv si reflexiv.
**. ,entioneaza mijloacele lingvistice de realizare a subiectivitatii: forme verbale si
pronominele sau adjective pronominale la persoana . sg0pl sau a ..-a: mie, noi, imi,
simt, cred etc.
*+. Comenteaza unul dintre aforismele "cugetarile, maximele# date: $ Consider ca aceasta
afirmatie reflecta sau sugereaza//%.
*-. Prezinta conventiile de redactare a unei scrisori, asa cum apar in textul dat: o
scrisoare trebuie sa contina- data si localitatea in partea dreapta a scrisorii separate
prin virgula, formula de adresare, cele trei parti ale scrisorii: incipit, cuprins si
inc&eiere, formula de inc&eiere.
A
*1. 4eleva "prezinta# diferenta dintre sensul conotativ si cel denotativ al cuvintelor:
sensul denotativ- sensul propriu al cuvintelor, ofera claritate textului si devine
accesibil; sensurile conotative- sensurile secundare sau figurate, ambiguizeaza
mesajul, cuvantul devine polisemantic, poetizeaza textul si cititorul trebuie sa
demonstreze capacitate interpretativa si de descoperire a profunzimii mesajului.
*A. Prezinta particularitati ale vorbirii directe: liniuta de dialog; doua puncte; semnul
intrebarii sau exclamarii; adresarea directa; verbe de declaratie; substantive in
vocativ; adverbe de apropiere sau departare.
*C. !xprima-ti opinia despre relatia dintre emitator si receptor: se urmareste modul de
adresare descoperindu-se o relatie de afectiune0prietenie0respect0
dispret0indiferenta0solemnitate etc.
!x. $dragul meu%- afectiune, prietenie, apropiere; $stimate domn%-respect;
$domnilor si fratilor%- relatie dubla-atat de afectiune, cat si de respect etc.
*D. !videntiaza carcteristicile descrierii : abundenta substantivelor si adjectivelor;
procedeele artistice- figuri de stil0imagini artistice; verbe de stare; campuri lexico-
semantice care ofera unitate tematica textului; prezentul descriptiv si imperfectul;
te&nica detaliului .7escriere este de tip tablou, portret sau interior , subiectiva sau
obiectiva, literara sau stiintifica.

*E. Precizeaza doua modalitati de realizare a expresivitatii in textele date: procedeele
artistice; cuvintele cu sens conotativ; modurile verbale; semnele de punctuatie;
adresarea directa; scrierea cu majuscula a anumitor cuvinte; persoana la care e scris
textul B toate elementele care transmit sentimentele sau ideile autorului.
)*+Ni'el#ri ,e con!i#ire a -e!a.#l#i+ /a"e ,e li-&0
*ivelul fonetic
( pronun8ii corecte 0 incorecte ale neologismelor; &iat, diftong, triftong; accentul;
( cacofonia; &ipercorectitudinea
( pronun8are nuan8at9 a enun8urilor "ton, pauz9, intona8ie#
*ivelul leico-semantic
( variante lexicale; c@mpuri semantice
( erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimic9
( derivate :i compuse "prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide#, sc&imbarea categoriei
gramaticale
( rela8ii semantice "polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie#
( sensul corect al cuvintelor ";n special al neologismelor#
( unit98i frazeologice
( etimologia popular9, &ipercorectitudinea
( sensul cuvintelor ;n context; sens denotativ :i sens conotativ
*ivelul morfosintactic
( forme flexionare ale p9r8ilor de vorbire "pluralul substantivelor, articularea
substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului, adjective f9r9 grade de
compara8ie, numerale etc.#; valori expresive ale p9r8ilor de vorbire; mijloace
lingvistice de realizare a subiectivit98ii vorbitorului
( elemente de acord gramatical; ";ntre predicat :i subiect B acordul logic, acordul prin
atrac8ie; acordul atributului cu partea de vorbire determinat9#;
C
( elemente de rela8ie "prepozi8ii, conjunc8ii, pronume0 adjective pronominale relative,
adverbe relative#
( anacolutul
*ivelul ortografic +i de punctuaie
( norme ortografice :i de punctua8ie ;n constituirea mesajului scris "scrierea corect9 a
cuvintelor, scrierea cu majuscul9, desp9r8irea cuvintelor ;n silabe, folosirea corect9 a
semnelor de ortografie :i de punctua8ie#
( rolul semnelor ortografice :i de punctua8ie ;n ;n8elegerea mesajelor scrise
*ivelul stilistico-tetual
( registre stilistice "standard, colocvial, specializat etc.# adecvate situa8iei de
comunicare
( coeren89 :i coeziune ;n exprimarea oral9 :i scris9
( tipuri de texte :i structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
( stiluri func8ionale adecvate situa8iei de comunicare
( limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional,
limbaj ar&aic; argou, jargon
( stil direct, stil indirect, stil indirect liber
( rolul figurilor de stil :i al procedeelor artistice ;n constituirea sensului
)*+ Ti"ologia ex#l#i:
6.
a# 5iterar
b# 'onliterar
c# 7e granita: textele memorialistice" ,emorii, 6mintiri, >urnalul sau
textul diaristic, autobiografia#; literatura de calatorie" reportaje,
note de calatorie#; textul epistolar" scrisoarea#.6cestea sunt si texte
confesive si reflexive.
?.
1. Tex#l arg#-enai' - are o ipotez90 tez9 - propozi8ie care exprim9 ideea de baz9 cu
valoare de adev9r" prezinta opinia ce urmeaza a fi sustinuta#. .n con8inutul textului se afl9
argumentul0 argumentele" argumentarea propriu-zisa# in care sunt oferite exemplul0
exemplele comparate cu alte situatii. 7iscursul argumentativ con8ine indicatori de
argumentare " conecori1: pentru c9, deoarece, de aceea, ;ntruc@t, deci, a:adar; apar e2nici
arg#-enai'e: exemplificarea, enumeratia, exemplul, explicatia, interogatiile, ingrosarea
unui cuvant etc. 2e ;nc&eie printr-o propozi8ie cu rol de concluzie.
3extul argumentativ poate fi folosit ;n urm9toarele tipuri de texte:
a. texte specifice: eseuri, articole, discursuri, pamflete, polemici, scrieri filosofice;
b. texte unde poate ap9rea argumenta8ia: expuneri, prezent9ri de carte, prezentarea unei
lucr9ri, editoriale, cronici, comentarii de pres9, dezbateri, mese rotunde etc.
2copul textului argumentativ este de a convinge0 a persuada.
Pozi8ia lectorului0 a receptorului: reflexivitate :i spirit critic sau receptare afectiv9,
complicitatea receptorului cu emi89torul "acceptarea opiniilor#.

3+ Tex#l narai' 4lierar#B presupune o succesiune de evenimente desf9:urate ;n timp :i
spa8iu.
D
-categoriile gramaticale care au un rol important sunt verbele pentru c9 indic9 o cronologie
a evenimentelor.
-timpurile verbale folosite frecvent sunt: prezentul, perfectul simplu, perfectul
compus
- prezenta actiunii, naratorului si personajelor
- moduri de expunere
- momentele subiectului
- te&nici narrative
+. Tex#l ,e!cri"i' 4lierar 5i nonlierar1 B evoc9 scene, persoane, obiecte, emo8ii :i se
concentreaz9 asupra detaliilor descriptive, prezentate obiectiv sau subiectiv de c9tre autor.
- este un text ;n care sunt prezentate informa8ii despre obiecte, personaje, locuri,
fenomene ale naturii etc.
- descrierea poate ap9rea at@t ;n texte literare "tabloul B descrierea unui peisaj, a
unor scene din via8a social, a unui interior sau a unui obiect etc.;portetul B descrierea fizic9 :i0
sau moral9 a unui personaj#, c@t :i ;n texte nonliterare "g&iduri turistice, texte :tiin8ifice,
prezentarea unor produse etc.#;
- categoriile gramaticale relevante sunt: substantivele care desemneaz9 obiectul
descrierii :i p9r8ile acestuia; adjectivele care au rolul de a indica felul ;n care sunt percepute
propriet98ile obiectului descris; adverbele care precizeaz9 coordonatele spa8iale ale obiectului
descries sau ale perspective din care acesta este descris;
- procedee artistice
- te&nica detaliului
- campuri semantice
- timpurile verbale folosite sunt: prezentul :i imperfectul.
-folosit9 ;n textele narative, descrierea are rolul unei pauze B timpul nara8iunii
avanseaz9, ;n timp ce timpul ac8iunii st9 pe loc.
-. Tex#l infor-ai' 4nonlierar# B transmite cititorilor idei, modeleaz9 ;n8elegerea, ofer9
explica8ii ;n leg9tur9 cu diverse obiecte, fenomene, situa8ii, atitudini ale unor persoane,
demonstreaz9 cum se face un lucru, cum func8ioneaz9 un aparat, cum se fac obiectele etc.;
- are ca scop transmiterea unor informa8ii ce privesc date, fapte, fenomene, din
realitate " scop informativ#
- texte informative sunt considerate :tirile, articolele de ziare, textele :tiin8ifice,
textele de tip utilitar "modul de folosirea a unor aparate, re8ete culinare, reclamele publicitare,
anun8urile, buletinul meteo etc.#;

,9rcile lingvistice ;nt@lnite des:
G estomparea complet9 a emi89torului - ton neutru;
G folosirea cu preponderen89 a timpului prezent;
- cuvintele sunt folosite cu sens denotativ, textul fiind accesibil unui public larg
- concizie, obiectivitate, claritate
G lexic specific domeniului tematic;
G prezen8a unor articula8ii care introduc cronologia "mai ;nt@i, apoi, pe urm9#.
3ipuri de texte: articole de pres9, anun8uri, manuale.
- Hntreb9rile care g&ideaz9 lectura textului informativ sunt: 7espre ce suntem informa8iI,
Cum suntem informa8iI; 7e ceI ";n ce scop este transmis9 informa8ia#I
- Hn textele informative, emi89torul este o prezen89 discret9, estompat9.
E